de Razvan Iorga | sept. 30, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia preseaza Ucraina nu numai prin prisma populatiei rusofone din estul tarii, dar si prin vecinii acestei tari cu pretentii revizioniste fata de actualul teritoriul al Ucrainei. In prima faza, Budapesta cauta sa alimenteze, la fel ca si in Romania, conflicte etnice artificiale. Un mecanism pus in aplicare si perfectionat de Rusia in fostul spatiu ex-sovietic, atat in Europa, cat si in zona Caucazului, regiuni considerate de Moscova de importanta vitala pentru securitatea sa. Dupa ce in urma cu cateva zile autoritatile de la Budapesta au decis sa stopeze livrarile de gaze naturale catre Ucraina, ajutand astfel Rusia sa mareasca presiunea asupra Kievului, acum Ungaria a decis sa actioneze in judecata autoritatile ucrainene din cauza faptului ca Ucraina nu le da dreptul maghiarilor de a avea un reprezentant in Parlamentul de la Kiev. De mentionat este faptul ca nici Ungaria nu le da voie minoritatilor de pe teritoriul sau sa aiba un reprezentant in Parlament, in timp ce Romania acorda acest drept pentru cele 19 minoritati de pe teritoriul sau. Citand publicatia Zerkalo Tijnia, portalul eTransmedia.ro relateaza ca societatea pentru Cultura Maghiara din regiunea ucraineana Transcarpatia intentioneaza sa dea in judecata Ucraina la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, din cauza refuzului Kievului a permite etnicilor maghiari din aceasta regiune sa isi aleaga un reprezentant in Parlamentul ucrainean in timpul scrutinului legislativ care urmeaza sa aiba loc in octombrie 2014.
„Dosarul in acest sens este in curs de elaborare si urmeaza sa fie depus la Curtea Europeana” – a declarat prim-vicepresedintele Consiliului Regional din Transcarpatia, László Brenzovics. Recent, Societatea pentru Cultura Maghiara din Transcarpatia a depus la Comisia Electorala Centrala a Ucrainei un document in care solicita institutiei crearea unei circumscriptii majoritare in regiune, tinand cont de interesele comunitatii maghiare, in conformitate cu legislatia ucraineana in vigoare. Cu toate acestea, Comisia Electorala Centrala de la Kiev a respins cererea respectiva, din motive formale. Guvernul Ungariei a reactionat imediat la decizia Comisiei, semnaland o incalcare grava a drepturilor maghiarilor din Transcarpatia. Totodata, Budapesta si-a exprimat ingrijorarea fata de faptul ca, in Ucraina, „drepturile minoritatilor nationale nu sunt garantate nici la nivel legislativ, nici macar la cel al promisiunilor politice”.
Revendicarile politice ale Budapestei
In luna mai a acestui an, premierul ungar Viktor Orban s-a pronuntat din nou pentru autonomia minoritatii maghiare din regiunea ucraineana Transcarpatia, la mai putin de o saptamana dupa ce a provocase o disputa diplomatica intre Budapesta, Kiev si Varsovia. „Statul ungar in ansamblul sau sustine cererile de autonomie ale maghiarilor din Transcarpatia”, spunea seful guvernului de la Budapesta intr-un interviu acordat vineri seara postului de televiziune publica M1. intre 150.000 si 200.000 de persoane de origine maghiara traiesc in Ucraina, in marea majoritate in Transcarpatia. Ele reprezinta o minoritate semnificativa (13%) a acestei regiuni ucrainene frontaliere cu Romania, Ungaria si Slovacia. ”O Ucraina stabila si democratica este in interesul nostru, dar Ucraina nu poate fi stabila si democratica daca nu le acorda drepturi minoritatilor si comunitatilor nationale care traiesc acolo”, adauga Orban. in interviul pentru postul M1, Orban a mentionat ca exista in Europa mai multe forme de autonomie si ca maghiarii din Transcarpatia trebuie sa precizeze pe care dintre ele le solicita.
Presiuni energetice
In plan economic, Ungaria a decis sa intareasca in ultimii ani legaturile economice, in special in zona energetica, cu Moscova. Ungaria este dependenta intr-o proportie foarte mare de gazele rusesti, astfel ca parteneriatul dintre Budapesta si Moscova s-a intarit si in zona politica in ultimii ani. Astfel, Budapesta a decis pe 25 septembrie sa nu mai livreaza gaze naturale Ucrainei. La Kiev si la Bruxelles, decizia Ungariei a fost interpretata drept un gest amical facut de presedintele Viktor Orban catre Kremlin si a intervenit la doar trei zile de la vizita la Budapesta a sefului marelui concern rusesc Gazprom, relateaza RFI. Seful gigantului energetic rusesc, Alexei Miller venise la Budapesta pentru a discuta despre implicarea Ungariei in proiectul de gazoduct South Stream, proiect dezavuat de Comisia Europeana. Compania ungara FGSZ, cea care controleaza gazoductele de pe teritoriu maghiar nu are contracte de aprovizionare cu firmele ucrainene Naftogaz sau Ukrtransgaz. Cu toate acestea, compania maghiara livra gaze naturale din 2013 pentru a echilibra masurile punitive adoptate de Rusia in contextul evenimentelor din Ucraina. Livrarile din Ungaria insumau 17 milioane de metri cubi in fiecare zi. Majoritatea acestei cantitati venea din depozitele strategice maghiare, cu alte cuvinte, din gaz rusesc. Pentru aceasta miscare, premier ungar Viktor Orban a precizat ca Ungaria urmareste sa-si mareasca stocul de gaz rusesc pentru iarna. La randul lor, autoritatile ucrainene se tem de o eventuala criza energetica si sunt obligate sa intre in jocul Moscovei si sa perpetueze criza in regiune. Astfel, Ucraina a decis reducerea exportul de curent electric in Republica Moldova din cauza deficitului aparut pe piata interna. Republica Moldova importa 70% din energia electrica consumata, acoperind restul 30% din capacitatile de generare proprii. Acest lucru va afecta automat si capacitatile Republicii Moldova de a-si asigura consumul intern si va crea dificultati in pragul iernii ce se apropie.
Orban si Putin au batut palma pe termen mediu
In ianuarie 2014, Orban a semnat la Moscova un contract de 10 miliarde de euro pentru o centrala nucleara construita de Rusia la sud de Budapesta. Ulterior, in luna martie a acestui an, Guvernul rus a aprobat acordarea unui imprumut in valoare de zece miliarde de euro in vederea finantarii unor lucrari de extindere la Centrala Nucleara Paks din Ungaria, relata Interfax. Rusia acorda Ungariei imprumutul pentru a construi doua reactoare noi la centrala Paks. Suma va acoperi 80% din costuri. Ungaria poate sa traga din imprumut incepand din 2014 si pana in 2025. Centrala nucleara de la Paks este singura de acest fel din Ungaria si este situata la aproximativ 100 de kilometri la sud de Budapesta. Centrala are in prezent in functiune patru reactoare rusesti cu o capacitate totala de 2.000 de MW si produce circa 40% din energia electrica a tarii. Cele doua reactoare ar urma sa fie construite de compania Rosatom, controlata de statul rus.
de Anatol Terzi | sept. 29, 2014 | Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova trebuie sprijinita pentru a se apropia de Uniunea Europeana, au fost de acord mai multi diplomati europeni acreditati la Chisinau cu ocazia desfasurarii unei mese rotunde cu tema „Predarea si invatarea limbii minoritare ca limba materna, predarea in limba minoritara si a limbii de stat minoritatilor”. Participantii au cazut de comun acord ca diversitatea culturala si cea lingvistica sunt o bogatie a Republicii Moldova, nicidecum un motiv de discordie, motiv pentru care invatarea limbilor minoritare de catre membrii acestor etnii trebuie incurajata si sustinuta de catre stat, dar, la randul lor, minoritatile trebuie sa invete limba de stat, relateaza IPN. „Sa contribuim la consolidarea unei societati de toleranta si multiculturalitate traditionala, sa contribuim la prosperitatea unei tari foarte bogate in traditii europene si sa contribuim la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana”, a declarat ambasadorul Ungariei in Republica Moldova, Matyas Szilagyi. El a subliniat ca „pastrarea multiculturalitatii, pastrarea multilingivismului se integreaza organic in valorile europene”.
La randul sau, seful Delegatiei UE in Moldova, Pirkka Tapiola, a accentuat importanta integrarii societatii in baza a doua principii complementare: construirea natiunii politice si respectarea drepturilor minoritatilor. Diplomatul a laudat diversitatea lingvistica din Moldova, dar a mentionat ca pastrarea si protejarea acesteia nu contravine necesitatii de a promova limba de stat ca mijloc de integrare a societatii. „Revenim la nevoia de a gasi o metoda de a realiza acest obiectiv fara a-l politiza excesiv. E vorba de drepturi, nu de geopolitica”, a declarat Pirkka Tapiola. Acesta a admis insa ca problema lingvistica este una care inca divizeaza societatea. „Cand am inceput sa lucrez in Republica Moldova, nivelul de polarizare al societatii era mult mai jos decat in alte tari din regiune, insa trebuie sa recunosc ca a crescut si este important sa-l reducem”, a declarat Pirkka Tapiola.
Si ambasadorul Turciei in Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, a declarat ca „limba materna e ca si laptele matern” si e la fel de importanta pentru un grup etnic precum e laptele matern pentru organismul uman. Totodata, ambasadorul s-a referit la exemplul copiilor turci in Germania care invata atat germana, cat si turca, si a accentuat faptul ca „este demonstrat stiintific ca invatarea limbii materne nu e un obstacol pentru invatare altor limbi, ci dimpotriva”. Diplomatul a mai adaugat ca invatarea limbii de stat este atat in interesul statului, cat si in cel al minoritatilor nationale, care astfel pot participa mai bine la procesul politic de luare a deciziilor. „Este obligatia statului sa ajute, sa asiste minoritatile sa invete limba lor nationala, dar totodata statul este indreptatit sa se astepte de la minoritati sa invete limba de stat”, a declarat ambasadorul Poloniei in Republica Moldova, Artur Michalski.
Pe de alta parte, deputatul Vadim Misin, presedinte al comisiei drepturile omului si relatii interetnice din Parlamentul Republicii Moldova, a laudat realizarile in domeniu ale Uniunii Europene, insa a subliniat ca drepturile minoritatilor „nu trebuie impuse cu forta, dar trebuie sa fie dorite si acceptate de comunitate”. El s-a referit ca situatia etnicilor gagauzi care prefera sa invete limba rusa, decat cea gagauza. Masa rotunda „Predarea si invatarea limbii minoritare ca limba materna, predarea in limba minoritara si a limbii de stat minoritatilor” a reunit reprezentanti ai misiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova, ai autoritatilor si ai organizatiilor etnoculturale din tara, precum si experti si profesori din Slovacia, Ungaria, Romania si Moldova pentru un schimb de experienta si bune practici, mai relateaza sursa citata. intalnirea a fost organizata de Ambasada Ungariei la Chisinau, in parteneriat cu Biroul relatii interetnice al Republicii Moldova si Oficiul inaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
de Razvan Iorga | iul. 28, 2014 | Federatia Rusa, Minoritați, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Ungariei, Viktor Orban la Scoala de Vara de la Baile Tusnad, 2014
Premierul Ungariei Viktor Orban a declarat sambata la Scoala de Vara ”Tusvanyos” din statiunea harghiteana Tuşnad-Bai, ca era democratiilor liberale a apus si ca Parlamentul Ungariei monitorizeaza atent „strainii care incearca sa castige influenta in Ungaria”. „Construim un fel de sistem Iron Dome spiritual (sistem antiracheta al Israelului -n.r.), care sa nu poata fi penetrat de nimeni”, a declarat Orban in fata tinerilor de la Universitatea de Vara, organizata in Romania. Asemenea declaratii si actiuni au fost implementate anul trecut in Rusia, acolo unde presedintele Vladimir Putin a ordonat scoate in afara legalitatii a mai multor ONG-uri occidentale ce activeaza in zona drepturilor omului pe motiv ca ar fi institutii de influenta straine care incearca sa faca rau Rusiei. Legea, aprobata de Duma de Stat pe 13 iulie 2013 şi de Consiliul Federatiei pe 18 iulie 2013, prevede înregistrarea separata a organizatiilor care beneficiaza de finantare din strainatate si sunt implicate in „activitati politice” in Rusia.
