de Popescu Paul | mai 16, 2024 | Știri
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi seara, că Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova, iar România va ajuta ţara vecină, pentru că acolo „sunt români, nu sunt altceva”.
Premierul Ciolacu a fost întrebat despre ultimele ameninţări ale Rusiei la adresa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei politică a fost comparată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cu politica celui de-al Treilea Reich.
Soluție europeană
„Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova. Nu există altă soluţie democratică decât Maia Sandu. Pentru că şi doamna Maia Sandu are alegeri, România va ajuta Republica Moldova, pentru că în Republica Moldova sunt români, nu sunt altceva. Nu mai sunt moldoveni, nu mai există limba moldovenească, este limba română şi sunt români (…) Este greu să-şi extindă frontul în acest moment domnul dictator Putin (…) Este un război hibrid, este normal să fie aceste ameninţări, dar există şi o logică militară, care arată că, dacă în Ucraina este un război armat, în Republica Moldova este un război hibrid”, a răspuns premierul Marcel Ciolacu, citat de mass-media de la București.
Critici dure
Oligarhul fugar Ilan Șor, metamorfozat în lider al blocului politic „Victorie” a criticat interviul acordat de premierul român Marcel Ciolacu.
Șor a declarat că nu se poate aștepta la altceva, având în vedere că guvernul moldovean și-a abandonat propria identitate. „Maia Sandu face tot posibilul pentru a pregăti terenul pentru anexare: instituirea limbii române, umplerea țării cu „experți” români, primirea militarilor străini cu pâine și sare”. Desigur, Ciolacu crede că ea este „singura soluție democratică pentru Republica Moldova”. Numai că „democrația” lui înseamnă renunțarea noastră completă la independență și suveranitate în favoarea României”, a declarat Ilan Șor. El consideră că principala amenințare la adresa Republicii Moldova nu vine „din străinătate, ci de la trădătorii din interiorul țării”. „Politicienii corupți ar trebui să înțeleagă că Moldova aparține poporului său și nu celor care visează să devină parte a României”, a conchis Șor.
Ripostă socialistă
La rândul său, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și-a exprimat indignarea față de ultimele declarații ale premierului român Marcel Ciolacu. „Este un discurs anti-moldovenesc, care a insultat repetat țara noastră și cetățenii săi, negând existența poporului moldovenesc și a limbii moldovenești”, se menționează într-o declarație a PSRM.
„Nu avem întrebări față de dl Ciolacu și formațiunea sa politică. Dar avem o mulțime de întrebări față de președinte, guvern și majoritatea parlamentară din Republica Moldova, care lasă această declarație șovinistă fără o reacție adecvată. Nu înțelegem de ce Ambasadorul României nu a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe cu explicații vizavi de aceste declarații ofensatoare ale șefului guvernului român.
Suntem revoltați de refuzul continuu al Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Mihai Popșoi, de a se prezenta în Parlament și a explica starea relațiilor moldo-române în lumina declarațiilor jignitoare repetate ale prim-ministrului român adresate poporului moldovean.
Avem întrebări și față de formațiunile politice din Moldova care se consideră parteneri ai lui Marcel Ciolacu și ai Partidului Social Democrat din România condus de acesta. Lipsa reacției lor la declarațiile politicianului român ne face să credem că ei împărtășesc declarațiile premierului.
Considerăm de datoria noastră să-i amintim d-lui Ciolacu că Moldova a existat cu 400 de ani înainte de crearea României, iar referințele la limba moldovenească originală sunt cunoscute cel puțin din secolul al XVII-lea. Poporul moldovean nu a renunțat și nu va renunța la identitatea sa națională și la limba sa, oricât de mult și-ar dori liderii unor state vecine”, spun socialiștii de la Chișinău, citatți de mass-media pro-rusă.
Războiul limbii moldovemești
Teoria existenței limbii moldovenești este un subiect controversat și complex, având rădăcini în contextul istoric, politic și cultural al Republicii Moldova. Aceasta teorie susține că limba vorbită în Republica Moldova este distinctă de limba română.
Ideea unei limbi moldovenești separate a apărut în contextul influenței sovietice asupra teritoriului Moldovei, care a fost anexat de Uniunea Sovietică în 1940, sub forma Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești (RSS Moldovenești). În perioada sovietică, autoritățile au promovat noțiunea de „limbă moldovenească” ca parte a unei politici mai ample de rusificare și de distanțare a populației din regiune de România, subliniind ideea unei identități naționale separate.
Lingvistic, „limba moldovenească” se referă la dialectul estic al limbii române, vorbit în Republica Moldova. În perioada sovietică, aceasta a fost scrisă folosind alfabetul chirilic. După căderea Uniunii Sovietice, alfabetul latin a fost reinstaurat, și s-a revenit treptat la normele lingvistice ale limbii române moderne. Totuși, persistă anumite influențe ruse și sovietice în vocabular și în anumite aspecte ale limbii vorbite.
