de Anatol Terzi | nov. 14, 2011 | Alte regiuni, Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Comunitatea internaţională este unită în faţa programului nuclear al Iranului, a dat asigurări duminică preşedintele american, Barack Obama, care a avut o serie de întrevederi pe această temă cu omologii săi rus şi chinez, ostili unor noi sancţiuni împotriva Teheranului. În cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la finalul summit-ului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), liderul administraţiei de la Casa Albă a făcut cunoscut că Statele Unite vor avea consultări cu Moscova şi Beijingul în următoarele săptămîni pentru a se exercita presiuni suplimentare asupra Iranului. În schimb, parlamentul iranian consideră că este necesară ‘revizuirea cooperării’ Teheranului cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică din cauza ‘ostilităţii’ ultimului raport cu privire la Iran, a declarat duminică preşedintele parlamentului iranian, Ali Larijani. AIEA a exprimat ‘serioase îngrijorări’ cu privire la o eventuală dimensiune militară a programului nuclear iranian în ultimul său raport, alimentând suspiciunile comunităţii internaţionale. Teheranul a respins în bloc elementele acestui raport, estimând că răspunsese deja la ele, în mod detaliat, în trecut. Reprezentantul Iranului pe lângă agenţia ONU, Ali Asghar Soltanieh, afirmase că Iranul, ‘ţară responsabilă’, va continua să coopereze cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, transmite Agerpres. Parlamentul iranian, dominat de linia dură a regimului, adoptă în mod tradiţional poziţii mai radicale decât cea a guvernului cu privire la politica nucleară sau relaţiile cu occidentalii, potrivit aceleiaşi surse. Legislativul iranian a votat în 2010 o lege care-i interzice guvernului să renunţe la îmbogăţirea uraniului, într-un moment în care Teheranul încerca să ajungă la un acord cu marile puteri pentru un schimb de combustibil nuclear. Consiliul de Securitate al ONU a condamnat prin mai multe rezoluţii programul nuclear iranian şi a cerut Teheranului încetarea procesului de îmbogăţire a uraniului.
de Razvan Iorga | nov. 13, 2011 | Asia Centrală, Razboi energetic, UE, Uncategorized @ro
China, cel mai mare consumator mondial, ar putea beneficia de rezerve uriase de hidrocarburi, informeaza agentia de presa economica Bloomberg. Jurnalistii agentiei opineaza ca depozitele petroliere din Marea Chinei de Sud sunt estimate la 213 miliarde de barili de petrol. Aceasta cifra reprezinta in jur de 80% din rezervele Arabiei Saudite, potrivit Agentiei Americane pentru Informatii Energetice. China, cea de-a doua a lumii revendica „suveranitate indiscutabila” asupra unei parti majore a marii, titreaza Bloomberg. Disputele teritoriale intre China si alte state asiatice care pretind ca au drept de proprietate asupra unor regiuni din Mare impiedica exploatarea depozitelor si ameninta stabilitatea maritima a regiunii. Divergentele teritoriale asupra suveranitatii au afectat legaturile Chinei cu vecinii sai. La tensionarea relatiilor a contribuit si acuzatia Vietnamului potrivit careia vasele sub pavilion vietnamez sunt hartuite de ambarcatiuni chinezesti. Frictiunile dintre tari ameninta stabilitatea maritima a zonei. Suveranitatea asupra Marii Chinei de Sud va fi unul dintre punctele importante de pe agendele de discutii a doua summituri asiatice ce vor avea loc in Indonezia saptamana viitoare, scrie Reuters. Desi presata de eforturile comune ale tarilor asiatice de a-i limita revendicarile teritoriale, probabilitatea ca aceasta sa faca concesii in ceea ce priveste controlul asupra vastelor zone disputate este foarte mica.
