de Razvan Iorga | oct. 24, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Ucraina
Mitropolitul Moldovei, Vladimir (stânga), împreună cu Patriarul rus Kiril. Foto: mitropolia.md
Vizita Patriarhului rus Kiril în Republica Moldova a comportat mai multe amânări și schimbări de program din cauza mai multor factori ce țin de dinamica externă a problemelor Bisericii Ruse, dar și de o serie de calcule politice interne pentru forțele proruse din această țară, susținute activ de Moscova pe toate liniile, inclusiv cea religioasă.
Deși de un mai bine de un an de zile vorbește despre vizita Patriarhului Kiril la Chișinău, Igor Dodon nu a reușit să-l aducă pe acesta la Congresul Mondial al Familiilor din luna septembrie, un eveniment ultra-conservator sprijinit activ de Moscova împotriva valorilor occidentale.
Patriarhul Kiril avea atunci probleme mult mai importante legate de primirea autocefaliei de către Patriarhia de la Kiev din partea Patriarchiei de la Constantinopole. Cu toate acestea, Kiril și-a trimis solii în susținerea inițiativei organizate de Dodon și PSRM la Chișinău.
În ciuda acestui ascpect, Dodon a insistat pentru o nouă vizită a lui Kiril în Moldova și a fost anunțată inițial pe vizită ce ar fi trebuit să se întindă pe patru zile, de pe 26 până pe 29 octombrie, în patru orașe: Chișinău, Bălți, Comrat și Tiraspol. Un adevărat tur de forță menit să sporească imaginea PSRM-ului și a lui Dodon în prag de alegeri parlamentare. Acestea ar urma să se desfășoare pe 24 februarie 2019, după o amânare anterioară.
Cu toate acestea, Dodon a scris luni pe pagina sa de Facebook că Patriarhul rus se va afla în R. Moldova doar pentru 27-28 octombrie și nu va mai merge la Tiraspol. „Potrivit programului, sâmbătă seara Sanctitatea Sa va oficia un serviciu divin la Catedrala „Naşterea Domnului” din Chișinău. De asemenea, în premieră, Patriarhul Kirill va vizita orașele Comrat şi Bălţi”, a precizat Igor Dodon.
Vizită mai scurtă
Vizita lui Kiril a fost scurtată practic la două zile, iar Tiraspolul a fost șters din program, fără nicio explicație. Reprezentanții Mitropoliei ne-au declarat că aceste scurtări nu sunt atât de relevante, ci mai important este că liderul spiritual rus va ajunge din nou în Moldova.
„Inițial se vorbea că vizita va dura patru zile, însă din cauze obiective, programul vizitei se limitează doar la două zile. Detalii nu cunoaștem și chiar nu suntem preocupați să aflăm detaliile. Noi suntem împăcați cu gândul că întreprinde o vizită, măcar de două zile. La Tiraspol Preafericitul Patriarh nu va merge. Nu izbutește în două zile să viziteze mai multe eparhii”, a declarat episcopul Ioan de Soroca pentru Balkan Insight.
El a mai detaliat și cum ar urma să aibă loc vizita lui Kiril după noul program.
„Preafericitul Patriarh întreprinde o vizită de două zile în R. Moldova. La data de 27 octombrie va veni în Moldova. Imediat va merge în orașul Comrat, adică în Eparhia de Cahul și Comrat, acolo va sluji un tedeum, se va adresa către drept măritorul popor din sudul țării. După care către ora 17 va veni la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, unde va fi așteptat de către toți ierarhii bisericii ortodoxe din Moldova, în frunte cu Înalt Preasfințitul Mitropolit Vladimir…” „În dimineața zilei de 28 octombrie va merge în orașul Bălți unde va fi slujită sfânta liturghie”, a mai spus înaltul prelat al Mitropoliei Moldovei.
Moldova securizată
Însă analiștii în probleme teologice văd diferit motivul scurtării vizitei lui. În primul rând, la finele acestei săptămâni, Patriarhul rus va avea o întâlnire cu mai mulți preoți din Ucraina, încă loiali Moscovei în ceea ce înseamnă o sondare a loialități acestora pentru viitoare acțiuni canonice împotriva nou-recunoscutei Patriarhii de Kiev.
Evident, acest lucru implică timp, iar Moldova este securizată din punct de vedere al loialității, rămânând astfel doar asocierea sa imagologică cu PSRM și Dodon, precum și toți slujitorii bisericești raliați în jurul acestora.
„În acest moment, Ucraina și situația Bisericii de acolo e mai importantă. Așa cum era și de anticipat, vizita urma să fie mai mult pentru „intern”, un fel de tur electorial pro-PSRM și/sau pro-Igor Dodon, pentru a le sporiri imaginea lor politică înainte de alegerile parlamentare.
Între timp, Patriarhul Kiril și-a cam dat seama că situația BOM este sub control și nu se văd la orizont anumite tendințe separatististe, ca în cazul Ucrainei. Astfel, a hotărât că situația și problemele regionale sunt mai importante decât cele interne ale unei țări. Anume din acest considerent și-a diluat puțin vizita”, a declarat pentru BI specialistul în probleme teologice Victor Gotișan.
La rândul său, expertul Vlad Cubreacov este de părere că scurtarea vizitei Patriarhului Kiril în R. Moldova ține și de probleme de sănătate pe care acesta le are.
