Pro-rușii din R. Moldova, supărați pe premierul român Ciolacu

de | mai 16, 2024 | Știri | 0 comentarii

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi seara, că Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova, iar România va ajuta ţara vecină, pentru că acolo „sunt români, nu sunt altceva”.Premierul Ciolacu a fost întrebat despre ultimele ameninţări ale Rusiei la adresa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei politică a fost comparată […]

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi seara, că Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova, iar România va ajuta ţara vecină, pentru că acolo „sunt români, nu sunt altceva”.
Premierul Ciolacu a fost întrebat despre ultimele ameninţări ale Rusiei la adresa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei politică a fost comparată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cu politica celui de-al Treilea Reich.

Soluție europeană

„Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova. Nu există altă soluţie democratică decât Maia Sandu. Pentru că şi doamna Maia Sandu are alegeri, România va ajuta Republica Moldova, pentru că în Republica Moldova sunt români, nu sunt altceva. Nu mai sunt moldoveni, nu mai există limba moldovenească, este limba română şi sunt români (…) Este greu să-şi extindă frontul în acest moment domnul dictator Putin (…) Este un război hibrid, este normal să fie aceste ameninţări, dar există şi o logică militară, care arată că, dacă în Ucraina este un război armat, în Republica Moldova este un război hibrid”, a răspuns premierul Marcel Ciolacu, citat de mass-media de la București.

Critici dure

Oligarhul fugar Ilan Șor, metamorfozat în lider al blocului politic „Victorie” a criticat interviul acordat de premierul român Marcel Ciolacu.

Șor a declarat că nu se poate aștepta la altceva, având în vedere că guvernul moldovean și-a abandonat propria identitate. „Maia Sandu face tot posibilul pentru a pregăti terenul pentru anexare: instituirea limbii române, umplerea țării cu „experți” români, primirea militarilor străini cu pâine și sare”. Desigur, Ciolacu crede că ea este „singura soluție democratică pentru Republica Moldova”. Numai că „democrația” lui înseamnă renunțarea noastră completă la independență și suveranitate în favoarea României”, a declarat Ilan Șor. El consideră că principala amenințare la adresa Republicii Moldova nu vine „din străinătate, ci de la trădătorii din interiorul țării”. „Politicienii corupți ar trebui să înțeleagă că Moldova aparține poporului său și nu celor care visează să devină parte a României”, a conchis Șor.

Ripostă socialistă

La rândul său, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și-a exprimat indignarea față de ultimele declarații ale premierului român Marcel Ciolacu. „Este un discurs anti-moldovenesc, care a insultat repetat țara noastră și cetățenii săi, negând existența poporului moldovenesc și a limbii moldovenești”, se menționează într-o declarație a PSRM.

„Nu avem întrebări față de dl Ciolacu și formațiunea sa politică. Dar avem o mulțime de întrebări față de președinte, guvern și majoritatea parlamentară din Republica Moldova, care lasă această declarație șovinistă fără o reacție adecvată. Nu înțelegem de ce Ambasadorul României nu a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe cu explicații vizavi de aceste declarații ofensatoare ale șefului guvernului român.

Suntem revoltați de refuzul continuu al Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Mihai Popșoi, de a se prezenta în Parlament și a explica starea relațiilor moldo-române în lumina declarațiilor jignitoare repetate ale prim-ministrului român adresate poporului moldovean.

Avem întrebări și față de formațiunile politice din Moldova care se consideră parteneri ai lui Marcel Ciolacu și ai Partidului Social Democrat din România condus de acesta. Lipsa reacției lor la declarațiile politicianului român ne face să credem că ei împărtășesc declarațiile premierului.

Considerăm de datoria noastră să-i amintim d-lui Ciolacu că Moldova a existat cu 400 de ani înainte de crearea României, iar referințele la limba moldovenească originală sunt cunoscute cel puțin din secolul al XVII-lea. Poporul moldovean nu a renunțat și nu va renunța la identitatea sa națională și la limba sa, oricât de mult și-ar dori liderii unor state vecine”, spun socialiștii de la Chișinău, citatți de mass-media pro-rusă.

