de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris
Rusia va fi nevoită să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune – doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer, relatează The Associated Press, citată de mass-media de la București.
Putin a făcut acest anunţ în urma celui al preşedintelui american Donald Trump, sâmbătă, potrivit căruia intenţionează să iasă din Tratatul INF care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987, după ce a acuzat Mosova că-l încalcă.
Avertismente ruse
Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa. O asemenea hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii ’80, a avertizat liderul de la Kremlin.
„Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte.
„Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin. „Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el. „Eu nu văd niciun motiv al unui asemenea lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Acuzații NATO
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că membrii alianţei militare occidentale acuză Rusia de dezvoltarea unui nou tip de rachetă care încalcă Traratul INF (Intermediate-Range Nuclear Forces), dar că el nu se aşteaptă ca ei să-şi consolideze arsenalele nucleare în Europa, ca măsură de retorsiune.
„Eu nu prevăd ca aliaţii să desfăşoare armament nuclear suplimentar în Europa, în reacţie faţă de noul (tip de) rachetă rus”, a declarat la sediul NATO, la Bruxelles, Stoltenberg.
Putin a respins acuzaţiile potrivit cărora Rusia a încălcat Tratatul INF şi a acuzat Statele Unite că-l încalcă. El a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune – doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer.
Întâlnire strategică
Liderul de la Kremlin a adăugat că speră să discute această problemă cu Trump la Paris, unde urmează să participe, la 11 noiembrie, la marcarea centenarului armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial.
„Suntem pregătiţi să cooperăm cu partenerii americani, fără isterie”, a subliniat el. ”Important este ce hotărâri vor urma”, a adăugat el.
Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov. Acest document interzice atât Statelor Unite, cât şi Rusiei să deţină, producă sau testeze rachete nucleare de croazieră şi balistice cu lansare de la sol, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
Documentul este considerat o garanţie majoră a securităţii globale, întrucât a eliminat rachete cu rază mai scurtă de acţiune, care-şi ating ţintele în doar câteva minute.
Trump a anunţat că intenţionează să retragă Statele Unite din tratat din cauza unor încălcări ale Rusiei, dar şi pentru că China, care nu este parte a tratatului, deţine un arsenal de rachete cu rază intermediară de acţiune.
Consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton a efectuat săptămâna aceasta o vizită de două zile la Moscova, pentru a discuta despre această hotărâre atât cu Putin, cât şi cu alţi oficiali de rang înalt.
Bolton a declarat că Washingtonul nu a trimis o notificare oficială cu privire la retragere şi s-a declarat foarte sceptic referitor la faptul că Tratatul INF poate fi salvat. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2019
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a anunţat că instalarea în Turcia a sistemelor de rachete ruseşti sol-aer S-400 va începe în octombrie 2019, a relatat joi cotidianul turc Hurriyet, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit Hurriyet, ministrul Akar a precizat că, la începutul lui 2019, în Rusia va fi trimis personal turc pentru a fi instruit în domeniul sistemelor de rachete S-400. Akar a mai informat că va trimite membri ai personalului în Rusia pentru a fi antrenaţi la începutul lui 2019.
Negocieri politice
În luna decembrie 2017, Moscova şi Ankara au semnat acordul care prevede achiziţionarea de către Turcia a unor sisteme antiaeriene ruse S-400. Acordul privind sistemele antiaeriene S-400, care potrivit estimărilor are valoarea de 2,5 miliarde de dolari, a generat preocupări în Occident, în contextul în care Turcia este stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. Conform experților militari, citați de mass-media de specialitate, sistemul antiaerian rus nu poate fi integrat în infrastructura militară NATO.
În luna aprilie 2018, Alexandre Miheev, directorul general al companiei producătoare de armament Rosoboronexport, anunța că Rusia a început producţia sistemelor de apărare antiaeriană S-400 destinate Turciei. ”Am început să executăm contractul. Producţia sistemelor S-400 care urmează să fie livrate Turciei a început”, a declarat Miheev la întrevedrea cu partea turcă.