Biserica Rusă încearcă acum să testeze loialitatea supușilor săi din teritoriul său canonic pentru a asigura că nu vor mai există mișcări centrifuge ca cea înregistrată în Ucraina. Pentru Moscova, forța bisericii sale este foarte importantă în a-și proiecta interesele politice atât în interior, cât și în afara granițelor. De asemenea, Rusia va pune la dispoziție toată influența sa bisericească pe atingerea scopurilor politice din partea unor partide aliate ale Rusiei, așa cum este în cazul în R. Moldova cu PSRM și liderul sa de facto încă, președintele Igor Dodon.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Mikhail-Saakashvili-vrea-să-revină-în-forță-în-politica-mare-din-Ucraina
Fostul președinte al Georgiei și ex-guvernator al regiunii Odesa din Ucraina, Mihail Saakașvili a recunoscut că se plictisește în Olanda, unde locuiește în prezent, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Politicianul georgian, căsătorit cu un cetățean olandez (n.r.: Sandra Roelofs, fostă primă doamnă a Georgiei), s-a plâns de viața scumpă din Olanda, precizând că trăiește în prezent din onorarii pentru susținerea de conferințe la diferite universități locale. Dar, în ciuda acestui fapt, are probleme financiare și, uneori, mai primește bani de la mama sa.
Nostalgie pentru Ucraina
În ceea ce privește subiectul Ucraina, politicianul a recunoscut că adesea își amintește cu nostalgie de această țară. „Ucraina este, în primul rând, o parte importantă a vieții mele și, în al doilea rând, acolo sunt oamenii de care m-am îndrăgostit, de care îmi place”, a explicat el.
Reamintim că Mihail Saakașvili a fost guvernatorul regiunii Odesa din mai 2015 până în noiembrie 2016. În tot acest timp el a criticat în mod regulat guvernul care l-a numit în funcție și, în cele din urmă, a intrat în opoziție față de putere. În vara anului 2017, prin decizia președintelui Petro Poroșenko, lui Saakașvili i-a fost retrasă cetățenia ucraineană, dar în ciuda acestui fapt, la sfârșitul aceluiași an, a organizat un val de proteste în masă în țară.
În februarie 2018, politicianul a fost reținut și expulzat în Polonia. După aceea, fostul guvernator s-a mutat în Olanda, unde a obtinut permis de sedere.
Axa Timoșenko-Kolomoisky
Surse politice de la Kiev au declarat că fostul președinte georgian Mihail Saakașvili este implicat în acest moment în eforturile finanțate de oligarhul Ihor Kolomoisky de creare a unei largi coaliții îndreptate împotriva actualului președinte Petro Poroșenko. Demersurile lui Kolomoisky au drept obiectiv susținerea candidaturii la alegerile prezidențiale ucrainene din martie 2019 a liderului partidului Batkivștina, Iuliei Timoșenko, fostă premier al Ucrainei în anii 2000. Aceasta este considerată principala favorită a alegerilor prezidențiale, situându-se pe primul loc în sondajele de opinie din ultimul an.
Mihail Saakașvili, devenit dușman personal al președintelui Petro Poroșenko, joacă rolul unui consilier din umbră pentru Ihor Kolomoisky și Iulia Timoșenko, consideră surse politice de la Kiev. Sursele citate au mai menționat că aceste servicii de consultanță sunt remunerate de către Ihor Kolomoisky, fostul președinte georgian mizând și pe ocuparea unei funcții guvernamentale într-o posibilă guvernare Timoșenko, care ar putea prelua puterea la Kiev după alegerile prezidențiale și parlamentare din această țară de anul viitor. Saakașvili a avut și unele tentative de a iniția un proiect politic în diaspora ucraineană din Occident, prin lansarea unui ong care să declanșeze o cruciadă anti-corupție, inițiativă abandonată la scurt timp pe fondul condamnării sale penale în Georgia și a lansării mai multor anchete în Ucraina, în care este cercetat pentru corupție și abuz de putere.
Ucraina, război politic total în 2019
Condamnat în Georgia
Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost condamnat în țara sa de origine la șase ani de închisoare cu executare. Fostul liber de la Tbilisi a fost declarat vinovat de faptul că l-ar fi bătut pe fostul deputat Valerii Ghelașvilli, sentința fiind pronunțată în lipsa inculpatului.
Mihail Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2003 și 2011, perioada mandatelor sale fiind una dintre cele mai controversate din istoria recentă a statutului caucazian.
Începând cu 2014 a fost consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, numit guvernator al regiunii Odesa, fiind unul dintre cei mai importanți aliați ai liderului de la Kiev. Ulterior, Saakașvili s-a metamorfozat într-unul dintre principalii opozanți ai președintelui Poroșenko, organizând proteste de stradă și cerând demiterea acestuia.
În primăvara lui 2018, Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina în Polonia, iar pe rol la Kiev se află dosarul privind lipsirea de cetățenie ucraineană a fostului președinte georgian.
După expulzarea din Ucraina, Mihail Saakașvili s-a mutat în Olanda, soția sa, Sandra Roelofs, fiind originară din această țară.
Anchetă anti-corupție
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile anti-corupție de la Kiev anchetează mai multe acuzații de corupții la adresa lui Mihail Saakașvili din perioada când acesta era guvernator al regiunii Odessa. Sursele citate au menționat că se așteaptă ca procedurile penale împotriva acestuia să fie inițiate în această toamnă, mai mulși foști membrii ai administrației Saakașvili și oameni de afaceri depunând mărturii care îl incriminează pe acesta. Dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție în proporții deosebit de mari, fostul lider georgian este pasibil de o condamnare de 8-12 ani.
Mihail Saakașvili a respins aceste acuzații, considerându-le motivate politic.
Interzis în Ucraina
Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.
Show politic
Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.
În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.
Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.
Atac la Poroșenko
„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.
Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.
Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina
Armata Republicii Moldova beneficiază de sprijinul NATO
Autoritățile Republice Moldova nu au luat nicio măsură pentru a implementa noua strategie de apărare a țării, preferând să ignore amenințările din ce în ce mai mari la adresa securității sale naționale, se arată într-o analiză publicată de BIRN, și semnată de Mădălin Necșuțu, corespondentul BIRN în Republica Moldova.
Moldova nu a reușit nici până în acest moment să-și reformeze și să-și consolideze sistemul propriul de apărare, au declarat diferiți experții pentru BIRN, în ciuda unui risc crescut de securitate din partea separatiștilor care controlează regiunea transnistreană, precum și din partea forțelor ruse staționate acolo.
Aproximativ 1500 de soldați ruși și 13000 soldați ai forțelor militare active locale, loiale regimului secesionist de la Tiraspol, desfășurate pe malul stâng al Nistrului, reprezintă cea mai iminentă amenințare la adresa securității țării, se arată în Strategia națională de apărare a Republicii Moldova, adoptată în luna iulie a acestui an.
Expertul în securitate, Dumitru Minzarari, menționează că forțele separatiste și ruse depășesc în mod semnificativ capacitățile Moldovei de pe malul opus al Nistrului și sunt „suficiente pentru a lansa o agresiune hibridă, similară cu cea pe care Rusia a folosit-o pentru a prelua controlul în Donbas [în estul Ucrainei].
„Dacă Republica Moldova nu va lua măsuri pentru a descuraja și a se pregăti pentru a respinge o astfel de agresiune, Rusia va folosi această amenințare în negocierile cu ușile închise pentru a șantaja Chișinăul până se va supune”, a adăugat el.
Minzarari și alți experți se plâng că, dincolo de adoptarea unei noi strategii de apărare și de promisiunea unei reforme aprofundate a sistemului de apărare, guvernul Republicii Moldova nu a făct mare lucru pentru a implementa noul document.
Guvernul nu a făcut nici măcar primul pas important, care este creșterea cheltuielilor pentru apărare, spun experții.
„Moldova a adoptat o nouă Strategie Națională de Apărare în iulie, dar nu putem vedea nicio schimbare în bugetul de stat”, a declarat pentru BIRN Rosian Vasiloi expert din cadrul IDIS Viitorul de la Chișinău.
„Vrem să vedem creșterea bugetului care a fost promisă pentru a face o reformă reală”, a adăugat el.
El susține că o problemă este clasa politică din Moldova, care lasă securitatea și apărarea „să fie Cenușăreasa țării, în timp ce autoritățile separatiste din regiunea transnistreană întreprind numeroase eforturi pentru propria armată”.
„Regimul transnistrean a aprobat deja un buget și a acordat 1,4% din PIB pentru Ministerul Apărării, însă întregul sector de securitate primește aproximativ 6,4%”, a explicat el.
„Acestea includ miliția, serviciile de securitate, KGB și așa mai departe”, a adăugat Vasiloi. El a menționat că de câțiva ani Transnistria a crescut în mod constant alocația bugetară pentru apărare.
Statele NATO, parteneri strategici pentru Chișinău
Istoria lungă de neglijare a apărării naționale
De la căderea Uniunii Sovietice și independența Republicii Moldova în 1991, toate guvernele au neglijat sectoarele de apărare și de securitate.
Deși prezența Rusiei în Transnistria, după scurtul conflict din 1992, a creat un risc major de securitate pentru Chișinău, care a crescut după războiul georgian din 2008 și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Moldova a continuat să aloce fonduri reduse pentru apărare și a arătat un interes scăzut în reformarea și modernizarea sectorului de apărare.
„Este alarmant faptul că ambele cazuri prezintă mari asemănări cu situația din Moldova – o pretentie teritoriala indirecta si prezenta militara rusa pe teritoriul tarii-țintă”, a declarat Minzarari pentru BIRN.
El a adăugat că, odată cu refuzul Rusiei de a retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, în contradicție cu legea internațională și moldovenească și în contextul ezitării internaționale de a se confrunta cu Moscova, era foarte probabilă o repetare a agresiunii armate ruse în Moldova.
Situația a devenit și mai complicată după noiembrie 2016, când președintele pro-rus, Igor Dodon, a preluat puterea.
El a făcut tot ce a putut pentru a bloca sau a întârzia adoptarea noii strategii de securitate și apărare, precum și numirea unui nou ministru al apărării.
Chișinăul rămâne în continuare prins între Moscova și propaganda politică pro-rusă, pe de o parte, și necesitatea unor reforme eficiente a armatei proprii, cu ajutorul NATO, a partenerilor occidentali și a Ucrainei vecine.
În ciuda îngrijorării crescânde, Moldova alocă mai puțin de 0,4% din PIB pe an pentru apărare, o sumă mică care acoperă abia salariile celor 6.500 de soldați și nevoile lor minime de logistică.
În ultimii ani, totuși, Moldova a participat la numeroase exerciții militare internaționale, împreună cu armatele statelor membre NATO și Ucraina.
Din octombrie 2017, opiniile pro-occidentale ale noului ministru al apărării, Eugen Sturza, au schimbat politicile de apărare ale Republicii Moldova.
Noua strategie promite să reformeze întregul sistem, să pună capăt serviciului militar obligatoriu până în 2020 și să dezvolte parteneriate strategice, în special cu SUA și România.
Aceste parteneriate au permis Moldovei să aibă sute de ofițeri și soldați pregătiți în conformitate cu standardele NATO, să își consolideze expertiza și să dezvolte noi tactici și strategii.
Pe plan politic, între timp, premierul Pavel Filip a căutat să consolideze relația cu Ucraina, un partener strategic împotriva ambițiilor militare rusești din regiune.
Strategie bună, dar neimplementată până în acest moment
La sfârșitul lunii iulie, Moldova a adoptat o nouă strategie națională de apărare.
Aceasta a promis să consolideze capacitățile de securitate și apărare prin creșterea bugetului, modernizarea și profesionalizarea armatei și construirea unui parteneriat strategic cu NATO și România.
Mulți experți avertizează însă că guvernul nu a făcut aproape nimic pentru punerea în aplicare a strategiei.
Minzarari argumentează că intenția de a profesionaliza armata și de a adopta standardele NATO „este sortită eșecului, dacă guvernul nu asigură finanțarea minimă necesară pentru armată”
„Orice pretenții de reformă nu sunt sustenabile fără a crește nivelul curent de 0,4% din PIB la cel puțin 1,5% pentru câțiva ani, la puterea de cumpărare actuală, care este esențială pentru o reformă militară autentică”, a spus el.
El a subliniat, de asemenea, că creșterea semnificativă a exercițiilor militare și a altor activități conexe ale rușilor în Transnistria, care a fost observată recent, trimite „un alt semnal puternic” cu privire la creșterea riscurilor de securitate pentru Moldova.
Rușii și forțele transnistrene au desfășurat peste 200 de manevre militare în regiunea separatistă numai în 2017.
Experții declară că, atunci când vine vorba de industria de apărare, Chișinăul ar trebui să dezvolte parteneriate strategice cu țările vecine, cum ar fi Ucraina și România, care abia mai există în Moldova.
În afară de exercițiile militare comune în ambele țări, Moldova își propune să-și modernizeze vehiculele și echipamentul militar cu ajutorul Ucrainei.
La două zile după ce adjunctul adjunct adjunct al NATO pentru Apărare și Planificare, James Appathuray, a vizitat Chișinăul pe 10 octombrie și a discutat cu ministrul Apărării Sturza, Republica Moldova a semnat un Memorandum de Intenție privind cooperarea tehnică militară cu compania de stat Ukroboronprom din Ucraina.
Experții spun că Moldova trebuie să fie atentă în ceea ce privește modul în care își prezintă colaborarea cu aliații occidentali și Ucraina.
„Presa moldovenească [de limba rusă] a scris că ucrainenii vor repara avioanele și tancurile de aviație ale Moldovei, creând impresia că Moldova va cheltui bani pe aceste TAB-uri rusești vechi”, a declarat Rosian Vasiloi.
Minzarari consideră de asemenea că modernizarea hardware-ului militar moldovenesc ar trebui desfășurată cu prudență.
„Industria militară a Ucrainei este sub presiune enormă pentru a furniza echipament armatei ucrainene, care luptă în Donbas”, a menționat el.
„De asemenea, însăși industria de apărare din Ucraina are nevoie de reformă și modernizare, în timp ce se luptă să livreze produse de înaltă calitate armatei ucrainene pe fondul acuzațiilor frecvente de corupție”, a spus el.
Expertul a spus că și Moldova trebuie să primească garanții ferme de la Kiev că îi va vinde numai echipamente de calitate, deoarece industria de apărare a Moldovei trebuie să funcționeze cu un buget restrâns.
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-îngrijorat-de-situația-din-Republica-Moldova
Înrăutățirea vizibilă a relațiilor dintre regimul oligarhic de la Chișinău și Uniunea Europeană a dus la blocarea finanțării europene pentru fosta republică sovietică, fapt denunțat de apropiații oligarhului Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. „Niciodată de la căderea comunismului în R Moldova din aprilie 2009, relația dintre UE și guvernul acestei țări nu a fost atât de rea cum este astăzi și niciodata încrederea UE în autoritățile de la Chișinău nu a fost niciodată mai mică decât este acum” a declarat pentru BIRN purtătorul de cuvânt al PPE, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Îngrijorare la Bruxelles, autoritarism la Chișinău
„Actuala guvernare a dovedit până acum, în mod accelerat, în ultimul an de zile că nu respectă valori fundamentale ale UE și au fost două momente care au dus la etichetarea acestei guvernări ca nefiind una pro-europeană, ci una care nu își respectă angajamentele. În primul rând, modificarea legislației electorale în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Este evident că este decizia R. Moldova în privința legislației electorale și ce sistem de vot vrea să adopte, doar că regulile lumii civilizate spun că nu trebuie modificată legislația țării în ciuda avizului Comisiei de la Veneția” a mai declarat europarlamentarul.
„Deci, unu – modificarea legislației electorale și doi – decizia de a nu valida și de a nu recunoaște rezultatul unor alegeri pe care observatorii internaționali le-am declarat ca fiind corecte, corespunzând standardelor internaționale și anume alegerea alegerea unui nou primar pentru orașul Chișinău, indiferent cine este câștigătorul unui scrutin.
Dacă alegerile au fost corecte, această persoana este legitimă și trebuie să își exercite mandatul, la fel cum atunci când președintele Igor Dodon a câștigat alegerile în R. Moldova, deși este un președinte pro-rus și anti-european atât în discurs cât și în acțiuni. Totuși, UE a recunoscut rezultatul acelor alegeri, iar președintele Dodon a fost tratat ca orice șef de stat ales în mod liber și legitim, democatic. Anularea alegerilor, atunci când învingătorul nu îți este pe plac, este un semnal al autoritarismului și acesta nu-și are loc în relația cu UE” a adăugat acesta, citat de mass-media.
Reformă controversată
„Fără aceste valori europene, nimic altceva nu mai poate exista în relația R. Moldova cu UE. Prin acțiunile sale, guvernul actual riscă să împiedice cetățenii R. Moldova să fructifice avantajele procesului de apropiere dintre R. Molodva și UE pe care le-am gândit atunci când am semnat și ratificat Acordul de Asociere. Avem în momentul de față cel mai bun instrument pentru apropiere a R. Moldova de UE, numai că cetățenii sunt frânați de beneficia de pe urma lui fiindcă nu avem un guvern la Chișinău care să fructifice potențialul și care să aibă încrederea Bruxelles-ului” a punctat politicianul.
„Deci, da, legislația la care vă refereați este gravă și nu este în concordanță desigur și așteptările UE, doar că celelalte două lucruri pe care le-am enunțat cu fundamentale și se consideră îndeplinite de la sine înțeles cu un stat cu care UE are un Acord de Asociere” a completat Siegfrid Mureșan, referindu-se la controversata legislație adoptată de autoritățile de la Chișinău, care permite acordarea cetățeniei moldovenești în schimbul unor investiții, legislație criticată de experți. „Este un lucru pe care nu l-am anticipat la momentul semnării Acordului de Asociere, cum că R. Moldova va face regrese atât de importante în aceste domenii fundamentale. Tocmai de aceea și asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro este blocată” a mai declarat acesta.
Standarde democratice în scădere
„Sunt două lucruri foarte importante de spus aici. În primul rând, din luna ianuarie 2017, UE tot dorește să acorde R. Moldova asistența financiară de 100 de milioane de euro. Banii sunt la dispoziția R. Moldova. În timp ce noi adoptam legislația pentru ca acești bani să vină la Chișinău, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău modificau legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Ca atare, ni s-au ridicat semne de întrebare legate de precondițiile pentru ca prima tranșă din acest acord să fie eliberată” a declarat Mureșan. „Pentru ca banii să vină sunt o serie de precondiții legate de alegeri libere și democratice, sistem pluripartinic, precum și o serie de condiționalități concrete legate de combaterea corupției, stat de drept, independența justiției, combaterea spălării banilor, anchetarea „furtului miliardului”, întărirea sistemului bancar” a mai adăugat acesta.
„În timp ce noi voiam să aprobăm această structură, s-a modificat legislația electorală. Ca urmare, decizia de a elibera prima tranșă din acești bani a tot fost amânată. Guvernul nu îndeplinea condițiile la acel moment la acel moment, iar în luna iulie a acestui an, după cea de-a doua mare lovitură pe care guvernul a dat procesului de intergrare în UE și anume nerecunoașterea alegerilor pentru Primăria Chișinăului, UE a luat decizia de a bloca această tranșă. Este un lucru rău, dar noi dorim ca banii să ajungă în R. Moldova cât mai rapid, dar să fie îndeplinite condițiile” a menționat Mureșan.
Peste 750 de milioane de euro
„Cel de-al doilea lucru pe care vrea să vi-l spun este că avem avem două tipuri de ajutor financiar pentru R. Moldova. Unul este ajutorul macrofinanciar, iar apoi avem banii pe proiecte care nu merg la guvern, ci care merg direct pe proiecte concrete, în urma cărora cetățeanul are beneficii. Au fost mai mult de 750 de milioane de euro alocate în ultimii șapte ani de zile și vor fi mai mult de 750 de milioane de euro alocate și în următorii șapte ani de zile. De la an la an reușim să creștem această sumă” a punctat europarlamentarul.
„De când eu mă ocup de bugetul UE, în fiecare an am reușit să alocam acestei țări un pic mai mult decât era prevăzut, spunând că R. Moldova este importantă și că Vecinătatea Estică este importantă. Aceștia bani, este foarte important ca lumea să știe, curg în continuare spre R. Moldova. Ultima dată când am fost la Chișinău, am văzut școli reabilitate din fonduri europene, spitale, și altele. Important este ca oamenii să știe că banii pentru aceste proiecte vin în continuare” a mai adăugat Mureșan.