Războiul limbii moldovemești

Teoria existenței limbii moldovenești este un subiect controversat și complex, având rădăcini în contextul istoric, politic și cultural al Republicii Moldova. Aceasta teorie susține că limba vorbită în Republica Moldova este distinctă de limba română.

Ideea unei limbi moldovenești separate a apărut în contextul influenței sovietice asupra teritoriului Moldovei, care a fost anexat de Uniunea Sovietică în 1940, sub forma Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești (RSS Moldovenești). În perioada sovietică, autoritățile au promovat noțiunea de „limbă moldovenească” ca parte a unei politici mai ample de rusificare și de distanțare a populației din regiune de România, subliniind ideea unei identități naționale separate.

Lingvistic, „limba moldovenească” se referă la dialectul estic al limbii române, vorbit în Republica Moldova. În perioada sovietică, aceasta a fost scrisă folosind alfabetul chirilic. După căderea Uniunii Sovietice, alfabetul latin a fost reinstaurat, și s-a revenit treptat la normele lingvistice ale limbii române moderne. Totuși, persistă anumite influențe ruse și sovietice în vocabular și în anumite aspecte ale limbii vorbite.

Dezbaterea asupra limbii moldovenești nu este doar una lingvistică, ci și una politică și identitară. Ea reflectă tensiunile dintre orientarea pro-europeană și cea pro-rusă din cadrul societății moldovenești. Partidele și mișcările pro-rusești tind să susțină ideea unei limbi moldovenești separate pentru a sublinia distincția culturală și politică față de România, în timp ce forțele pro-europene și unioniste susțin ideea că moldovenii vorbesc limba română.

În prezent, instituțiile educaționale și guvernamentale din Republica Moldova recunosc limba română ca limba oficială a țării, conform Constituției. Totuși, subiectul limbii rămâne un punct sensibil și de dezbatere în contextul mai larg al identității naționale și al orientării geopolitice a Republicii Moldova.

Transnistria, fortăreața limbii moldovenești

Statutul limbii moldovenești în regiunea separatistă Transnistria, care s-a autoproclamat independentă de Republica Moldova la începutul anilor ’90, reflectă complexitățile și tensiunile politice și culturale din zonă. În Transnistria, limba moldovenească are un statut oficial, dar este scrisă folosind alfabetul chirilic, spre deosebire de restul Republicii Moldova, unde limba română (denumită oficial limba moldovenească până la schimbări constituționale) este scrisă cu alfabetul latin.

Conform constituției Transnistriei, regiunea are trei limbi oficiale: moldovenească (scrisă în alfabet chirilic), rusă și ucraineană. În practică, limba rusă domină în administrația publică, în educație și în media, fiind limba de facto a guvernării și a vieții publice. Limba moldovenească, chiar dacă este oficial recunoscută, este utilizată într-o măsură mult mai restrânsă.

Școlile din Transnistria oferă programe de studiu în cele trei limbi oficiale. Cu toate acestea, numărul școlilor care predau în limba moldovenească (chirilică) este limitat comparativ cu cele care folosesc limba rusă. Există tensiuni și conflicte referitoare la utilizarea limbii române cu alfabet latin, iar autoritățile transnistrene au luat măsuri împotriva școlilor care doreau să folosească alfabetul latin pentru limba română, argumentând că aceasta nu respectă legislația locală.

Utilizarea alfabetului chirilic pentru limba moldovenească în Transnistria este văzută de multe ori ca un instrument de rusificare și de menținere a influenței culturale și politice ruse în regiune. Aceasta face parte din strategia mai largă a liderilor transnistreni de a se distanța de Republica Moldova și de a menține legăturile strânse cu Federația Rusă.

Existența limbii moldovenești în Transnistria este un subiect folosit de către mașina de propagandă a Moscovei, care reflectă tensiunile interne și geopolitice ale regiunii. Folosirea alfabetului chirilic și statutul său relativ secundar în comparație cu limba rusă subliniază complexitățile identitare și culturale din această zonă disputată pe fondul reimperializării politici externe a Federației Ruse.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *