Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat recent act de rapoartele privind finanțarea campaniei electorale a alegerilor locale generale, turul doi, desfășurat la 19 noiembrie 2023, prezentate de către concurenții electorali. Astfel, au fost atenționate 17 partide politice privind necesitatea respectării prevederilor legale și le-a obligat să prezinte raportul corectat privind finanțarea campaniei electorale . Acestea sunt: 1.Partidul Comuniștilor din Republica Moldova; 2.Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”; 3.Partidul Liberal; 4.Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”; 5.Partidul Politic „Partidul Verde Ecologist”; 6.Partidul politic „Partidul Nostru”; 7.Partidul Național Liberal; 8.Partidul Politic „Democrația Acasă”; 9.Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”; 10.Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”; 11.Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”; 12.Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”; 13.Partidul Politic „VOINȚA POPORULUI”; 14.Partidul politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”; 15.Partidul Politic Mișcarea Alternativa Națională; 16.Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor; 17.Partidul politic Partidul Național Moldovenesc. Totodată, au fost atenționate 4 partide politice să prezinte declarațiile privind mijloacele bănești depuse în contul „Fond electoral”: 1.Partidul Comuniștilor din Republica Moldova; 2.Partidul Liberal Democrat din Moldova; 3.Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”; 4.Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”. Blocului electoral „Ruslan Codreanu” i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de avertisment și a fost obligat să prezinte raportul corectat privind finanțarea campaniei electorale și extrasele bancare. În același context, Partidul Politic „VOINȚA POPORULUI”, Partidul politic Partidul Democrat Modern din Moldova, Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII” au fost atenționați să respecte prevederile legale și să prezinte extrasele bancare privind rulajul din contul aferent perioadei de raportare.
Pentru finanțarea campaniilor electorale contrar prevederilor legale și depășirea plafonului donațiilor în numerar, unii concurenți electorali au fost somați să verse în bugetul de stat, sume în mărime de: 72 000,00 lei – Partidul Politic „FORȚA DIASPOREI”; 29 900,00 lei – Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”; 8 300,00 lei – Partidul Politic Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
Președinta Republicii Moldova a declarat public că va candida pentru un nou mandat prezidențial, răspunzând astfel speculațiilor apărute în mass-media odată cu apropierea anului electoral 2024.
Totodată, Maia Sandu a solicitat Parlamentului unicameral de la Chișinău să organizeze, în toamna anului 2024, un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE.
În mass-media au apărut deja speculații privind organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și a referndumului, mărind astfel șansele Maiei Sandu.
Mesaj geopolitic
„Este necesar să spunem clar – întreaga țară – ce drum alegem pentru R. Moldova”, a menționat șefa statului prin intermediul unui videoclip despre parcursul european al Moldovei în ultimii trei ani.
Anunțul președintei Maia Sandu vine la scurt timp după decizia Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE.
„Cu câțiva ani în urmă, am pornit, împreună cu cetățenii, pe un drum al transformării Moldovei într-o țară mai bună. Când am pornit pe acest drum, clanurile corupte de la putere păreau de neclintit. Moldova devenise o țară izolată, despre care se vorbea doar ca loc al spălării banilor și al sărăciei cronice. Dar am continuat să luptăm pentru lucrurile în care credem. Moldova a trăit și victorii, și înfrângeri, dar niciodată nu s-a oprit din drum. Iar azi vorbim despre Moldova cu speranță”, a menționat Maia Sandu în mesajul său.
Potrivit ei, Moldova se sprijină azi pe o coaliție de țări-prietene. „După mulți ani, vedem lumină pe acest drum. Mai avem multe de făcut. Cel mai important este să asigurăm pace și un viitor mai bun pentru toate familiile și copiii Moldovei. Avem garanția unui asemenea viitor doar ca stat membru al Uniunii Europene. Tocmai de aceea, cred că este necesar să spunem clar – toată țara – ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum în toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus șefa statului.
Război politic
Cu trei ani în urmă, pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a depus jurământul șși a preluat oficial funcția de președinte al Republicii Moldova. „Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024”, a spus Maia Sandu.