Condiții europene
„Nu vrem ca beneficiarii de fonduri din R. Moldova să sufere de pe urma acțiunilor guvernului. Noi dorim ca, în continuare, localitățile și comunele în care infrastructura este realizată cu fonduri europene – drumuri, canalizare, electricitate – să fie în continuare ajutate. Dar este evident că sunt o serie de reguli care trebui îndeplinite și pentru aceste categorii de fonduri europene. Acestea privesc achiziții publice, licitații, administrație publică funcțională, o justiție credibilă. Însă în ultimul an am văzut derapaje mari neprevăzute de la standardele democratice și buna guvernare” a precizat europarlamentarul român. „Ele nu rămân fără consecințe, de accea este important ca la finalul zilei beneficiarii să nu sufere. Dorim o separare clară între cetățenii R. Molodva pe care dorim să în ajutăm pentru că îi vedem că sunt pro-europeni și guvernul care, din păcate, este un risc pentru apropierea R. Moldova de UE” a atras atenția europarlamentarul român.
Reforma justiției, eterna problemă
„Este un proces de lungă durată, iar rezultatele nu apar rapid. Procesul reușește, iar cei care cred că dacă au comis actele penale în trecut nu vor fi trași la răspundere, aceea se înșală. Aceleași reguli sunt sunt valabile și pentru R. Moldova. Trebuie să știm că oamenii politici nu sunt un aliat al ceor care doresc o justiție puternică, modernă și reformată. Ne bazăm pe popor, societate civilă și mass-media credibilă și obiectivă care să acompanieze acest proces” a declarat Mureșan pentru BIRN, referindu-se la reforma justiției din Republica Moldova. „Nu în ultimul rând, ne bazăm pe partenerii internaționali de dezvoltare. Și în România, succesele obținute au fost posibile doar cu sprijinul de a Comisia Europeană, de la statele membre ale UE. La fel va fi și în R. Moldova” a mai punctat Mureșan.
„Trebuie să nu vă ascund nici faptul că, pentru ca acest proces să reușească, este important ca relația din UE și R. Moldova să fie cât mai strânsă, cu cât relația e mai strânsă, cu cât există mai multe acorduri, cu atât și șansele acestui proces sunt mai mari și de aceea temerea mea este că oameni care doresc să păstreze R. Moldova slabă și depedentă, la cheremul lor, și nu vor dori ca reforma justiției să reușească, nu vor vrea nici ca pocesul de integrare europeană să reușească cu adevărat” a mai precizat Mureșan.
„Dacă ei vor avea de ales între propria lor libertate și procesul de integrare al R. Moldova în UE, mi-e foarte clar că vor alege propria lor libertate și vedem asta și în România. Liviu Dragnea, între propria sa libertate și credibilitatea României în Europa, alege primul caz. R. Moldova este în același caz, deci mi-e clar că oameni care au probleme cu justiția sunt dispuși să pericliteze parcursul european al R. Moldova pentru propria libertate” a punctat europarlamentarul.
Mass-media, lipsă de transparență
„Când am fost și am monitorizat alegerile prezidențiale din R. Moldova în toamna anului 2016 cu misiunea PE, toți membrii de la toate grupurile politice au concluzionat că este nevoie de o reformare autentică a Codului Audiovizualului. Că este nevoie în campanii electorale, dar nu numai, de o relatare echilibrată a acțiunilor politice, a activităților lor. Mai mult, este nevoie de o transparență în ceea ce privește acționariatului și că este nevoie de o separare clară între factorul de decizie politic, între mediul de afaceri și mass-media” a menționat Mureșan referindu-se la lipsa de reformă în domeniul audiovizualului.
„Este nevoie de transparență la nivelul acționariatului, este nevoie de transparență la nivelul redacțiilor și asumarea informațiilor publicate” a declarat europarlamentarul.
Amenințare rusă
„Trebuie spus că aici există deficiențe în R. Moldova, dar unele astfel de deficiențe există și alte state chiar și în UE, în sensul în care oamenii au acces mult mai liber la informație, față de cum aveau în trecut. Oricine poate deschide un blog și publica. Este mai ușor acum să propagi dezinformare, propagandă și știri false decât în trecut. De aceea este nevoie de un Cod Audioviziual nou care să corespundă acestei lumi digitale” a mai declarat acesta, citat de BIRN.
„Este nevoie ca oamenii să aibă acces și la surse de informare dinspre UE, România, în limba română. La nivelul PE există o îngrijorare la nivelul penetrării surselor de informații dinspre Federația Rusă prin canale de acolo, sau cele locale în limba rusă, care sunt menite a propaga știri false, a dezinforma și a afecta imaginea UE în R. Moldova” a precizat europarlamentarul.
PD, partid anti-european
„În primul rând, PD nu este un partid pro-european. Toate acțiunile PD arată că acesta nu este un partid pro-european și anume acest lucru este clar de când au votat căderea unui guvern pro-european, după ultimele alegeri împreună cu PSRM și PCRM” a punctat europarlamentarul referindu-se la posibilitatea creării unui bloc comun al forțelor politice pro-europene din Moldova. „În Europa, pentru ca fi acceptat ca partid pro-european, nu contează declarațiile tale cum că ești pro-european, iar acțiunile Guvernului condus de PD din ultimii ani de zile, de care am vorbit mai sus, îmi arată că acest guvern nu este unul pro-european” a mai precizat Mureșan.
„În ceea ce privește poziția PPE va fi ca și în trecut: dorim continuare procesului de integrare în UE a R. Moldova și vom susține partidele de centru-dreapta pro-europene care sunt afiliate PPE – adică PAS-PPDA și PLDM. Acestea și doar acestea vor beneficia de susținerea PPE. R. Moldova are nevoie de un guvern pro-european autentic” a concluzionat europarlamentarul.
de Isac Mihai | oct. 22, 2018 | Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Rada Supremă de la Kiev aprobă la limita bugetul pentru 2019
În data de 18 octombrie 2018, Rada Supremă a Ucrainei a făcut primul pas spre adoptarea bugetului de stat pe anul 2019 al fostei republici sovietice, relatează mass-media de la Kiev, preluată de KARADENIZ PRESS. Acesta a fot votat în primă lectură de 240 de deputați prezenți la ședință, în pofida faptului că în urmă cu câteva zile orice posibilitate de aprobare părea sortită eșecului.
La şedinţa Comitetului Radei pentru problemele bugetului au fost respinse aproape jumătate din cele peste 1000 de amendamente depuse de deputați, Guvernul de la Kiev refuzând să accepte acordarea unor subvenții suplimentare regiunilor. Cele 240 de voturi obținute de coaliția majoritară proguvernamentală se datorează sprijinului primit din deputaților grupurilor parlamentare „Vidrodjenea”, „Volea narodu” şi Partidul Radical.
Buget de război
Conform proiectului înaintat de Guvernul de la Kiev, veniturile în bugetul de stat al Ucrainei vor constitui 1,29 trilioane de grivne. Pensia minimă va fi majorată cu aproximativ 130 de grivne. Salariul minim va crește cu 450 de grivne și, începând cu 1 ianuarie 2019, va constitui 4.175 de grivne. Partea leului din buget va fi cheltuită pentru finanțarea armatei – 209,5 miliarde grivne. Pentru acordarea subvențiilor la utilități vor fi alocate 80-110 miliarde grivne. Potrivit prognozelor, cursul grivnei în raport cu dolarul în anul 2019 va fi de 30,5 grivne. Pentru finanțarea sistemului de învățământ sunt prevăzute 241,1 miliarde grivne. Sistemul de sănătate va beneficia de 92,3 miliarde grivne, cu 9,5 miliarde mai mult decât în 2018. De asemenea, proiectul bugetului prevede introducerea unui program de subvenționare pentru întreprinderile agricole. În special, 1,38 miliarde grivne sunt planificate pentru a compensa achiziționarea de mașini agricole. În total, 6,9 miliarde grivne vor fi alocate din buget pentru susținerea complexului agroindustrial. Bugetul Ministerului Culturii pe anul 2019 este de 5,4 miliarde grivne, inclusiv 1 miliard de grivne este planificat să fie direcționat pentru producția de filme noi. Va fi majorat în două etape și minimul de trai decent. De la 1 iulie, acesta va crește până la 1.936 grivne, iar de la 1 decembrie – până la 2.027 grivne. Asistența materială la nașterea copilului va rămâne neschimbată. Aceasta va fi în continuare de 41.280 grivne, ca în 2018. În plus, pe lângă aceste plăți, statul a decis să ofere familiei o serie de lucruri necesare pentru copil în valoare de 5 mii grivne.
Experții menționează că în elaborarea Bugetului de stat pe anul 2019 accentul a fost pus pe achitarea datoriilor externe ale statului și nu pe sporirea calității vieții cetăţenilor și ridicarea standardelor de trai. În anul următor Ucraina urmează să achite o sumă record din aceste datorii.
FMI acordă un nou împrumut Ucrainei
3,9 miliarde de dolari
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a încheiat un acord cu Ucraina în vederea acordării unui nou împrumut, cu un acces la o linie de credit de 3,9 miliarde de dolari, relateză Libertatea Cuvântului, citat de KARADENIZ PRESS.
„Acest acord zis de conformare (stand-by arrangement), cu o durată de 14 luni, îl va înlocui pe cel aprobat în martie 2015 şi care urma să expire în martie 2019″”, a precizat FMI într-un comunicat.
Instituţia de la Washington a subliniat, în plus, angajamentul „de a continua să ajute Ucrainei să atingă o creştere economică mai solidă, durabilă şi împărtăşită de cei mai mulţi”.
„Dacă nu suntem capabili să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri internaţionali (…), acest lucru ar putea conduce la o situaţie de încetare a plăţilor”, a avertizat, premierul ucrainean Volodymyr Groisman, care s-a exprimat la televiziune, cu puţin înainte de anunţul FMI.
Acordul este necesar să fie aprobat de Comitetul de conducere al FMI mai târziu anul acesta, după ce autorităţile vor aproba un buget pe 2019 „coerent cu recomandările FMI şi o creştere a preţului încălzirii şi gazelor naturale”, a anunţat FMI.
În schimbul ajutorului său, organizaţia internaţională a cerut Ucrainei să crească la nivelul pieţei preţul gazelor naturale vândute consumatorilor.