Dispute teritoriale
China pretinde ca detine parti importante din Marea Chinei de Sud, in care sunt inclusi si atoli nelocuiti din apropierea coastei insulei Borneo. Vietnam, Filipine, Taiwan, Malaezia si Brunei isi revendica, de asemenea, parti din mare. Tarile asiatice, sprijinite de SUA si Japonia, incearca sa puna presiuni asupra administratiei de la Beijing pentru a avansa in chestiunea spinoasa a suveranitatii. Potrivit analistilor, China, care se bucura de o pozitie militara si economica favorabila, nu va ceda. „Este destul de proeminenta si destul de puternica acum, asa ca de ce sa dea inapoi? Ar fi ciudat sa o faca, daca luam in calcul care ii sunt nevoile strategice, nevoile energetice, si potentialul pe care teritoriile disputate il au in a raspunde acestor nevoi”, a explicat Kerry Brown, directorul Programului Asiatic al institutului londonez de politici externe Chatham House. Statele asiatice incearca sa detensioneze relatiile pe care le au cu China dupa o serie de dispute din acest an. China si Vietnam au semnat luna trecuta o intelegere cu privire la aceasta situatie, insa acordul nu a adus prea multe elemente noi fata de compromisurile negociate anterior. Guvernul de la Beijing este ingrijorat ca pozitia ii va fi amenintata de o posibila cresterea a prezentei fortelor navale americane in Marea Chinei de Sud, chiar daca administratia de la Washinton sustine ca trupele sunt necesare pentru a proteja libertatea navigatiei. China insista ca disputa poate fi rezolvata doar prin discutii bilaterale intre partile direct interesate astfel incat a reactionat negativ la incercarile Statelor Unite sau ale Japoniei de a se implica. China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, peste Statele Unite, depăşind 2,4 miliarde de tone de petrol consumate anul trecut. Comertul cu produse minerale din China a crescut, in 2010, cu 42,9%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. 54,8% din cantitatea de petrol si 53,6% din cea de minereuri de fier sunt de import, se arata intr-un raport publicat de Ministerul Fondului Funciar si al Resurselor. Productia principalelor energii si a produselor minerale si neminerale a inregistrat, in 2010, o crestere evidentă. Consumul de petrol a fost de 380 milioane de tone, in timp ce productia din tara a fost doar 203 milioane de tone, ceea ce inseamna ca o cantitate esentiala de titei a trebuit să fie importata.
de Anatol Terzi | nov. 11, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Rusia este pregătită să construiască noi reactoare nucleare civile în Iran, a anunţat directorul Agenţiei ruse pentru Energie Atomică, în timp ce ţările occidentale fac apel la adoptarea de noi sancţiuni împotriva Teheranului, din cauza programului său nuclear controversat. „Studiem, avem ordine, deci studiem această propunere” a Iranului, a decarat Serghei Kirienko, directrul Rosatom, citat de agenţiile ruse. Construirea de reactoare nucleare „nu este legată de subiecte sensibile, deci este întru totul posibilă”, a insistat el. Aceste declaraţii survin după publicarea unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), în care aceasta exprimă „îngrijorări grave” cu privire la programul nuclear iranian. Mai multe ţări occidentale au pledat pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului de la Teheran, care, deşi a respins în mod repetat acest lucru, este suspectat că vrea să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea programului său nuclear civil. Rusia a avertizat, miercuri, că nu va susţine asemenea măsuri. De altfel, Rusia a construit prima centrală nucleară iraniană, la Bushehr, în sudul ţării. Aceasta a fost inaugurată în august 2010, dar reactorul centralei a intrat în funcţiune abia în mai 2011. Centrala de la Bushehr urmează să ajungă la capacitate deplină în 2012. De asemenea, Rusia şi China, membre permanente cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, au convenit că Iranul nu trebuie supus unor noi sancţiuni din cauza programului său nuclear, se anunţă într-un comunicat emis joi de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Cu ocazia unei întîlniri avute la Moscova, diplomaţii ruşi şi chinezi şi-au exprimat convingerea că instituirea unor sancţiuni suplimentare împotriva Iranului nu va conduce la rezultatele scontate, precizează comunicatul.
de Anatol Terzi | nov. 11, 2011 | Asia Centrală, Știri, UE, Uncategorized @ro
Germania intenţionează să îşi reducă prezenţa militară în Afganistan anul viitor, în pregătirea retragerii totale prevăzute în 2014, potrivit unui document trimis de miniştrii apărării şi de externe grupurilor parlamentare din Bundestag. Noul mandat al trupelor germane prevede prezenţa în Afganistan, începând din februarie 2012, a cel mult 4.900 de militari, faţă de 5.300 în momentul actual, indică scrisoarea miniştrilor Thomas de Maiziere şi Guido Westerwelle. La expirarea acestui mandat de un an, guvernul german intenţionează o reducere suplimentară, până la 4.400 de militari, a efectivelor trimise în Afganistan. Guvernul federal şi-a anunţat la începutul anului intenţia de retragere din Afganistan, cu obiectivul aducerii tuturor militarilor acasă în 2014, în conformitate cu proiectul NATO de transferare către afgani, la acea dată, a responsabilităţilor de securitate pe întreg teritoriul. Germania furnizează forţelor ISAF cel de-al treilea contingent din punct de vedere numeric, după SUA şi Marea Britanie. Intervenţia în Afganistan – prima acţiune majoră a armatei germane, Bundeswehr, în afara teritoriului Europei după al Doilea Război Mondial – este dezaprobată de majoritatea germanilor.
de Razvan Iorga | nov. 10, 2011 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, România, UE, Uncategorized @ro
In ciuda insistentelor Rusiei pe langa liderii turkmeni, acestia afirma ca prioritar pentru aceasta tara este sa exporte energie spre „batranul continent”. In acest sens, presedintele Turkmenistanului a declarat ca exportul de energie catre Europa este „cel mai important aspect al politicii externe” turkmene, informeaza site-ul postului de radio Europa Libera. Gurbanguly Berdymukhammedov a spus ca tara sa are nevoie de conducte catre „pietele profitabile” pentru exportul imenselor rezerve de gaze de care dispune. Liderul turkmen s-a referit la o conducta trans-Caspica, un proiect caruia i se impotrivesc Rusia si Iranul. Berdymukhammedov promoveaza tot mai insistent ideea exporturilor catre tarile europene pe fundalul disputei de doi ani asupra pretului de export in Presedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berkdimuhamedov, a anuntat in urma cu circa trei saptamni ca tara sa va livra gaze pentru gazoductul Nabucco, care va reduce masiv dependenta Europei de gazul rusesc. „Astazi ne apucam de bazele legale si contractuale pentru a furniza energie turkmena Europei”, a spus presedintele turkmenpotrivit Reuters, citata de The Moscow Times. Anuntul a fost facut in cadrul intalnirii cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, care a facut lobby pentru acest proiect, intrucat actionarul majoritar la firma ce va construi gazoductul este firma austriaca OMV. Celelalte firme actionare sunt RWE din Germania, MOL din Ungaria, Botas din Turcia, BEH din Bulgaria si Transgaz din Romania.
Rivali pentru rusi
Executivului turkmen a dispus deja constructia unei parti ce va fi inclusa in gazoduct, un tronson de 1.000 de kilometri si leaga campul de gaze de la Iolotan Sud cu Marea Caspica. Acest proiect va costa circa doua miliarde de dolari. Firma britanica de audit Gaffney, Cline & Associates a evaluat acest camp ca fiind al doilea cel mai mare din lume, ceea ce inseamna ca Turkmenistanul poate sa rivalizeze Rusia ca furnizor de energie. Iolotan Sud are, conform estimarilor acestora, intre 13 si 21,2 trilioane (mii de miliarde) de metri cubi de gaze. Aceasta rezerva, alaturi de altele pe care le detine Turkmenistanul, o fac un adevarat rival pentru Rusia ca furnizor de energie pentru Europa, dar si pentru China. Nabucco va insemna reducerea semnificativa a dependentei Europei de gazele rusesti, precum si mai multa securitate energetica, astfel incat sa nu se repete situatii in care tari europene sa ramana fara gaze, din cauza disputelor dintre Rusia si Ucraina.
Nabucco se consolideaza in 2011
Proiectul european denumit „Nabucco” va aduce gaz caspic in Europa pe o ruta care va ocli Rusia. Acest proiect a stagnat pana acum mai ales din lipsa resurselor intr-o perioada de criza economica global. Acum o luna insa, Azerbaidjan si Turkmenistan au declarat ca sunt gata sa construiasca pe fundul Marii Caspice gazoductul care sa lege cele doua state, desi marile state riverane, Rusia si Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Daca aceasta conducta va deveni operationala, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficienta. Potrivit specialistilor azeri, pana in 2020 extractiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creste de doua ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, in vreme ce majorarea extractiilor din Turkmenistan se va apropia in 2030 de 250 de miliarde. Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea sa-i asigure, iar Iranul, care detine cea mai mare rezerva de gaz din lume dupa Rusia, si Turkmenistan, se afla inca pe axa raului din care fac parte statele finantatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esential si desi aceasta tara a semnat deja o intelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente sa alimenteze ambele conducte, atat spre Orientul indepartat, cat si spre Occident.
