de George Dragos | feb. 17, 2024 | Moldova Electorală
Asociația Promo-Lex a constatat un șir de nereguli în desfășurarea alegerilor generale locale din noiembrie 2023, relatează mass-media de la Chișinău.
Potrivit Promo-Lex, autoritățile ar trebui să evite pe viitor să desfășoare alegeri în condițiile stării de urgență, să modifice Codul electoral în preajma alegerilor, iar CEC să fie mai explicit în deciziile pe cale le aprobă. În același timp, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale susțin că există mai multe nereguli, iar unele dintre ele au fost depistate și de instituție.
Campania electorală pentru alegerile generale locale din noiembrie 2023 a fost una dintre cele mai complicate din ultimii 30 de ani, desfășurate în condițiile stării de urgență, cu un război la graniță. Totodată, în premieră un partid a fost declarat neconstituțional, constată Asociația Promo-LEX.
Membrii organizației au evidențiat un șir de nereguli, care ar trebui evitate pe viitor, printre care modificarea cadrului electoral în preajma alegerilor și anularea înregistrării candidaților, a menționat experta Promo-Lex, Mihaela Duca (vezi mai mult).
„Implicarea Comisiei Situații Excepționale care de fapt este constituită din membrii Guvernului în organizarea și desfășurarea alegerilor este inadmisibilă. Condițiile anulării înregistrării unor concurenți electoral, iar o altă problemă este viceversarea soluționării litiugiului electoral care prevede excepția constituționalitatea în care Guvernul a decis să ridice această excepție. Confirmarea ilegalității alegerilor și validarea mandatelor care în scrutinele precedente nu au fost contestate înregistrarea și neînregistrarea concurenților electorali au fost printre principale contestări”, a declarat experta.
Experta a mai precizat că CEC nu a înregistrat toate contestațiile și nu a soluționat jumătate dintre acestea, dar le-a respins sau redirecționat altor instituții, ceea a creat ambiguități. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică a recunoscut că în această campanie electorală au existat mai multe nereguli, unele dintre care au fost depistate chiar de instituție.
„Comisia Electorală Centrală a fost primul organ care a scos în evidență prin hotărâre și a constatat în câteva circumscripții abateri care au în toată țara și au servit temei pentru Comisia Situații Excepționale anularea tuturor concurenților electorali din partea partidului respectiv. Noi am avut cazuri în care CEC a atenționat și a transmis materialele către organele de drept, inclusiv pe cazul unor funcționari cu demnitate publică”, a afirmat Pavel Postica.
„Desfășurarea scrutinului în perioada stării de urgență și prin modificarea Codului Electoral, efectuată în perioada electorală, inclusiv urmare a declarării neconstituționalității unui partid politic pe motiv de finanțare netransparentă și ilegală, a generat o serie de incertitudini care necesită a fi abordate în contextul viitoarelor scrutine.
Deși partidul declarat neconstituțional a fost radiat, fruntașii acestuia au continuat să se implice în campania electorală prin intermediul altor partide reanimate în ajun de alegeri sau candidați independenți. Aprobarea modificărilor la cadrul legal existent, inclusiv prin implicarea, contrar principiului securității juridice, a Comisiei pentru Situații Excepționale în restricționarea dreptului de a fi ales și în anularea înregistrării unor candidați, a avut un impact negativ asupra corectitudinii procesului electoral și asupra drepturilor de a alege și a fi ales. Aceste circumstanțe au creat incertitudini pentru alegători, organe electorale și concurenți electorali, iar transparența și previzibilitatea procesului electoral a fost afectată.
Amintim că potrivit Codului de bune practici în materie electorală, stabilitatea legislației electorale este una dintre condițiile fundamentale ale unui stat democratic bazat pe preeminența dreptului, fiind totodată un element important al credibilității procesului electoral. Promo-LEX recomandă Parlamentului să se abțină de la aprobarea modificărilor legislației electorale în perioada electorală sau dacă există circumstanțe obiective ce determină amendarea, aplicarea legii să fie stabilită pentru scrutinele ulterioare (vezi mai mult). Totodată, subliniem că pentru asigurarea unui proces electoral corect, în care se asigură egalitatea de șanse a concurenților electorali, drepturile de a alege și a fi ales, intervenția Comisiei Situații Excepționale este inadmisibilă”, a mai constat Promo Lex.
La scrutinul din toamna trecută din Republica Moldova au fost aleși aproape 900 de primari și peste 11 mii de consilieri locali.
Link-uri utile:
https://promolex.md/25149-alegerile-locale-generale-2023-constatari-si-recomandari-ale-misiunii-promo-lex/?lang=ro
https://promolex.md/25154-raport-final-misiunea-de-observare-alegeri-locale-generale-5-19-noiembrie-2023/?lang=ro
de George Dragos | feb. 14, 2024 | Moldova Electorală
Eugeniu Nichiforciuc, președintele Mișcării „Respect Moldova”, a anunțat că partidul va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale din acest an, relatează tribuna.md, citată de Karadeniz Press.
„Noi nu ne vom bate cu nimeni în această campanie, ci vom concura, vom concura în calitate de concurenți electorali, concurenți politici. Mișcarea Respect Moldova va avea propriul candidat la aceste alegeri și vom depune tot efortul pentru ca să ia un scor cât mai bun. Vom lucra în teritoriu, cu electoratul, vom face campanie… Aici vor fi toate eforturile noastre”, a declarat liderul formațiunii în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, citat de mass-media de peste Prut.
Politicianul a spus că, la moment, sunt discuții active cu „mai multe persoane pentru calitatea de candidat”. „Sunt persoane nu doar din interiorul partidului. Pentru mulți candidatul va fi o surpriză – pentru noi una plăcută, pentru mulți – nu prea”, a menționat el.
Eugeniu Nichiforciuc a mai comunicat că decizia finală ar urma să fie luată prin luna martie curent.
Totodată, fiind întrebat, dacă numele său e printre potențialii candidați ai Mișcării, fostul deputat a dat de înțeles că nu e exclus.
Negocieri postelectorale
Eugeniu Nichiforciuc, președintele Mișcării Respect Moldova (MRM), a comentat declarațiile din spațiul public despre coalițiile postelectorale create cu participarea formațiunii, relatează sursa citată.
„Dacă e să facem abstracţie de speculaţiile total nefondate la care s-au dedat unii, pot spune că în negocierile avute în perioada postelectorală, am pornit de la interesele concrete ale oamenilor din teritorii concrete”, a declarat el în cadrul unui interviu pentru tribuna.md.
El s-a declarat mândru de faptul că, în perioada de după alegeri, Mișcarea a dovedit că e o formaţiune responsabilă, cu un înalt nivel de maturitate politică şi pragmatică.
„Sunt sigur că aceste calităţi ne vor ajuta şi în continuare să creştem, să ne impunem şi să ocupăm locul pe care-l merităm în politica din Republica Moldova”, a subliniat politicianul.
Totodată, Eugeniu Nichiforciuc a spus că, MRM a înregistrat un rezultat bun la localele din noiembrie 2023.
„Chiar dacă am fost înregistraţi cu doar o zi înainte de expirarea termenului ce ne permitea să participăm la alegerile locale, chiar dacă practic nu am avut timp să ne pregătim de acest scrutin, am obţinut un rezultat mult mai bun decât partide care se considerau cu o pondere oarecare. Graţie efortului depus de colegii noştri din teritoriu, dar şi implicării echipei de la nivel central, astăzi avem 19 primari, 11 consilieri de nivelul II şi 145 consilieri de nivelul I”, a spus el.
Vizită peste Ocean
Eugeniu Nichiforciuc, președintele Mișcării Respect Moldova, și Radu Burduja, prim-vicepreşedintele Mişcării Respect Moldova, aflați în vizită la Washington, au avut întrevederi cu factori de decizie americani.
În cadrul întrevederii cu senatorul democrat, Richard Blumenthal, Eugeniu Nichiforciuc „a abordat și contextul regional, dar și situația complicată în care se află Republica Moldova, dat fiind războiul din Ucraina”.
Ulterior, în cadrul întrevederii cu senatorul republican, James Lankford, fostul deputat a menționat că pentru Mișcarea Respect Moldova doctrina conservatoare este o valoare de bază, iar exemplul Partidului Republican din SUA, care popularizează și promovează constant această doctrină, este demn de urmat.
„Am profitat de ocazie și am mulțumit pentru sprijinul constant acordat de SUA în promovarea valorilor democratice în Republica Moldova. De asemenea, am menționat că acest sprijin este esențial pentru dezvoltarea din continuare a țării noastre”, a mai spus Eugeniu Nichiforciuc.
Eugeniu Nichiforciuc, liderul Mișcării Respect Moldova, a avut o întrevedere cu liderul fracțiunii Partidului “Слуга Народу” din Rada Supremă a Ucrainei, David Arahamia. Întrevederea a avut loc la Washington, unde Eugeniu Nichiforciuc, împreună cu Radu Burduja, prim-vicepreşedintele Mişcării Respect Moldova, au întreprins o vizită/.
În cadrul întrevederii s-a menționat interesul celor două partide de a avea o colaborare bună în continuare și s-a convenit asupra continuării dialogului.
Părțile au menționat că Republica Moldova și Ucraina se confruntă cu provocări similare și au aceleași obiective majore.
Eugeniu Nichiforciuc și David Arahamia au menționat că integrarea europeană nu are alternativă, de aceea toate forțele cu adevărat dedicate intereselor cetățenilor Republicii Moldova și Ucrainei trebuie să acționeze conjugat în acest sens, menționează serviciul de presă al partidului.
de Ionescu Anca | feb. 8, 2024 | Moldova Electorală
Fostul deputat fugar Ilan Șor a părăsit Israelul pentru a pleca la Moscova, unde a avut o întâlnire cu președintele Comitetului Dumei de Stat a Rusiei pentru afaceri CSI, Leonid Calașnicov, potrivit unei postări publicate miercuri pe pagina fostului deputat fugar din Republica Moldova, relatează mass-media de la Chișinău.
Interpol, fără putere
Anterior anunțului lui Șor, șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a declarat că Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a părăsit pe 1 februarie teritoriul Israelului și încă nu a revenit.
„Ne-am exprimat reciproc opiniile referitor la problema principală pentru Moldova — cine sunt prietenii și cine sunt dușmanii. L-am informat pe Leonid Ivanovici despre viziunea noastră strategică asupra direcției, pe care ar trebui să o urmeze Moldova pentru a nu dispărea de pe harta lumii. Am rezumat planul nostru principal, potrivit căruia singura cale de salvare a Moldovei — apropierea de partenerii reali: Rusia, UEEA și CSI. Iar parcursul european este o cale spre sărăcie, război și pierderea statalității. Ceea ce, de fapt, se întâmplă sub ochii noștri de mai bine de doi ani”, a scris Șor pe Facebook.
Precedent de noiembrie
În decembrie 2023, mass-media regională menționa că oligarhul fugar Ilan Şor a revenit în Israel după ce plecase cu un avion privat într-o direcţie necunoscută. Șeful Centrului de cooperare poliţienească internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, Viorel Ţentiu, a declarat că, potrivit autorităţilor de la Tel Aviv, Ilan Şor a revenit în Israel în data de 9 noiembrie.
„La data de 9 (noiembrie), la 21:34, Şor a revenit în Israel, însă autorităţile din Israel nu au comunicat de unde a venit Şor. Avem numai confirmarea faptului că a aterizat pe Aeroportul Ben Gurion Tel Aviv. Nici în primul caz, nici în al doilea caz nu se cunoaşte unde a plecat şi respectiv de unde a venit”, a declarat şeful Biroului Interpol din Republica Moldova, citat de NewsMaker.
Acelaşi oficial confirmase anterior că a primit din Israel informaţia că Ilan Şor a părăsit ţara la data de 6 noiembrie cu un avion privat, dar că autorităţile israeliene nu cunosc destinaţia oligarhului, care are de ispăşit în Moldova o pedeapsă cu 15 ani închisoare în dosarul fraudei de un miliard de dolari sustraşi din băncile moldoveneşti.
Ţentiu mai spunea că Federaţia Rusă este stat membru Interpol şi că la 6 noiembrie toate statele membre au fost solicitate să ia măsuri de reţinere în caz că Şor va fi pe teritoriul lor.
În data de 8 noiembrie, presa din Republica Moldova a scris pe surse că oligarhul fugar Ilan Şor a zburat din Istanbul la Moscova, unde urmau să aibă o întrevedere. La reuniune ar fi urmat să participe şi deputaţii socialişti Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea, precum şi secretarul executiv al Partidului Socialiştilor, Igor Dodon.
„Le recomandăm autorilor acestui fake news să scrie scenarii de filme artistice fantasy. Ar avea succes”, a reacţionat purtătoarea de cuvânt a Partidului Socialiştilor, Carmen Sterpu.
Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea au confirmat că se află la Moscova, unde pe 8 noiembrie au participat la o reuniune a reprezentanţilor ţărilor din Comunitatea Statelor Independente, dedicată „temelor de securitate”. Deputaţii au negat, la rândul lor, informaţiile apărute în presă despre presupusa reuniune cu Ilan Şor.
de Isac Mihai | ian. 31, 2024 | Moldova Electorală
Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a demisionat din funcția de consilier al consilierului municipal Bălți, relatează mass-media de la Chișinău.
Anterior, Usatîi a spus că nu va activa în consiliul municipal, deoarece intenționează să se concentreze pe politica de la Chișinău. El a anunțat deja că va candida la funcţia de președinte al Republicii Moldova.
Usatîi a fost în fruntea listei Partidului Nostru la alegerile pentru municipiul Bălţi, pentru a contribui la succesul partidului. Alegerile pentru funcţia de primar al municipiului au fost câştigate de candidatul Partidului Nostru, Alexandr Petcov.
În 2023, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în 2024. Acesta a menționat că va candidat din partea partidului pe care îl conduce și că nu va susține pe nimeni în campanie așa cum a făcut anterior.
„Eu niciodată în viață mai mult nu voi susține pe nimeni. Eu o să candidez, suntem un partid de centru, avem votanți. Și eu după unele greșeli pe care le-am recunoscut public nu o să mai susțin pe nimeni. (…) O să candidez la prezidențele din partea partidului și gata”, a spus Usatîi, citat de mass-media în 2023.
La alegerile locale din 5 noiembrie, Usatîi a obținut un loc în Consiliul Municipal Bălți, din partea fracțiunii Partidului Nostru.
Renato Usatîi a participat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Atunci el a concurat pentru fotoliul de președinte cu Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase, Violeta Ivanov și alții.
Rezultatele primului tur au arătat că Usatîi a obținut 16,90% din sufragii.
În turul doi al alegerilor, Renato Usatîi a anunțat că o va susține pe actuala președintă Maia Sandu.
Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a avut o serie de declarații dure față de procesul de integrare europeană al R. Moldova. „Dacă nu era războiul din Ucraina, păi R. Moldova nu ar fi început negocierile de aderare nici în 2028, cum astăzi vă asigur că nici în 2030 R. Moldova nu va face parte din UE”, a declarat acesta.
Renato Usatîi, care a menționat în cadrul propriei sale emisiuni, difuzată pe rețelele de socializare, că existența Uniunii Europene este „pe ducă” și se aseamănă foarte tare cu ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice.
„Eu sunt de părere că existența Uniunii Europene este pe ducă și se aseamănă foarte tare cu ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice. La mulți nu le place, dar repet, eu vreau ca totul să fie bine, pentru că Uniunea Europeană este partenerul strategic al țării noastre, dar după ceea ce se întâmplă în UE și după alegerile parlamentare care vor avea loc în mai multe țări europene, și urmărind declarațiile politicienilor care vor ajunge la putere, eu mă cam îndoiesc”, a spus Usatîi.
El a mai adăugat că, pentru ca R. Moldova să devină membră a UE, în Parlamentul European trebuie să fie votate unanim peste 70 de decizii.
„Noi, pentru a deveni membră a UE, în Parlamentul European trebuie să fie votate unanim peste 70 de decizii, iar când să devenim membră, Parlamentul fiecărei țări europene trebuie să voteze. Cei care speră să facă parte din UE să suflece mânecile și să muncească”, a conchis Usatîi.
de George Dragos | ian. 19, 2024 | Moldova Electorală
Un număr de 19 partide politice nu au prezentat raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023, relatează mass-media de peste Prut.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru prezentarea tardivă sau neprezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară, Comisia a inițiat 19 procese contravenționale în privința formațiunilor care nu s-au conformat prevederilor legale. În conformitate cu prevederile Codului contravențional, acestea riscă sancțiuni sub formă de avertisment sau amendă de la 120 la 400 de unități convenționale (6 mii – 20 mii de lei) aplicată persoanei cu funcție de răspundere sau persoanei juridice.
Totodată, din cele 61 de partide politice 42 au depus în termen raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023.
Partidele politice urmau să prezinte rapoartele până la 15 ianuarie curent. Conform legislației electorale, rapoartele privind finanțarea partidelor politice se prezintă utilizând obligatoriu metode automatizate de raportare electronică, prin subsistemul informatic „Control financiar”, iar la solicitarea CEC și pe suport de hârtie.