Autorităţile au reuşit, până la urmă, mulţumită unor „eforturi incredibile”, să ajungă la un compromis cu FMI, a comentat premierul Groisman, anunţând că preţul gazelor naturale urmează să crească cu 23,5% începând de la 1 noiembrie. Iniţial, FMI a cerut o scumpire cu 60%, a spus el. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 20, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată de un război prelungit
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat recent că a încheiat un acord cu Ucraina în vederea acordării unui nou împrumut, cu un acces la o linie de credit de 3,9 miliarde de dolari, acestei fostei republici sovietice care întâmpină dificultăţi în a ieşi din criză și război, pe fondul unei corupții genersalizate, scrie mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. ”Acest acord zis de conformare (stand-by arrangement), cu o durată de 14 luni, îl va înlocui pe cel aprobat în martie 2015 şi care urma să expire în martie 2019”, a precizat FMI vineri, într-un comunicat.
Instituţia de la Washington a subliniat, în plus, angajamentul ”de a continua să ajute Ucrainei să atingă o creştere economică mai solidă, durabilă şi împărtăşită de cei mai mulţi”.
Gaz electoral
”Dacă nu suntem capabili să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri internaţionali (…), acest lucru ar putea conduce la o situaţie de încetare a plăţilor”, a avertizat vineri premierul ucrainean Volodimir Groisman, care s-a exprimat la televiziune, cu puţin înainte de anunţul FMI.
Acordul este necesar să fie aprobat de Comitetul de conducere al FMI mai târziu anul acesta, după ce autorităţile de la Kiev vor aproba un buget pe 2019 ”coerent cu recomandările FMI şi o creştere a preţului încălzirii şi gazelor naturale”, a anunţat FMI.
În schimbul ajutorului său, organizaţia internaţională a cerut Ucrainei să crească la nivelul pieţei preţul gazelor naturale vândute consumatorilor. Un acord a fost încheiat în 2016, însă Kievul era reticent să-l aplice.
Autorităţile ucrainene au reuşit, până la urmă, mulţumită unor ”eforturi incredibile”, să ajungă la un compromis cu FMI, a comentat Groisman, anunţând că preţul gazelor naturale urmează să crească cu 23,5% începând de la 1 noiembrie. Iniţial, FMI a cerut o scumpire cu 60%, a spus el.
O creştere a preţului gazelor naturale este un subiect delicat în Ucraina, unde alegeri prezidenţiale şi legislative sunt prevăzute în 2019.
Economie de război
Ucraina iese cu dificultate dintr-o dură criză economică, agravată de război. Cheltuielile militare grele legate de războiul între forele de la Kiev şi rebeli proruşi în estul Ucrainei şi pierderea unor industrii vitale, situate în regiuni separatiste au afectat puternic economia, care s-a contractat cu aproape 17% în perioada 2014-2015, după care a atins o creştere (2,1%) în 2017.
Autorităţile au eşuat, în mai multe rânduri, în operaţiuni de privatizare a unor întreprinderi publice, din cauza reticenţei investitorilor străini şi omniprezenţei corupţiei, susținută de înalți funcționari de stat și oameni politici.
În 2015, Ucraina a reuşit însă să negocieze o restructurare parţială a datoriei sale şi a obţinut un plan de ajutorare în valoare de 17,5 miliarde de dolari de la FMI, în schimburi unor măsuri de austeritate.
Însă plata tranşelor financiare – între care ultima, în valoare de un miliarde de dolari, a fost deblcată în aprilie 2017 – a fost întârziată de dificultăţile cu care Ucraina s-a confruntat în luarea măsurilor cerute de FMI.
Fonduri internaționale
Ajutorul FMI este crucial pentru Ucraina, în contextul în care rezervele sale monetare scad şi seconfruntă cu scadenţe importante ale datoriei până în 2020.
La jumătatea lui septembrie 2018, Uniunea Europeană (UE) a anunţat că acordă ajutoare în valoare de un miliarde de euro, cu condiţia ca Kievul să aplice măsuri anticorupţie, iar FMI să-şi reia finanţarea.
FMI a insistat vineri asupra necesităţii ca Ucraina să-şi ”reducă vulnerabilităţile macro-economice”, prin continuarea unei consolidări bugetare, reducerea inflaţiei şi reforme vizând consolidarea administraţiei fiscale, sectorul energiei şi sectorul financiar.
În 2015, în schimbul ajutorului său, FMI a cerut autorităţilor ucrainene să controleze evoluţia deficitului public şi să reducă multiplele subvenţii moştenite din perioada sovietică ce-i grevau finanţele publice.
Din cele 17,5 miliarde de dolari promişi în urmă cu trei ani, numai 8,7 miliarde de dolari au fost acordaţi până în prezent de FMI.
Iar după anunţul FMI, agenţia Standard and Poor’s a anunţat că confirmat ratingul pe termen lung al Ucrainei la „B-„, cu o perspectivă stabilă.
”Noul acord va ajuta Ucraina în eforturile sale de a-şi onora obligaţiile de rambursare a datoriei care ajung la maturitate anul viitor”, a apreciat ea, relevând că acest împrumut ar putea să contribuie totodată la deblocarea ajutorului internaţional.
Iar începând din 2014, ţara a primit ajutoare nerambursabile în valoare de 2,8 miliarde de euro de la UE. (N.G.)