Sustinere transatlantica
Multi experti atat de la Bruxelles, cat si din zona caspica sustin ca UE s-a apropiat mai mult ca oricand de realizarea gazoductului Nabucco si ca nu ar fi exclus ca pana la sfarsitul anului Uniunea Europeana sa poata semna, dupa cum era prevazut, acorduri cu toti furnizorii de gaz natural pentru Nabucco si sa inceapa lucrarile. Nabucco este puternic sustinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost in anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia pana la Marea Mediterana, ocolind Rusia. Liderii de la Bruxelles au afirmat recent ca in timpul negocierilor cu Turkmenistanul si Azerbaidjanul nu va fi abordata problema delimitarii spatiilor maritime: in conditiile in care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer si turkmen, alte state de la Marea Caspica nu vor avea dreptul sa blocheze acest proiect.
Moscova stramba din nas
Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.
Noi companii cer afilierea la Nabucco
Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.
de Anatol Terzi | nov. 9, 2011 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Iranul a reuşit să depăşească paşii critici necesari pentru a proiecta şi construi o armă nucleară, se arată în raportul pe care Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică urmează să-l dea publicităţii miercuri. Documentul semnalează că programul nuclear iranian este mai ambiţios şi structurat decît se credea şi are ca obiectiv construirea şi testarea unei arme nucleare care să se poată cupla la o rachetă cu rază lungă de acţiune, au spus diplomaţii, sub acoperirea anonimatului. Totuşi, nu există dovezi că Iranul ar fi luat decizia strategică de a începe să construiască această armă, au nuanţat diplomaţii. Raportul mai arată că Iranul nu a oprit cercetarea în domeniul armamentului, nici dezvoltarea tehnologică a programului său nuclear în 2003, cum credeau pînă acum serviciile de informaţii ale SUA. Programul nu s-a oprit niciodată cu adevărat, a declarat la rîndul său, pentru Washington Post, directorul Institutului pentru ştiinţă şi securitate internaţională, David Albright, care a fost inspector de arme pentru ONU. Raportul survine la o lună după ce SUA au acuzat Iranul că a orchestrat un complot împotriva Ambasadei Israelului la Washington şi a ambasadorului saudit Adel Al-Jubeir. Statele Unite şi Israelul încearcă să lovească Iranul pentru a lupta împotriva influenţei sale tot mai mari, afirmă preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, care avertizează împotriva oricărui atac care ar viza ţara sa, într-un interviu publicat luni de un cotidian egiptean. ‘Iranul şi-a mărit capacităţile şi continuă să progreseze şi din acest motiv poate rivaliza pe plan mondial. Acum, Israelul şi Occidentul, în special America, se tem de capacităţile şi rolul Iranului’, declară preşedintele Ahmadinejad în cotidianul Al-Akhbar.
Ameninţările Gardienilor Revoluţiei
Zece ofiţeri americani vor fi ucişi în Irak şi Afganistan, dacă SUA asasinează un singur ofiţer iranian, a ameninţat un oficial militar iranian de rang înalt, citat de Fars, reacţionând faţă de o propunere de asasinare a unor oficiali militari iranieni sugerată de experţi americani. „O mână de lideri americani fără creier, care par atinşi de maladia Alzheimer, ameninţă cu asasinarea comandanţilor Gardienilor Revoluţiei”, a declarat generalul Amir Ali Hadjizadeh, comandantul forţei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei. „Nu trebuie să uitaţi că există comandanţi americani în Afganistan, în Irak şi în alte ţări din regiune. Dacă voi ucideţi unul singur de-ai noştri, noi vom ucide zece de-ai voştri”, a ameninţat el. Unii experţi militari americani au declarat într-o audiere în Congres, la sfârşitul lui octombrie, că Statele Unite ar trebui să asasineze comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei.