Dezbaterea asupra limbii moldovenești nu este doar una lingvistică, ci și una politică și identitară. Ea reflectă tensiunile dintre orientarea pro-europeană și cea pro-rusă din cadrul societății moldovenești. Partidele și mișcările pro-rusești tind să susțină ideea unei limbi moldovenești separate pentru a sublinia distincția culturală și politică față de România, în timp ce forțele pro-europene și unioniste susțin ideea că moldovenii vorbesc limba română.
În prezent, instituțiile educaționale și guvernamentale din Republica Moldova recunosc limba română ca limba oficială a țării, conform Constituției. Totuși, subiectul limbii rămâne un punct sensibil și de dezbatere în contextul mai larg al identității naționale și al orientării geopolitice a Republicii Moldova.
Transnistria, fortăreața limbii moldovenești
Statutul limbii moldovenești în regiunea separatistă Transnistria, care s-a autoproclamat independentă de Republica Moldova la începutul anilor ’90, reflectă complexitățile și tensiunile politice și culturale din zonă. În Transnistria, limba moldovenească are un statut oficial, dar este scrisă folosind alfabetul chirilic, spre deosebire de restul Republicii Moldova, unde limba română (denumită oficial limba moldovenească până la schimbări constituționale) este scrisă cu alfabetul latin.
Conform constituției Transnistriei, regiunea are trei limbi oficiale: moldovenească (scrisă în alfabet chirilic), rusă și ucraineană. În practică, limba rusă domină în administrația publică, în educație și în media, fiind limba de facto a guvernării și a vieții publice. Limba moldovenească, chiar dacă este oficial recunoscută, este utilizată într-o măsură mult mai restrânsă.
Școlile din Transnistria oferă programe de studiu în cele trei limbi oficiale. Cu toate acestea, numărul școlilor care predau în limba moldovenească (chirilică) este limitat comparativ cu cele care folosesc limba rusă. Există tensiuni și conflicte referitoare la utilizarea limbii române cu alfabet latin, iar autoritățile transnistrene au luat măsuri împotriva școlilor care doreau să folosească alfabetul latin pentru limba română, argumentând că aceasta nu respectă legislația locală.
Utilizarea alfabetului chirilic pentru limba moldovenească în Transnistria este văzută de multe ori ca un instrument de rusificare și de menținere a influenței culturale și politice ruse în regiune. Aceasta face parte din strategia mai largă a liderilor transnistreni de a se distanța de Republica Moldova și de a menține legăturile strânse cu Federația Rusă.
Existența limbii moldovenești în Transnistria este un subiect folosit de către mașina de propagandă a Moscovei, care reflectă tensiunile interne și geopolitice ale regiunii. Folosirea alfabetului chirilic și statutul său relativ secundar în comparație cu limba rusă subliniază complexitățile identitare și culturale din această zonă disputată pe fondul reimperializării politici externe a Federației Ruse.
de Vlad Farcas | mai 14, 2024 | Știri
De câteva zile, forțele ruse au făcut progrese reduse, dar semnificative, de-a lungul frontierei în regiunea Kharkiv din Ucraina. Progresul lor, deși adâncimea este doar de câteva mile, a dus la ocuparea a aproximativ 100 de kilometri pătrați din teritoriul ucrainean. În regiunile estice, mai puternic fortificate ale Ucrainei, Rusia a avut nevoie de mai multe luni pentru a realiza câștiguri similare.
Rusia susține că forțele sale au intrat în orașul de graniță Vovchansk, o afirmație contestată de Ucraina. Orașul a fost supus bombardamentelor intense în ultimele zile, ceea ce a dus la evacuarea a câteva mii de locuitori.
Denys Yaroslavskyi, fost comandant al unei unități Speciale de Recunoaștere ucrainene, își amintește de implicarea sa în contraofensiva Ucrainei din Kharkiv, în toamna anului 2022, care a respins invazia rusă inițială până la graniță. El a criticat lipsa de pregătire, atribuind-o mai degrabă neglijenței sau chiar corupției. Atât agențiile de informații ucrainene, cât și cele occidentale erau conștiente de acumularea de forțe ruse de-a lungul frontierei, cu estimări care indicau acumularea a până la 40.000 de trupe. Cu toate acestea, în ciuda acestei conștientizări, Ucraina părea nepregătită pentru incursiune. Denys și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca orașul Vovchansk să cadă din nou în mâinile rușilor. El a menționat că populația orașului s-a redus semnificativ din cauza războiului, iar alte sute de oameni au mai fugit în ultimele zile.
În Kharkiv, Rusia folosește tactici deja arhicunoscute, inclusiv bombardamente masive și utilizarea bombelor ghidate lansate din avioane la distanță mare de linia frontului. Ofensiva din Kharkiv agravează constrângerile resurselor Ucrainei, cu sprijinul militar limitat din partea SUA prelungind dezechilibrul în puterea de foc.
Situația subliniază problemele mai profunde în cadrul forțelor Ucrainei, inclusiv mobilizarea lentă și pregătirea defensivă inadecvată. Oficialii ucraineni susțin că orașul Kharkiv nu este în imediată amenințare de invazie terestră, dar pe măsură ce forțele ruse înaintează, riscul crește.
Soldații ucraineni cred că, în timp ce obiectivul principal al Rusiei poate fi capturarea regiunii Donbas din est, aceștia exploatează, de asemenea, vulnerabilitățile de-a lungul frontului de 1.000 de kilometri, așa cum se întâmplă în Kharkiv. Unul dintre aceștia a declarat: ,,Desigur că sunt furios. Când ne luptam pentru acest teritoriu în 2022, am pierdut mii de oameni. Ne-am pus viețile în pericol. Și acum, pentru că cineva nu a construit fortificații, pierdem oameni din nou.”
Un general important al Ucrainei a afirmat, sub anonimat, că situația din nordul regiunii Kharkiv s-a deteriorat semnificativ după ce Rusia a pretins că a capturat alte patru sate în timpul extinderii ofensivei surpriză peste graniță.
Un oficial regional ucrainean a subliniat că progresul Rusiei nu este încă semnificativ, dar a recunoscut că luptele terestre în zonă se intensifică. În același timp, vorbind la televiziunea britanică, secretarul de externe al Regatului Unit, David Cameron, a recunoscut că este un ,,moment extrem de periculos, Rusia a invadat practic Ucraina din nou „.
Scopul exact al noii mișcări a Rusiei, care a început în primele ore ale dimineții de 9 mai, este ambiguu. Aceasta ar putea fi pentru a crea o zonă tampon menită să reducă atacurile ucrainene asupra teritoriului rus sau, posibil, chiar pentru a lansa un nou asalt asupra orașului Kharkiv, la 30 de kilometri spre sud. De asemenea, ar putea fi o încercare de a atrage forțele ucrainene departe de alte obiective cheie rusești mai la sud, aceasta fiind aspectul subliniat de președintele ucrainean Volodymyr Zelensky în discursul său de duminică seara. Acesta a declarat că ,,Ideea din spatele atacurilor în regiunea Kharkiv este de a întinde forțele ucrainene și de a submina moralul și fundamentul capacității ucrainenilor de a se apăra”.
Oleksandr Syrskyi, șeful armatei Ucrainei, a informat pe canalele sale de socializare duminică că operațiunile defensive sunt în desfășurare și că situația pe câmpul de luptă este dificilă. Conform informațiilor oferite de Ministerul Apărării din Moscova, Rusia susține acum că controlează nouă sate ucrainene de la graniță, grupate în două zone, aflate la doar câțiva zeci de kilometri unul față de celălalt, la nord-est de orașul Kharkiv.
Syniehubov, șeful Administrației Militare Regionale Kharkiv, a insistat că controlul asupra satelor de la graniță este încă contestat și nu cedat, însă grupul DeepStateMap, o organizație non-guvernamentală ucraineană care monitorizează evoluțiile de pe câmpul de luptă, a indicat că șapte sate ucrainene din Kharkiv se află sub controlul total sau parțial al Rusiei.
de Vlad Farcas | mai 14, 2024 | Știri
Schimbările guvernamentale recente de la Moscova indică faptul că Federația Rusă dorește să facă uitate greșelile trecutului și să își schimbe abordarea pentru a avea mai mult succes pe frontul din Ucraina. Andrei Belousov, în vârstă de 65 de ani și specialist în domeniul economic, va prelua funcția de ministru al Apărării, experiența sa cea mai recentă fiind cea de prim-vicepremier în guvernul anterior.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a subliniat că înlocuirea ministrului apărării cu un civil nu va afecta structura militară a armatei, menționând că generalul de armată Valeri Gherasimov va continua să conducă direct ostilitățile din Ucraina.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, schimbarea are sens deoarece Rusia se apropie de o situație similară cu cea a Uniunii Sovietice la mijlocul anilor 1980, când cheltuielile militare și autoritățile de aplicare a legii reprezentau 7,4% din produsul intern brut.
Acest lucru înseamnă că este vital să se asigure că aceste cheltuieli sunt aliniate și integrate mai bine în economia generală a țării, motiv pentru care Putin dorește acum un economist civil în funcția de ministru al apărării.
Potrivit procedurilor parlamentare, noii miniștri vor fi supuși audierilor în comisiile specializate ale Consiliului Federației, iar marți, 14 mai, candidaturile lor vor fi dezbătute în plen, urmând ca președintele să emită decretele de numire în funcție.
Premierul desemnat, Mihail Mișustin, a prezentat propunerile pentru posturile de vicepremieri și miniștri civili în Duma de Stat la sfârșitul săptămânii trecute. O altă modificare importantă propusă de președintele Putin în structura de putere a statului este reorganizarea Serviciului Federal de Cooperare Tehnico-Militară, care acum va fi subordonat direct șefului statului și va fi supravegheat de noul secretar al Consiliului de Securitate, Serghei Șoigu.
Andrei Belousov, absolvent al Facultății de Economie a Universității de Stat din Moscova în 1981, cu distincție, și-a susținut teza de doctorat despre formarea și utilizarea capitalului de lucru. El are un istoric lung în poziții guvernamentale importante, apropiate de nucleul dur al Kremlinului.