Președinta Maia Sandu nu a precizat ce fel de referendum solicită Parlamentului să inițieze.
Codul electoral al Republicii Moldova prevede patru tipuri de referendumuri naţionale: referendum pentru revizuirea Constituţiei, referendum legislativ, referendum pentru demiterea preşedintelui şi referendum consultativ.
Președintele Republicii Moldova poate organiza doar referendumuri consultative, care pot să nu fie transpuse în legislație în cazul în care Parlamentul este controlat de forțe politice opuse.
Maia Sandu a solicitat însă ca actuala legislatură a Parlamentului să inițieze referendumul din toamnă – acolo unde Partidul Acțiune și Solidaritate (creat de Maia Sandu) deține 63 de mandate din 101.
Tactici hibride
Opoziția politică pro-rusă încearcă să oprească avântul european al conducerii de la Chișinău, inclusiv prin vocea fostului președinte, Igor Dodon.
Ccercetat pentru corupție și trădare de patrie, învins de Maia Sandu la alegerile din 2020, a reacționat rapid la anunțul făcut duminică de președinta Sandu. Potrivit lui Dodon, „după 3 ani de mandat, Maia Sandu nu are ce oferi, decât un referendum care să o ‘salveze’ de înecul politic – speră că se va asocia cu Europa și asta îi va aduce un nou mandat”. Și în contrast cu succesul nesperat al Republicii Moldova în ceea ce privește apropierea de lumea liberă, Dodon vorbește despre faptul că „nimeni n-a crezut că țara se va degrada atât de rapid și atât de rău sub conducerea Maiei Sandu și PAS”.
La rândul său, oligarhul fugar Ilan Șor, a declarat, acum două zile, că Republica Moldova trebuie să se gândească serios la schimbarea radicală a vectorului de dezvoltare și la aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică.
„Astăzi este momentul să ne gândim profund la aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică. Anume această organizație, astăzi, în opinia mea, și dialogul poate aduce după sine garanții economice importante și decizii importante pentru Moldova. (…) Poporul va decide. Eu cred că întreaga clasă politică trebuie să se gândească la asta și să aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, care va deveni un colac de salvare pentru Moldova”, a declarat Ilan Șor pe pagina sa de Facebook.
El insistă că cetățenii Republicii Moldova nu au nevoie de integrarea în Uniunea Europeană, practic stabilind temele majore ale următoarelor exerciții electorale din 2024 și 2025, când vor avea loc și alegeri parlamentare.
Comisia Electorală Centrală a hotărât, în cadrul ședinței de astăzi, convocarea în prima ședință a aleșilor locali din Consiliul municipal Chișinău pe 7 decembrie 2023, începând cu ora 12:00, menționează serviciul de presă al instituției pe pagina de Facebook.
Membrii CEC au luat act de cererea de retragere a împuternicirilor reprezentantului Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în Comisia Electorală Centrală, Vadim Filipov, recent confirmat de Parlamentul Republicii Moldova în funcția de membru al CEC, menționează sursa citată.
Alte hotărâri aprobate în ședința de astăzi a Comisiei, se referă la atribuirea mandatelor de consilier în mai multe consilii locale din țară. Acestea vizează ridicarea, în baza cererilor de demisie, a mandatelor de aleși locali și atribuirea mandatelor candidaților supleanți.
Legislația în vigoare stabilește că alesul local care se află în situații de incompatibilitate prevăzute de cadrul legal, demisionează din funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau își depune mandatul în termen de 30 de zile de la apariția incompatibilității.