S-400, armă politică pentru Moscova
India și Qatar pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, etc..
La rândul său, autoritățile din Qatar sunt în negocieri avansate cu Moscova pentru achiziția sistemelor S-400, surse ruse menționând că acest contract se va ridica la aproximativ 4 miliarde de dolari americani. Doha, supusă unei blocade dure din partea unei coaliții conduse de Arabia Saudită, aliat de nădejde al SUA în regiune, folosește acest contract ca o modalitate de a își cumpăra sprijinul diplomatic rus, mai consideră analiștii politici, citați de mass-media.
Axa Moscova-Ankara, consolidată de S-400
S-400, mândria industriei militare ruse
S-400 Triumf (C-400 «Триумф») este o nouă generație de sisteme de apărare aeriană, dezvoltată de către Almaz Central Design Bureau ca o perfecționare a familiei S-300. Codul de identificare NATO este: SA-21 Growler, și anterior era cunoscut ca S-300PMU-3.
Sistemul rus S-400 este proiectat să distrugă avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice, inclusiv rachete cu rază medie de acţiune, dar pot fi, de asemenea, utilizate pentru obiective aflate la sol. S-400 poate viza ţinte aflate la o distanţă de până la 400 de kilometri şi la o altitudine de până la 30 de kilometri. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Manevre NATO, răspuns la amenințările ruse
NATO dă startul în această joi în Norvegia celor mai vaste manevre militare de la sfârşitul Războiului Rece, un mod de a aminti Rusiei solidaritatea Aliaţilor în ciuda îndoielilor insuflate de preşedintele american Donald Trump, relatează France Presse, citat de mass-media de la București. Conform surselor citate, aproximativ 50.000 de militari, 10.000 de vehicule, 65 de nave şi 250 de aeronave din 31 de ţări urmează să ia parte la exerciţiul Trident Juncture 18, care vizează antrenarea Alianţei atlantice pentru a veni în ajutorul unuia dintre membrii săi în caz de agresiune.
„Mediul de securitate în Europa s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani”, a declarat secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg. „Trident Juncture trimite un mesaj clar naţiunilor noastre şi oricărui adversar potenţial: NATO nu caută confruntarea, dar este gata să-şi apere toţi aliaţii împotriva tuturor ameninţărilor”, a declarat el într-o conferinţă de presă, citat de mass-media internațională.
Adversar potențial
Deşi acest „adversar potenţial” nu a fost desemnat oficial, Rusia se află în mintea tuturor, în contextul în care statul rus îşi etalează puterea militară şi împarte cu Norvegia o frontieră de 198 de kilometri în nordul îndepărtat.
Armata rusă a anexat Crimeea, a contribuit la destabilizarea estului Ucrainei, şi-a sporit capacităţile în Arctica şi a desfăşurat în septembrie cele mai mari manevre din istoria sa în Orientul Îndepărtat, menționează experții militari citați de mass-media intermațională, preluată de KARADENIZ PRESS.
La rândul său, Ambasada Rusiei la Oslo a declarat că vede în Trident Juncture un exerciţiu „antirusesc”. „O astfel de activitate pare provocatoare, chiar dacă cineva încearcă să o justifice cu scopuri pur defensive”, a susţinut ambasada.
Timp de luni de zile, Moscova s-a arătat iritată de întărirea continuă a prezenţei militare occidentale în regiune. Statele Unite şi Marea Britanie au decis în schimb să intensifice desfăşurările în Norvegia pentru a-şi aclimatiza trupele de luptă cu vremea foarte rece.