În 2000, Belousov a fost numit consilier al prim-ministrului rus și a devenit viceministru al economiei șase ani mai târziu. Din 2008 până în 2012, a fost director al departamentului pentru economie și finanțe în aparatul guvernamental, aceeași perioadă în care Putin a fost prim-ministru.
În 2012, a fost numit ministru al economiei. Din 2013 până în 2020, Belousov a fost consilier al președintelui rus. Din 2020, a lucrat ca prim-viceprim-ministru. În 2020, când premierul Mihail Mișustin a contractat COVID, Belousov a preluat pe scurt atribuțiile acestuia în timp ce acesta se recupera.
În 2017, agenția media rusă RBC a afirmat că Belousov a fost unul dintre oficialii care l-au convins pe Putin că economia digitală și tehnologia blockchain sunt cruciale pentru viitor. Belousov a declarat pentru RBC într-un interviu din 2023: ,,Pot spune că ceea ce o țară suverană trebuie să aibă cu siguranță este deținerea propriilor semnificații. Cine suntem noi, de unde venim, încotro ne îndreptăm? Nu avem altă opțiune pentru țara noastră decât să dobândim sau să reproducem această identitate’’. Potrivit RBC, Belousov nu a servit în Forțele Armate. Conform declarației lui Dmitri Peskov, numirea lui Belousov în funcția de ministru al apărării este văzută ca un pas către inovare și idei avansate în cadrul ministerului, precum și către o integrare mai profundă a economiei de război în cea națională.
Andrei Belousov a avut un rol foarte important în programul de dezvoltare și producție a dronelor militare și civile din Rusia. Belousov a declarat în noiembrie 2023 că Rusia și-a propus să producă aproximativ 11.000 de drone grele, medii și ușoare pentru uz civil în 2024.
Conform declarațiilor date din postura de prim-vicepremier, Andrei Belousov a menționat în 6 ianurie 2024 că Russia planifică să producă peste 32.000 de drone în fiecare an până în 2030, iar producătorii interni să reprezinte 70% din piață. Belousov a mai declarat că Rusia va finanța proiectul național privind UAV-urile cu 696 miliarde de ruble ( aproximativ 7.66 miliarde de dolari) până în 2030.
Cu toate că schimbarea ministrului apărării poate părea surprinzătoare, situația este mai complexă. Serghei Șoigu rămâne un apropiat al președintelui și este promovat la conducerea Consiliului de Securitate, iar numirea unui ministru civil nu indică neapărat o deschidere democratică, ci mai degrabă o orientare către o economie axată pe război, chiar dacă oficial Federația Rusă nu este implicată într-un conflict deschis cu Ucraina.
de Vlad Farcas | mai 14, 2024 | Știri
O nouă filială a Camerei de Comerț și Industrie România – China a fost inaugurată cu fast în Cluj-Napoca, joia trecută, pe 9 mai, eveniment care a fost onorat de prezența ambasadorului Republicii Populare Chineze în România, Han Chunlin.
Emil Culda, președintele acestei filiale, a subliniat semnificația majoră a deschiderii acestei instituții pentru mediul de afaceri din Cluj, având drept obiectiv optimizarea relațiilor comerciale deja robuste între România și China. Deși Camera de Comerț și Industrie România – China are o existență de 25 de ani, deschiderea filialei în Cluj vine în contextul unei cereri crescute din partea mediului de afaceri, în special din regiunea Transilvaniei, care are o activitate comercială intensă cu China. Culda a subliniat importanța de a atrage membri interesați pentru a consolida și mai mult aceste relații, oferindu-le informații actualizate și complete despre potențialul colaborării cu China.
Ambasadorul Han Chunlin a salutat inițiativa și a evidențiat rolul esențial pe care această filială îl va juca în dezvoltarea relațiilor comerciale, servind ca un canal direct între agenții economici din cele două țări. De asemenea, a exprimat speranța că numărul de membri ai filialei va crește semnificativ, având în vedere prezența considerabilă a firmelor chinezești în România, active în domenii variate precum construcții, infrastructură, manufactură și servicii. Han Chunlin a evidențiat și perspectivele promițătoare ale colaborării dintre cele două țări în sectoare precum energia, digitalizarea și IT-ul. În plus, a menționat că anul curent marchează 75 de ani de relații diplomatice între România și China, subliniind importanța consolidării acestor legături în contextul global actual.
Florin Bugnar, vicepreședintele filialei Cluj a Camerei de Comerț și Industrie România-China, a subliniat necesitatea unei conexiuni economice directe între Cluj-Napoca și China, a doua cea mai mare economie mondială, cu o creștere economică rapidă și constantă în ultimele decenii. Bugnar a evidențiat potențialul imens al pieței chineze pentru companiile românești și și-a propus să transforme această filială într-un facilitator principal al afacerilor, contribuind la dezvoltarea Clujului ca un centru comercial important în Europa Centrală și de Est.
La eveniment au fost prezenți aproximativ 300 de invitați, printre care foști deputați, candidați la primăria Cluj-Napoca, oameni de afaceri importanți și profesori universitari, aspect care sublinează interesul puternic pentru inițiativa de consolidare a relațiilor comerciale dintre România și China.