„Dar nu numai strainii sunt in vizorul lui Orban, ci si angajatii unguri ai ONG-urilor ce beneficiaza de sustinere financiara din zona economica a Europei, precum si ONG-urile cu finantare din partea statului norvegian. Acestea au fost tintele unor campanii de presa si a unor controale din partea Oficiului de Control al Guvernului (KEHI) din Ungaria. „Unii angajati ai acestor ONG-uri care apar adesea in public sunt activisti politici platiti din afara tarii, care promoveaza interese straine”, a declarat Orban, citat de budapestbeacon.com. Actiunea din Romania este organizata de Fundatia Pro Minoritate Alapitvany din Budapesta si Consiliul Tineretului Maghiar din Romania – Cluj, in parteneriat cu Camera de Comert si Industrie din Budapesta si cu mai multe ONG-uri maghiare din Romania si Ungaria.
de Anatol Terzi | iul. 16, 2014 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Actiunile conducerii separatiste de la Tiraspol asupra scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana continua. Victima autoritatilor este de data aceasta liceul cu predare in limba romana din localitatea Corjova, situata in stanga Nistrului, dar care se subordoneaza de facto autoritatilor de la Chisinau. Liceul risca sa ramana fara sediu, administratia separatista transnistreana sustinand ca institutia nu si-a achitat la timp plata pentru chiria cladirii. Potrivit mass-mediei de la Chisinau, patru reprezentanti ai administratiei transnistrene au venit marti la gimnaziul din Corjova, amenintand cu inchiderea institutiei daca aceasta nu achita in termen de trei zile 700.000 de lei moldovenesti (circa 50.000 de dolari), suma care ar reprezenta chiria restanta. ”Mi-au pus clar conditiile ca, daca nu platim chiria, atunci ei reziliaza contractul si ne iau cladirile, iar in aceste cladiri instaleaza un punct de militie. in celelalte cladiri s-au uitat si au spus ca se poate amenaja un detasament al pretinsului lor minister al apararii’, a afirmat directorul gimnaziului din Corjova, Constantin Sucitu, citat de televiziunea publica de la Chisinau. El a mai declarat la Europa Libera ca situatia a fost cauzata si de refuzul Chisinaului de face formele birocratice de inchiere a spatiului in care functioneaza liceul pentru a nu legitima si mai mult autoritatile separatiste de la Tiraspol.
„Am semnat, dar nu am platit fiindca Ministerul Educatiei nu a vrut sa iscaleasca niste documente cu un stat care nu este recunoscut… Nu am transferat nimic pe anul 2013 pe sase luni si nici in 2014 pe aceste sase luni, iarasi. Ma rog, diferite piedici sunt aici si cu Ministerul Educatiei, si cu stampilele, s.a.m.d. Astazi a venit o delegatie si mi-au spus ca daca eu timp de o saptamana sau cinci zile nu achit plata pentru arenda, atunci ei reziliaza contractul incheiat, unilateral. si atunci, ma rog, ei dispun de toate aceste edificii”, a declarat Sucitu pentru postul de radio citat. El a mai spus ca 90 de elevi ar putea ramane pe drumuri in cazul in care nu se clarifica aceste probleme. in luna mai, conducerea gimnaziului a fost amendata de Tiraspol cu 100.000 de lei moldovenesti (circa 7.200 de dolari) pentru neachitarea chiriei.