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a criticat la începutul lunii octombrie ceea ce ea a numit drept „clinchetul armelor” şi a promis o „ripostă”. „Principalele ţări din NATO îşi sporesc prezenţa militară în regiune, în apropierea graniţelor Rusiei”, a denunţat ea. „Astfel de acţiuni iresponsabile vor conduce în mod inevitabil la destabilizarea situaţiei politice şi militare din Nord, la o creştere a tensiunilor”.
Submarine olandeze, vârf de lance în exercițiile militare NATO
Trident Juncture 18
Toate acestea au fost alimentate în continuare sâmbătă de anunţul făcut de Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite din Tratatul privind forţele nucleare intermediare, în vigoare din 1987. Reproşând Rusiei că dezvoltă o nouă rachetă, SSC-8, presedintele american a ameninţat ca va creşte arsenalul nuclear al ţării sale.
Cu toate că angajamentul lui Donald Trump faţă de NATO este de tipul „una caldă, alta rece”, în special asupra articolului 5 şi obligaţiilor de apărare colectivă, armata americană participă la Trident Juncture cu cel mai mare contingent, peste 14.000 de soldaţi şi un grup aeronaval.
„Noi ne antrenăm în Norvegia, dar bineînţeles că lecţiile învăţate (…) din Trident Juncture sunt pertinente şi pentru alte ţări”, a notat Stoltenberg.
Pe lângă cele 29 de ţări membre ale Alianţei, la manevre, care se desfăşoară până pe 7 noiembrie, participă şi Suedia şi Finlanda.
Doi observatori ruşi şi doi din Belarus au fost invitaţi. Şeful NATO şi-a exprimat speranţa că Rusia „va evita orice comportament periculos”. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
Republica Moldova, sprijinită de România
Premierul R. Moldova, Pavel Filip, și prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, au convenit, în cadrul unei convorbiri telefonice, să organizeze o ședință comună a celor două Executive, relatează serviciul de presă al Guvernului de la Chișinău, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, ședința comună urmează să aibă loc până la finele anului curent, nefiind stabilită data exactă a ședinței, dar nici locul de desfășurare a acesteia.
Cei doi oficiali au mai discutat la telefon despre „proiectele comune existente și posibilitățile de lansare a unor proiecte noi, în interesul cetățenilor ambelor state”.
Ședințe anuale
Amintim că prima ședință a Guvernelor celor două state a avut loc la 3 martie 2012, la Iași. Atunci a fost semnat un planul de acțiune pentru instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a R. Moldova. Cea de-a doua ședință a avut loc în 2015, la Neptun Olimp.
Ultima ședință a celor două Guverne a avut loc la 23 martie 2017, la Piatra Neamț, România. Atunci ședința a fost condusă de ex-premierul României, Sorin Grindeanu, și Pavel Filip.
De menționat că despre impulsionarea cooperării moldo-române au discutat ieri și secretarului general de stat, Mihail Căpăţînă, cu Ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniţă.
Cei doi oficiali au efectuat un schimb de opinii privind ultimele evoluţii în relaţiile bilaterale, menţionând intensificarea acestora pe toate dimensiunile, inclusiv în domeniile economic, financiar, afacerilor externe, cultură, etc. În mod special a fost relevată desfăşurarea cu succes a exerciţiului consular UNITY, organizat în luna septembrie curent, la Chişinău.
În opinia secretarului general de stat, un pas important în dezvoltarea dialogului bilateral îl va constitui şedinţa Comisiei interguvernamentale de colaborare economică, care urmează să aibă loc la Chişinău în luna noiembrie 2018.
Parteneriat strategic
Viceprim-ministrul României, Ana Birchall, a avut recent o întrevedere cu viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova, Iurie Leancă, pe agenda discuțiilor aflându-se teme relevante în relația bilaterală precum integrarea europeană a Republicii Moldova și aprofundarea dialogului politic bilateral.
Vicepremierul român i-a transmis oficialului de la Chișinău interesul Guvernului Dăncilă de a continua dialogul pentru aprofundarea și consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova.