Este important de menționat că în săptămâna anterioară Republica Populară Chineză a efectuat un tur de forță în Europa de Est. Președintele chinez Xi Jinping a fost primit cu căldură la Belgrad miercurea trecută, de către omologul său sârb, Aleksandar Vucic, în cadrul unei întâlniri menite să întărească legăturile economice dintre Beijing și Serbia. China a investit sume considerabile de bani în Serbia și în regiunea Balcanilor, concentrându-se în special pe sectorul minier și cel manufacturier. Un semn al consolidării acestor relații este dat de semnarea unui acord de liber-schimb între Beijing și Belgrad în anul precedent.
Într-o declarație fermă, Aleksandar Vucic, în fața unei mulțimi adunate în fața clădirii guvernului, a subliniat poziția Serbiei în legătură cu integritatea teritorială a Chinei. Vucic a declarat, conform postului de stat sârb RTS, că ,,Taiwanul este China’’.
Vizita lui Xi Jinping la Belgrad coincide cu aniversarea a 25 de ani de la bombardamentul NATO asupra ambasadei Chinei, tragedie care a avut loc pe 7 mai 1999 și a rezultat în moartea a trei persoane. Într-un articol publicat în cotidianul sârb Politika, Xi Jinping a subliniat faptul că NATO a atacat ambasada chineză intenționat. Xi a spus că ,,poporul chinez apreciază pacea, dar nu va tolera niciodată repetarea tragediilor istorice”, lăudând totodată ,,prietenia puternică” dintre China și Serbia.
Ulterior, delegația chineză condusă de preşedintele chinez Xi Jinping a aterizat la în capitala maghiară. Ungaria și China au încheiat 18 acorduri în timpul vizitei la Budapesta, consolidând astfel relațiile bilaterale și confirmând rolul de investitor de top al Beijingului în statul central-european. În cadrul summitului, Xi Jinping a îndemnat Ungaria să joace „un rol mai important” în dezvoltarea relațiilor dintre China și Uniunea Europeană, ținând cont că Ungaria va deține președinția UE în a doua jumătate a anului.
Președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat optimismul cu privire la viitorul relațiilor bilaterale, caracterizând colaborarea dintre China și Ungaria drept o ,,călătorie de aur”. Întâlnindu-se cu premierul ungar Viktor Orban în cea de-a treia etapă a turneului său european, Xi Jinping a evidențiat că cele două țări vor progresa în implementarea unor proiecte-cheie, printre care și reconstrucția legăturii feroviare Budapesta-Belgrad. Acest proiect, evaluat la 2,1 miliarde de dolari și finanțat în principal printr-un împrumut din partea Chinei, face parte din cadrul Inițiativei Belt and Road.
De asemenea, conform declarațiilor ministrului de Externe al Ungariei, cele două țări vor iniția pregătirile pentru construcția unei linii feroviare în jurul Budapestei, care va facilita transportul bunurilor produse de fabricile chinezești din estul Ungariei către piețele din Europa de Vest. Unul dintre cei mai importanți investitori chinezi în Ungaria, CATL, lucrează în prezent la construirea unei fabrici de baterii în valoare de 7,3 miliarde de euro în Debrecen, în timp ce producătorul chinez de mașini electrice BYD a făcut publică decizia în 2023 de a construi prima sa fabrică europeană în sudul orașului Szeged.
de Isac Mihai | mai 14, 2024 | Știri
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat luni, referitor la posibilitatea ca România să cedeze Ucrainei un sistem de apărare Patriot, că acest subiect nu trebuie politizat, menţionând că decizia se va lua la cel mai înalt nivel, după analiza structurilor responsabile în domeniu şi în CSAT.
Decizie asumată
„Este un subiect care nu trebuie politizat, este o decizie care se va lua, aşa cum a anunţat şi domnul preşedinte, după analiza structurilor responsabile în acest domeniu, se va analiza în CSAT şi, pe baza detaliilor care însoţesc o astfel de decizie, va urma o decizie asumată de la cel mai înalt nivel”, a precizat Ciucă, la sediul PNL, întrebat în legătură cu posibilitatea ca România să dea Ucrainei un sistem Patriot.
Chestionat dacă ar fi oportun ca ţara noastră să doneze Ucrainei un astfel de sistem, Nicolae Ciolacu a răspuns: „Aici nu contează părerea personală a cuiva, nici măcar a mea, este o chestiune atât de complexă încât trebuie să avem pe masă o analiză cât se poate de bine dezvoltată, cât se poate de acoperitoare la toţi factorii şi la toate consecinţele”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, are reţineri mari ca România să dea un sistem de apărare Patriot Ucrainei, menţionând că nu a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis pe această temă şi că decizia va fi luată în CSAT.