Coaliția Civică Pentru Alegeri Libere și Corecte (CCPALC), care este constituită din circa 40 de organizații neguvernamentale, apreciază scrutinul din 5 și 19 noiembrie ca fiind parțial liber și corect. Concluzia a fost formulată în urma unei monitorizări, a precizat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan, membrul coaliției, într-o conferință de presă la IPN, se arată în comunicatul remis redacției. Igor Boțan a menționat că restricțiile privind dreptul de a fi ales au fost introduse de Parlament după adoptarea la 19 iunie a hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității Partidului „Șor”. Au fost organizate dezbateri la care au participat și membrii Coaliției, însă opinia acestora a fost trecută cu vederea de către autorități. A urmat opinia Comisiei de la Veneția și hotărârea Curții Constituționale, după care Parlamentul în plina campania electorală s-a văzut nevoit să revadă legislația electorală privind dreptul de a alege și de a fi ales. Aceasta intervenție a Parlamentului în procesul electoral a creat anumite incertitudini pentru concurenții electorali, de aceea amprenta acestor evenimente s-a resimțit și a fost menționată de participanții la acest scrutin. „Procesul electoral, odată început, trebuie să se desfășoare cu reguli foarte clare, iar intervenția autorităților cu restricții, deși sunt justificate, trebuie să recunoaștem acest lucru, este o abatere de la un proces liber și corect”, a menționat Igor Boțan.
Asoecte negative
Competitivitatea scrutinului a fost asigurată prin participarea în procesul electoral a două treimi din partidele înregistrate. Din cele 60 de partide la alegeri au participat 37. Alegătorii au avut o gamă largă de opțiuni pentru a-și exprima votul, totuși cu doar două zile înainte de alegeri a intervenit Comisia pentru Situații Excepționale cu decizia de a exclude din procesul electoral Partidul „Șansă” care, neparticipând niciodată la alegeri și neraportând niciodată Comisiei Electorale Centrale despre activitatea sa financiară, a reușit în doar câteva săptămâni să înregistreze concurenți electorali în 80% din circumscripțiile electorale, practic egalând în acest sens partidele care sunt consacrate. Până la urmă, formațiunea a fost scoasă prin decizia CSE-ului. Este adevărat că formațiunea a avut dreptul să conteste această decizie. Până în prezent lucrurile rămân în suspans, nu este o hotărâre definitivă pe marginea acestui incident. Astfel de evenimente în plina campania electorală, de asemenea, își lasă amprenta asupra caracterului liber al alegerilor, a declarat Igor Boțan. Șeful Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor, Nicolae Panfil, a declarat că alegerile locale generale din 5 și 19 noiembrie s-au desfășurat în conformitate cu prevederile noului Cod Electoral, care în premieră a fost utilizat în cadrul acestui scrutin. Administrarea alegerilor s-a desfășurat transparent și profesionist, totuși „activitatea Comisiei Electorale Centrale a fost marcată de un șir de aspecte negative”, precum lipsa resurselor umane care pe alocuri a creat dificultăți în ceea ce ține de asigurarea controlului și a supravegherii raportării financiare a concurenților electorali, dar și s-a manifestat prin întârzieri în publicarea de contestații, sesizări care au fost depuse de către concurenții electorali. „În ziua alegerilor procesul electoral a fost administrat eficient și transparent. În același timp, un număr mare de incidente constatate de observatorii Promo-LEX, cum ar fi încălcarea secretului votului, prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta sau în raza secțiilor de votare pot indica asupra intenției unor actori electorali de a submina integritatea procesului electoral”, a precizat Nicolae Panfil.
Utilizarea resurselor administrative
În această campanie o altă fațetă a activității politice a reprezentat-o utilizarea largă a resurselor administrative. Deși în perioada electorală este interzisă utilizarea de către candidați a resurselor administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea acestora la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, observatorii Promo-LEX au identificat peste 150 de cazuri de utilizare a resurselor administrative.
Acestea s-au referit la implicarea în activități de campanie a persoanelor care dețin funcții publice, asumarea de către candidații electorali a meritelor pentru lucrările, serviciile de uz public efectuate din bani publici, utilizarea instituțiilor statului în scopul promovării inițiativelor electorale. Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a menționat că CJI a monitorizat comportamentul a zece posturi de televiziune și în baza acestor monitorizări a constat că radiodifuzorii. cu unele excepți, au avut un comportament relativ echilibrat în campania electorală, au oferit acces relativ egal pentru majoritatea concurențelor electorali în știri, aceștia fiind reflectați corect și echidistant de cele mai multe ori.