Avertismele OSCE
inaltului Comisar al OSCE pentru minoritati nationale, Astrid Thors, care s-a aflat saptamana trecuta intr-o vizita de doua zile la Chisinau si Tiraspol, atragea atentia ca scolile cu predare in limba romana din regiunea transnistreana ar putea fi inchise daca autoritatile de pe ambele maluri ale Nistrului nu vor ajunge la un acord inainte de inceperea anului scolar.
inaltul comisar sublinia ca dreptul copiilor de a fi educati in limba materna trebuie sa fie pe deplin respectat. ‘Copiii nu trebuie sa devina victime ale disputelor politice. inchiderea uneia sau a mai multor scoli ar putea deteriora si mai mult relatiile dintre Chisinau si Tiraspol si ar putea agrava tensiunile din regiune”, avertiza Astrid Thors, indemnand partile sa ajunga rapid la un acord in conformitate cu recomandarile OSCE.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2014 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Conducerea autonomiei UTA Gagauzia agita din nou spiritele in Republica Moldova. De data aceasta, Comitetul Executiv (Guvernul) al regiunii autonome Gagauzia a propus pedepse de pana la 15 ani de inchisoare pentru actiunile de promovare a unionismului si in special a unirii R. Moldova cu Romania, relateaza agentia Infotag. membrii Executivului au propus Adunarii Populare (Parlamentul) de la Comrat sa prezinte Parlamentului de la Chisinau o initiativa legislativa in vederea modificarii Codului Penal al R. Moldova, care sa prevada amenzi si pedepse cu inchisoarea de pana la trei ani pentru indemnurile publice si actiunile cu „caracter unionist” sau raspandirea de materiale ce contin astfel de indemnuri.
„Persoanele care spun ca trebuie sa lichidam statul moldovenesc si sa-l alipim la Romania trebuie sa stea in inchisoare”, considera bascanul autonomiei gagauze, Mihail Formuzal (foto). In proiectul de lege se mai propune pedepsirea sustinerea actiunilor unioniste si a declaratiilor in presa cu o amenda de pana la 16.000 de lei moldovenesti (circa 1.000 de euro). „La conducerea tarii nu trebuie sa se afle persoane care promoveaza ideea unionismului. Pledam pentru intarirea statalitatii moldovenesti si, de aceea, daca Parlamentul R. Moldova nu va adopta acest proiect de lege, inseamna ca toata conducerea Republicii Moldova nu considera statul drept unul independent, suveran si neutru”, a conchis bascanul Gagauziei. Initiativa Executivului autonomiei a fost depusa in Adunarea Populara de la Comrat pentru examinare.
de Anatol Terzi | iun. 11, 2014 | Federatia Rusa, Intelligence, Minoritați, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Odata cu apropierea datei de 27 iunie, atunci cand Republica Moldova va semna cu UE Acordul de Asociere, mai multe forte proruse planuiesc un deranj similar ca in Ucraina peste Prut. Artizanii planului separatist de destabilizare a tarii sunt bascanul (guvernatorul) autonomiei gagauze, Mihail Formuzal, episcopul Marchel al Mitropoliei Moldovei (subordonata Patriarhiei Ruse) si liderul partidului Patriotii Moldovei, Mihail Garbuz, a precizat printr-un comunicat Serviciul de Informatii si Securitate (SIS) de la Chisinau. Institutia mai anunta ca exista tentative de ”escaladare a tensiunii” puse la cale de ”promotori ai vectorului eurasiatic”, dand in acelasi timp asigurari ca este pregatit sa contracareze ”posibile grupuri paramilitare sau adepti ai ideologiilor extremiste”. Reactia SIS vine dupa ce presa de la Chisinau a scris ca bascanul Mihail Formuzal a dat indicatii primarilor din autonomie sa formeze, de urgenta, garzi populare, care vor fi instruite de politia locala. Potrivit sursei citate, sub acoperirea acestor garzi, in Gagauzia sunt pregatite detasamente de cazaci din Rusia si Crimeea, care vor fi antrenate in escaladarea unor revolte a minoritatilor etnice de la Comrat si Balti impotriva guvernului de la Chisinau.