„Suntem trei state cu sistemul Patriot – este Polonia, România şi Germania. Ştim poziţia Germaniei. Domnul Tusk este prim-ministru al Poloniei. La noi, conform Constituţiei, comandantul suprem al armatei este domnul preşedinte Klaus Iohannis. Eu nu am avut o discuţie încă după vizita preşedintelui în Statele Unite. Am avut discuţii cu ministrul Apărării. Domnul ministru al Apărării are reţineri mari să dăm acest sistem, unul dintre sisteme să-l dăm în Ucraina”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Soluție Patriot
El a spus că decizia se va lua în CSAT, împreună cu preşedintele României. „Sunt ferm convins că vom lua decizia cea mai înţeleaptă în ceea ce priveşte România, în primul rând bun”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Pe 7 mai, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, după ce a fost primit la Casa Albă de omologul american, Joe Biden, că România va găsi o soluţie în privinţa cedării unui sistem Patriot de apărare antiaeriană Ucrainei.
„Există, evident, nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, şi în acest fel, în ultimele săptămâni, este o discuţie destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme şi atunci, sigur, am fost întrebaţi şi noi. Şi preşedintele Biden a adus această chestiune în discuţie şi am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu, acasă, în CSAT, cum putem să punem problema, ce putem să oferim şi, evident, ce putem să primim în schimb pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână în România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluţie. Este vorba de un singur sistem Patriot (…) da, este unul funcţional care va rămâne în România, celelalte care sunt în faze avansate de operaţionalizare şi despre unul dintre acestea era vorba”, a precizat Iohannis.
Rol important
Sistemul de apărare antiaeriană Patriot a avut un rol important în războiul din Ucraina, îndeosebi prin capacitatea sa de a proteja infrastructura critică și zonele dens populate. Acest sistem este proiectat să intercepteze și să distrugă diverse tipuri de amenințări aeriene, inclusiv avioane de luptă, drone și rachete balistice și de croazieră.
Ucraina a primit sisteme Patriot de la mai multe țări NATO, inclusiv Statele Unite și Germania, ca parte a sprijinului internațional în contextul invaziei rusești. Introducerea acestor sisteme a contribuit la îmbunătățirea apărării aeriene a Ucrainei, permițându-i să respingă mai eficient atacurile aeriene rusești și să reducă daunele asupra obiectivelor civile și militare importante.
Efectele sistemului Patriot asupra dinamicii conflictului includ:
-Întărirea apărării: Prin protejarea orașelor mari și a infrastructurii esențiale, sistemele Patriot au ajutat la limitarea efectelor campaniei de bombardament rusă, contribuind astfel la menținerea moralului și rezistenței civile și militare ucrainene.
-Descurjare strategică: Prezența unor sisteme avansate de apărare antiaeriană, cum ar fi Patriot, poate descuraja adversarul de la a lansa atacuri, știind că multe dintre acestea vor fi interceptate.
-Aspecte politice și diplomatice: Livrarea sistemelor Patriot Ucrainei a fost, de asemenea, un semnal puternic de suport din partea NATO și a Occidentului, subliniind angajamentul lor de a sprijini suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Aceste contribuții au influențat nu doar capacitatea de apărare a Ucrainei, ci și aspectele strategice și politice ale războiului.
Sistemele de apărare antiaeriană Patriot sunt operate de mai multe țări în întreaga lume. Țările care dețin sistemul MIM-104 Patriot includ: Statele Unite, Germania, Grecia, Israel, Japonia, Kuweit, Olanda, Polonia, Qatar, România, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Emiratele Arabe Unite, Elveția.
Aceste țări utilizează sistemul pentru a îmbunătăți capacitățile lor de apărare aeriană împotriva diferitelor amenințări aeriene, inclusiv aeronave, rachete de croazieră și rachete balistice tactice.
Capacități tehnice
Sistemul de apărare antiaeriană Patriot este conceput pentru a detecta, urmări și intercepta diverse amenințări aeriene, inclusiv avioane de luptă, rachete de croazieră și rachete balistice tactice. Iată câteva caracteristici principale ale sistemului Patriot:
-Capabilitate multirol: Patriot poate angaja simultan mai multe ținte aeriene datorită capabilităților sale avansate de radar și procesare a datelor.
-Rază de acțiune: Sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 70 de kilometri și poate intercepta ținte la altitudini de peste 24 de kilometri.
-Timp de răspuns: Timpul de zbor al rachetelor poate varia de la câteva secunde la peste trei minute, în funcție de distanța și altitudinea țintei.
-Tipuri de rachete: Sistemul utilizează mai multe tipuri de rachete, inclusiv PAC-2 și PAC-3. Rachetele PAC-3 sunt dotate cu tehnologia „hit-to-kill”, care distruge țintele prin impact direct, în loc să utilizeze explozivi convenționali.
-Modernizări: Raytheon și Lockheed Martin au dezvoltat versiuni îmbunătățite ale rachetelor, cum ar fi GEM-T și MSE (Missile Segment Enhancement), care oferă performanțe îmbunătățite împotriva rachetelor balistice și de croazieră mai sofisticate.
-Flexibilitate operațională: Sistemul Patriot este mobil și poate fi desfășurat rapid în diferite locații, ceea ce îl face adaptabil pentru operațiuni atât pe teritoriul național, cât și în teatrele de operațiuni externe.