În același timp, majoritatea posturilor de televiziune monitorizate nu au asigurat pluralismul de opinie în știri și a fost observat un puternic dezechilibru din perspectiva asigurării egalității de gen a surselor. „Suspendarea la 30 octombrie de către Comisia pentru Situații Excepționale a licențelor de emisie a șase posturi de televiziune poate fi calificată drept o restricție disproporționată a libertății de exprimare în condițiile în care nu au fost oferite suficiente explicații extinse privind circumstanțele de fapt și circumstanțele juridice care ar justifica aceste măsuri restrictive”, a adăugat directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.
Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a dispus renumărarea buletinelor de vot pentru alegerea primarului în unele localități din țară, urmare a desfășurării turului doi al alegerilor locale generale din 19 noiembrie 2023, relatează mass-media de peste Prut.
Astfel, a fost dispusă renumărarea buletinelor de vot în localitățile:
– Satul Chiștelnița, raionul Telenești;
– Comuna Dobrușa, raionul Șoldănești;
– Comuna Pepeni, raionul Sîngerei;
– Satul Coteala, raionul Briceni;
– Satul Speia, raionul Anenii Noi;
– Comuna Lipoveni, raionul Cimișlia;
– Comuna Țibirica, raionul Călărași;
– Satul Răspopeni, raionul Șoldănești.
Renumărarea buletinelor de vot se va efectua până pe 26 noiembrie 2023, iar rezultatele vor fi comunicate CEC până pe 27 noiembrie 2023.
Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a aprobat zilele în care se vor convoca în prima ședință consilierii din cadrul unor consilii raionale, relatează mass-media de peste Prut.
Consilierii Consiliului raional Ocnița se vor întruni în prima ședință pe data de 24 noiembrie 2023, începând cu ora 10:00.
Pe data de 27 noiembrie 2023, începând cu ora 10:00, în ședință se vor convoca consilierii Consiliului raional Dondușeni și Soroca. În aceiași zi, începând cu ora 13:00 în ședință se vor convoca consilierii Consiliului raional Taraclia.
Pe data de 28 noiembrie 2023, începând cu ora 10:00, consilierii Consiliului raional Hîncești se vor convoca în prima lor ședință.
Conform prevederilor cadrului legal, ședința consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. La ședința de constituire se dezbat doar subiecte referitoare la aducerea la cunoștință, de către reprezentantul organului electoral a hotărârii privind atribuirea mandatelor de consilier, inițierea constituirii fracțiunilor, a alianțelor, a blocurilor, inițierea constituirii comisiilor consultative de specialitate.
Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier dintre cei prezenți la ședință, asistat de unul sau 2 dintre cei mai tineri consilieri dintre cei prezenți.
Pe data de 27 noiembrie 2023, începând cu ora 10:00, se vor convoca în ședință consilierii consiliului raional Cantemir.
Consilierii consiliilor raionale Ialoveni și Dubăsari se vor convoca în prima ședință pe data de 28 noiembrie 2023, începând cu ora 10:00 și, respectiv, ora 14:00.
Pe 29 noiembrie 2023, începând cu ora 10:00, se vor convoca în prima ședință consilierii consiliului raional Glodeni.
Pentru data de 30 noiembrie 2023, începând cu ora 10:00, în ședință se vor convoca consilierii consiliilor raionale Anenii Noi și Basarabeasca, iar începând cu ora 11:00 consilierii consiliului raional Rezina.
Punctăm că potrivit prevederilor cadrului legal, ședința consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. La ședința de constituire se dezbat doar subiecte referitoare la aducerea la cunoștință, de către reprezentantul organului electoral a hotărârii privind atribuirea mandatelor de consilier, inițierea constituirii fracțiunilor, a alianțelor, a blocurilor, inițierea constituirii comisiilor consultative de specialitate.
Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier dintre cei prezenți la ședință, asistat de unul sau 2 dintre cei mai tineri consilieri dintre cei prezenți.