„România susține Republica Moldova în parcursul său european, pe care îl dorim a fi ireversibil, în baza Parteneriatului nostru Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri concrete la așteptările de prosperitate, siguranță, stabilitate ale cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis Ana Birchall omologului moldovean.
Totodată, Ana Birchall a evidențiat că susținerea parcursului european al Republicii Moldova va continua să fie „una dintre prioritățile României, inclusiv în perioada următoare”. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Principal, Știri, Ucraina
Ungaria, pregătită să cadă la pace cu Ucraina
Ungaria îi propune Ucrainei semnarea unui acord cu privire la protecţia minorităţilor naţionale, a indicat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Agerpress, citată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie reconstruită încrederea între cele două ţări”, a declarat Szijjarto la Varşovia, unde a purtat convorbiri cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, în marja unui forum pe teme de securitate. Peter Szijjarto a mai menţionat miercuri că Ucraina s-a angajat să studieze propunerea.
În baza propunerii ungare de acord, cele două ţări trebuie să se abţină de la aplicarea oricăror politici susceptibile să ducă la asimilarea unei comunităţi naţionale sau să modifice componenţa etnică a unei regiuni. Propunerea va asigura drepturile minorităţilor naţionale în ce priveşte educaţia, religia, cultura şi administraţia.
Conflict prelungit
Acum două săptămâni, un parlamentar al partidului de guvernământ ungar Fidesz, Pal Barna, a anunţat că Ungaria a iniţiat adoptarea în cadrul Consiliului Europei a unei rezoluţii privind situaţia minorităţilor în Ucraina, rezoluţie care potrivit acestuia trebuie să menţioneze faptul că noile reglementări ucrainene în sectorul educaţiei contravin normelor internaţionale la care Ucraina a subscris anterior.
Noua lege ucraineană a educaţiei, adoptată în luna septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Anunţul parlamentarului Pal Barna a survenit în aceeaşi zi în care guvernul de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul ucrainean în contextul continuării disputei privind acordarea cetăţeniei ungare unor etnici maghiari din Ucraina. Această dispută a dus la expulzarea reciprocă a unor diplomați. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
NATO, acuzat de Kremlin
Alianţa Nord-Atlantică a intensificat misiunile de recunoaştere în Marea Neagră şi în Marea Baltică, afirmă ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, avertizând că Rusia şi Belarus vor lua măsuri pentru contracararea activităţilor NATO, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. „Au fost identificate activităţi intense pentru colectarea de informaţii în Marea Baltică şi în Marea Neagră. Anul acesta, avioane ale Forţelor Aerospaţiale ruse au fost trimise de peste 120 de ori pentru interceptarea potenţialilor intruşi în spaţiul aerian rus”, a declarat Serghei Şoigu, citat de site-ul agenţiei Tass.
Săptămâna trecută, autoritățile ruse și-au exprimat preocupare privind activităţile militare organizate de Alianţa Nord-Atlantică în apropierea frontierelor ruse. „Asistăm la consolidarea capabilităţilor militare în apropierea frontierelor Rusiei şi la eforturi de îmbunătăţire a infrastructurii de transport în Europa, astfel încât să fie mai uşor să fie adus armament greu al SUA şi al altor ţări spre frontierele noastre; în plus, sunt organizate exerciţii provocatoare – nu ale noastre alături de China în Siberia -, ci exerciţii militare în Ucraina, Georgia şi în Marea Neagră”, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe. „Acum, Ucraina vrea să organizeze exerciţii NATO în Marea Azov, dar este imposibil să facă acest lucru deoarece Tratatul nostru cu Ucraina prevede consimţământul părţilor pentru trecerea navelor militare în Marea Azov. Dar ucrainenii vor acest lucru şi sunt impulsionaţi activ în acest sens”, a spus Lavrov.
Ucraina a găzduit începând din anul 2014 o serie de exerciţii militare alături de state membre și asociate NATO. (N.G.)