-Integrare: Sistemul poate fi integrat cu alte sisteme de apărare aeriană pentru a forma o rețea de apărare stratificată, crescând astfel eficacitatea generală a apărării aeriene a unei țări.
Aceste caracteristici fac din sistemul Patriot unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană din lume, fiind crucial pentru apărarea națională în fața amenințărilor aeriene moderne.
Utilizare pe teatrul de operațiuni
Sistemul de apărare antiaeriană Patriot a fost utilizat pe câmpurile de luptă în mai multe conflicte notabile până în 2024.
-Războiul din Golf (1990-1991): A fost prima utilizare operațională a sistemului Patriot, unde a fost folosit pentru a intercepta rachetele balistice Scud lansate de Irak asupra Arabiei Saudite și Israelului. Eficiența sa a fost un subiect de controversă, cu evaluări variind în ceea ce privește procentul de succes în interceptarea țintelor.
-Războiul din Irak (2003): În timpul invaziei Irakului de către forțele coaliției în 2003, sistemele Patriot au fost desfășurate pentru a apăra trupele și obiectivele importante împotriva atacurilor cu rachete.
-Conflictul Israel-Hamas: Sistemul Patriot a fost folosit de Israel pentru a intercepta obiecte aeriene suspectate că ar putea reprezenta amenințări, inclusiv drone și avioane fără pilot.
-Războiul Civil Sirian: În timpul războiului civil din Siria, Patriot a fost desfășurat de către Turcia cu sprijinul NATO pe teritoriul său pentru a apăra împotriva posibilelor amenințări aeriene venite din conflictul vecin.
-Războiul din Ucraina (2022-2024): Sistemele Patriot au fost livrate Ucrainei de către Statele Unite și aliații săi pentru a ajuta la apărarea împotriva invaziei rusești, marcând o nouă fază semnificativă în utilizarea acestui sistem în conflictul modern.
Utilizarea sistemului Patriot în aceste conflicte a evidențiat capacitatea sa de a proteja împotriva amenințărilor aeriene și a consolidat rolul său ca un element central al apărării antiaeriene pentru multe națiuni.
de Ionescu Anca | mai 14, 2024 | Știri
Germania se pregăteşte pentru toate ameninţările, atentate, huligani şi atacuri cibernetice, cu o lună înainte de EURO 2024 la fotbal, care se desfăşoară pe fondul conflictelor din Orientul Apropiat şi Ucraina.
Este vorba de asigurarea protecţiei a 2,7 milioane de spectatori aşteptaţi la meciuri, a cartierelor generale ale celor 24 de echipe repartizate pe întreg teritoriul ţării, precum şi a celor zece stadioane pe care se vor juca cele 51 de meciuri ale turneului final, în perioada 14 iunie-14 iulie.
De asemenea, fan zone-urile ar putea găzdui până la 12 milioane de persoane.
Securitate, preocupare importantă
„De la început, securitatea a fost cea mai mare prioritate a noastră”, a afirmat Philipp Lahm, preşedintele Comitetului de organizare.
Rar situaţia geopolitică a fost atât de tensionată şi Campionatul European de fotbal este, la fel ca şi Jocurile Olimpice de la Paris, în vizorul extremiştilor şi a teroriştilor, oferind prilej pentru orice fel de revendicări.
Germania va inaugura cu această ocazie un dispozitiv prezentat ca inedit în acest gen de eveniment internaţional, astfel că toate naţiunile participante la turneu vor trimite experţi, peste 300 în total, reuniţi într-un centru de cooperare internaţională a poliţiei (IPCC), situat la Neuss (vestul ţării).
Misiunea lor, împreună cu autorităţile germane, Europol şi UEFA va fi aceea de a supraveghea şi coordona împreună ansamblul de măsuri de securitate din interiorul unei imense săli de conferinţe cu o suprafaţă de 500 de metri pătraţi, echipată cu 128 de computere şi un ecran gigant de 40 de metri pătraţi.
„Fiecare ţară cunoaşte mai bine ca oricare alta potenţialii cauzatori de tulburări, iar experţii străini prezenţi la Neuss îi vor putea indentifica rapid”, a explicat Oliver Strudthoff, directorul IPCC.
„Delegaţiile vor fi mai mult sau mai puţin extinse în funcţie de numărul şi periculozitatea fanilor lor. Anglia, de exemplu, va avea mai mulţi reprezentanţi decât Elveţia”, a adăugat Oliver Strudthoff.
Mobilizare masivă
Pe teren, toate efectivele vor fi mobilizate pe durata turneului, iar poliţiştii federali nu vor avea dreptul la concedii.
Pe parcursul unei luni, Germania va controla toate frontierele cu cei nouă vecini ai săi. „În trenuri şi gări, poliţia federală îşi va întări considerabil prezenţa”, a mai spus un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne. De asemenea, aeroporturile vor fi atent monitorizate.
Jandarmii francezi vor sprijini poliţiştii federali germani, inclusiv prin intensificarea patrulelor comune feroviare pe liniile Paris-Strasbourg-Stuttgart şi Paris-Saarbrucken-Frankfurt. Ei vor fi, de asemenea, prezenţi la meciurile echipei Franţei.