Plan de rupere a Republicii Moldova
La intalnirea de la Balti s-ar fi convenit, pe langa aceasta revolta, si un plan de rasturnare a puterii legale, prin rebeliuni armate, in urma carora sa fie create doua enclave separatiste — ”republica populara Gagauzia”, ce ar urma sa cuprinda regiunile Bolgrad si Ismail din Ucraina si raioanele de sud ale tarii, si ‘republica moldoveneasca de nord’, constituita din regiunea Cernauti din Ucraina si raioanele de nord ale Republicii Moldova. Ulterior ar urma sa fie constituita ‘federatia moldoveneasca’, formata din patru subiecti: Republica Moldova (capitala Chisinau), ”republica moldoveneasca nistreana” (capitala Tiraspol), ”republica populara gagauza” (capitala Comrat) si ”republica moldoveneasca de nord’ (capitala Balti), mai anunta sursa citata. Toti cei prezentati la intalnirea secreta de la Balti au incercat sa nege intrevederea, dar unii au recunoscut dupa ce le-au fost aratate poze, iar altii nu au dorit sa comenteze. Intalnirea a avut loc la 5 iunie, in orasul Balti, la eveniment participand Mihail Garbuz, Veaceslav Perju, Mihail Formuzal, Mazur Sveatoslav si alti exponenti ai organizatiilor euroasiatice.
Reactii dure din partea fortelor cu orientare europeana
Reactiile politicienilor pro-europeni de la Chisinau nu au intarziat sa apara. Liderul Partidul Liberal Democrat si ex-premierul Vlad Filat a facut apel ca fortele de ordine sa traga la raspundere pe toti instigatorii, mai ales pe cei care cheama la violente. „Provocari vor fi foarte multe. Vedem multe zvonuri, multi trepadusi din autonomie care se pronunta categoric, agresiv si amenintator nu au nimic in comun cu interesul gagauzilor. Nici macar nu au un gand ascuns pentru interesul autonomiei. Ei au interese personale. Ei sunt platiti din exterior sa lucreze impotriva tarii, in folosul celor care vor rau Republicii Moldova. Cat de lipsite de logica sunt solicitarile celor din Gagauzia care solicita un anumit procent din granturile care vin in Republica Moldova. Banii din UE si SUA sunt ok, dar orientarea politica ramane tot catre Rusia”, a declarat Filat in cadrul emisiunii „Forum Radio” de la Vocea Basarabiei. Deputatul Adunarii Populare de la Comrat, Ilia Uzun, a dat de inteles, in cadrul unei intalniri cu ambasodori straini acreditati la Chisinau, ca in autonomia gagauza ar putea izbucni un conflict si ca locuitorii de acolo ar putea recurge si la utilizarea armelor. Ulterior, acesta si-a retras afirmatiile, scuzandu-se ca mass media i-ar fi scos din context anumite declaratii inflamatoare.
Avertismente dintre Moscova
In plan politic, Rusia trimite si ea avertismente prin demnitari de prim rang. Numarul doi al diplomatiei ruse, Grigore Karasin, a declarat ca Moscova estimeaza ca apropiata semnare a Acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeana risca sa complice relatiile de cooperare economica moldo-ruse, a anuntat marti Ministerul de Externe de la Moscova. ‘Rusia a mentionat ca semnarea Acordului de asociere intre Republica Moldova si UE, programata pentru 27 iunie, ar putea sa complice si mai mult relatiile economice bilaterale moldo-ruse si ar putea deveni un test pentru aceste raporturi’, indica MAE rus intr-un comunicat, citat de agentia de presa Ria Novosti. De altfel, Karasin a declarat marti, la Tiraspol, ca este important ca Transnistria sa urmeze procesul de integrare eurasiatica si a cerut Chisinaului sa inteleaga ca exista si alte opinii privind apropierea de UE. Declaratia lui Karasin nu face altceva decat sa sustina varianta „divortului civilizat”, invocata constant in ultimele luni de catre liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk.
Sursa foto: deschide.md