Cele 42 de partide politice care au depus în termen raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023 sunt: Partidul Social Democrat European, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Partidul Popular Creștin Democrat, Mișcarea Profesioniștilor ”Speranța – Надежда”, Partidul Liberal, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”, Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Partidul Politic Partidul Verde Ecologist, Partidul politic Partidul Nostru, Partidul Republican din Moldova, Partidul Politic „NOI”, Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, Partidul European, Partidul Politic „MOLDOVA MARE”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul ”Patrioții Moldovei”, Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană”, Partidul Politic „REPUBLICA UNIRII”, Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partid Politic Partidul „RENAŞTERE”, Partidul Politic ”Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic „ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR”, Partidul Politic „PATRIA”, Partidul Politic „PARTIDUL RUSO-SLAVEAN DIN MOLDOVA”, Partidul Politic „FORŢA DIASPOREI”, Partidul Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate”, Partidul Politic ”VOINȚA POPORULUI”, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, Partidul politic Partidul Democrat Modern din Moldova ( Partidul Politic ”PRO MOLDOVA”), Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”, Partidul Politic „Puterea Oamenilor”, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „Partidul Progresului Național”, Partidul Politic „Bugeacul Nostru”, Partidul Politic Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare, Partidul Politic Mișcarea Alternativa Națională, Partidul politic Partidul Național Moldovenesc, Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor, Partidul Politic MIȘCAREA RESPECT MOLDOVA.
Trei partide politice nu au prezentat în conformitate cu prevederile legale, prin intermediul subsistemului informatic „Control Financiar”, dar au prezentat raportul doar pe suport de hârtie: Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”, Partidul Național Liberal, Partidul Socialist din Moldova.
Două partide politice au prezentat raportul prin SSI „Control Financiar”, cu încălcarea termenului prevăzut de lege: Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, Mișcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova.
Patru partide politice sunt în proces de completare și semnare a rapoartelor prin SSI „Control Financiar”: Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”, Partidul Național Liberal, Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”.
Alte 14 partide politice nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul stabilit: Partidul Politic „Partidul Legii și Dreptății”, Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Social Democrat, Partidul Politic NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ, Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator, Partidul Politic „Democrația Acasă”, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Politic Mișcarea Reformei Sociale, Partidul Politic „VICTORIE”.
de George Dragos | ian. 16, 2024 | Moldova Electorală
Pe secna politică din Republica Moldova au apărut două partide noi, unul creat la sfârșitul anului 2023, iar altul la începutul anului electoral 2024, relatează mass-media de la Chișinău. Partidul politic „Victorie” și Partidul politic „Unitate” aduc numărul formațiunilor înregistrate în Republica Moldova la 80, transmite IPN.
Potrivit Agenției Servicii Publice, Partidul „Victorie” a fost înregistrat pe data de 28 decembrie 2023, în calitate de președinte fiind indicat Vadim Grozavu. Formațiunea declară că are 1331 de membri.
„Partidul politic Victoria se bazează pe principiile fundamentale ale transparenței, legalității, echității, garanției securității juridice deținând poziții patriotice și puternice. Suntem o formațiune pro moldovenească, pro cetățeni. Considerăm că pentru dezvoltarea statului este nevoie de o viziune clară cu privire la viitorul acestuia, fără a fi influențată de opinii și interese geopolitice”, se menționează în programul politic al formațiunii.
Partidul politic „Unitate” este formațiunea cu numărul 80, fiind înregistrat pe 5 ianuarie 2024. Președintele formațiunii este Dmitrii Furdui, iar partidul arată că are 1199 de membri.
„Scopul final al partidului este de a construi o societate a libertății în conformitate cu legea. Elita politică din Moldova a devenit o castă. În ultimul deceniu, guvernele care s-au perindat au capturat statul, iar guvernul actual a instaurat în țară dictatura, atacând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vom aboli dictatura și îi vom aduce în fața justiției pe cei responsabili de crimele împotriva democrației”, se arată în programul partidului nou creat.
Anul trecut au fost create cinci partide politice. Prima formațiune politică a fost înregistrată în ianuarie de către primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională.
În martie 2023, activistul Dragoș Galbur și-a înființat Partidul Național Moldovenesc, iar în mai 2023 a fost înregistrat Partidul Liga Orașelor și Comunelor, unul dintre co-președinți fiind primarul de Leova, Alexandru Bujorean. În luna august 2023 au fost create alte două formațiuni – Mișcarea Respect Moldova, condusă de fostul deputat democrat, Eugeniu Nichiforciuc, și Mișcarea Reformei Sociale, condusă de Igor Istrati.