Printre cele 24 de echipe participante, Ucraina va face obiectul „unor măsuri speciale de protecţie”, a mai precizat ministrul german de Interne, Nancy Faeser. Ucraina este una dintre adversarele României al EURO 2024, alături de Belgia şi Slovacia.
În jurul celor zece stadioane care vor găzdui meciuri, vor fi desfăşuraţi între 800 şi 1.300 de agenţi ai forţelor de ordine.
Amenințări de securitate
EURO 2024, care va avea loc în Germania, se confruntă cu diverse amenințări de securitate. Una dintre principalele preocupări este riscul de terorism, în special în contextul recentelor incidente internaționale, cum ar fi atacul din Moscova. Ca măsură preventivă, Germania va reintroduce temporar controalele la frontiere pentru a monitoriza și posibil a preveni intrarea persoanelor violente, inclusiv teroriști, extremiști și huligani.
Pe lângă amenințările fizice, securitatea cibernetică este de asemenea o preocupare majoră. Conform Raportului Global de Amenințări 2024 al CrowdStrike, se observă o utilizare tot mai sofisticată a tacticii cibernetice de către adversari. Acest lucru include folosirea inteligenței artificiale generative de către actorii statali și activiștii, care ar putea afecta diverse aspecte ale turneului prin atacuri cibernetice menite să perturbe operațiunile sau să răspândească dezinformare.
În general, strategia de securitate pentru EURO 2024 implică atât consolidarea măsurilor de securitate fizică, cum ar fi controalele la frontiere și pregătirea împotriva tulburărilor legate de mulțimi, cât și întărirea apărării cibernetice pentru a proteja împotriva amenințărilor tot mai sofisticate de atacuri cibernetice.
Zeci de mii de polițiști
Poliția Federală a Germaniei (Bundespolizei) are peste 50 de mii de angajați, dintre care 34,670 erau ofițeri de poliție complet instruiți. În ceea ce privește polițiștii la nivelul tuturor landurilor (Landespolizei), numărul era de aproximativ 211,000 de ofițeri, ceea ce corespunde unei densități de un ofițer la fiecare 387 de locuitori, conform unui raport publicat de mass-media.
Germania dispune de o structură complexă și bine dotată în materie de forțe de poliție, inclusiv unități speciale pregătite pentru diverse situații de criză, cum ar fi terorismul sau crimele organizate.
-Bundespolizei (Poliția Federală): Aceasta este o forță polițienească la nivel federal responsabilă pentru securitatea frontierelor, aeroporturilor și stațiilor de cale ferată. Dispune de o flotă vastă de vehicule și aeronave, inclusiv elicoptere Eurocopter EC-135 și Super Puma pentru operațiuni rapide și de salvare. Poliția Federală utilizează și aproximativ 500 de câini de serviciu în diverse operațiuni
-GSG 9 (Grenzschutzgruppe 9): Unitate de elită a Poliției Federale, specializată în intervenții antiteroriste, gestionarea ostaticilor și arestări de risc înalt. Este recunoscută la nivel internațional pentru eficiența sa în operațiuni speciale.
-Landespolizei (Poliția Statelor Federale): Fiecare stat german are propria sa forță de poliție care gestionează majoritatea activităților polițienești la nivel local. Acestea includ de asemenea unități speciale precum SEK (Spezialeinsatzkommando) și MEK (Mobile Einsatzkommandos), care se ocupă de situații de criză, inclusiv negocieri, arestări rapide și protecția personalităților.
-Ämter für Verfassungsschutz (Oficiile pentru Protecția Constituției): Acestea sunt servicii de informații la nivel de stat care monitorizează activitățile legate de spionaj, trădare și sediție, cooperând îndeaproape cu poliția pentru a furniza informații vitale legate de grupuri teroriste și alte amenințări interne.
Aceste forțe sunt bine echipate și pregătite pentru a face față unei game largi de amenințări la adresa securității, inclusiv la evenimente majore cum ar fi EURO 2024.
Incidente teroriste
Deși EURO nu au fost în mod direct vizate de incidente teroriste, există preocupări de securitate generale legate de evenimentele majore care atrag mulțimi mari, precum Euro. De exemplu, în timpul Euro 2016 din Franța, preocupările de securitate au fost intensificate datorită atacurilor teroriste recente din Paris din noiembrie 2015. Acest lucru a dus la măsuri de securitate sporite în timpul turneului, inclusiv utilizarea extensivă a firmelor de securitate private, desfășurarea unităților de poliție antiteroriste și supravegherea semnificativă în zonele din jurul stadioanelor și ale zonelor pentru fani.
În general, securitatea la Campionatele Europene și alte evenimente majore este foarte strictă, implicând o prezență puternică a forțelor de ordine și protocoale de securitate complexe pentru a asigura siguranța participanților și spectatorilor. Aceste măsuri includ utilizarea tehnologiei de supraveghere, controale stricte de acces și strategii de răspuns la urgențe proiectate pentru a gestiona o varietate de amenințări, inclusiv terorismul.
