Ce se întâmplă cu relațiile ruso-ucrainene: război comercial total sau dezinformare pusă la cale de oligarhi?

Ce se întâmplă cu relațiile ruso-ucrainene: război comercial total sau dezinformare pusă la cale de oligarhi?

Liderul rus, Vladimir Putin, si omologul sau ucrainean, Viktor Yanukovici, pregatiti de razboi

Liderul rus, Vladimir Putin, si omologul sau ucrainean, Viktor Yanukovici, pregatiti de razboi

Ce se întâmplă la vama rusă? Care este amploarea problemelor businessului ucrainean și cum pot fi acestea soluționate? Aceste întrebări au început să fie puse de presa ucraineană începând de joi, 14 august 2013, când cele mai importante surse de informare in masa de la Kiev au titrat că Rusia a început un război comercial fără precedent împotriva Ucrainei, blocând toate importurile de mărfuri pe piața rusă. De la începutul lunii august 2013 au apărut unele informații că Serviciul Vamal din Federația Rusă a pregătit o listă de 40 de companii din Ucraina a căror mărfuri sunt considerate„riscante”, acestea urmând să fie verificate minuțios la granița ruso-ucraineană. Cu toate acestea, producția ucraineană era lăsată pe piața rusă, dar mai greu. Din 14 august vestea despre blocarea tuturor importurilor din Ucraina a venit ca un trăsnet, iar presa a scris că mai multe coloane de camioane s-au format la punctele de trecere dintre Ucraina și Rusia.
Deocamdată este greu de afirmat: este vorba despre un blocaj total al importului de mărfuri din Ucraina pe piața rusă sau doar un control mai riguros la vama rusă. Federația Angajatorilor din Ucraina, cea care a lansat în presă anunțul despre stoparea importului de mărfuri din Ucraina, asigură că este vorba despre prima versiune.
Întrebarea „De ce?”, adresată autorităților vamale ruse a rămas fără răspuns. Oamenii de afaceri spun: toată problema constă în politică. Ei spun că această criză are legăură directă cu apropierea summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie, la care Kievul speră să semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Luni pe 12 august, proiectul acordului de asociere a fost publicat deja pe site-ul Guvernului ucrainean. În acest context, Rusia ia toate măsurile posibile pentru ca în locul apropierii de UE, Kievul să opteze pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Abordări selective

În timp ce unii declară că absolut toate mărfurile sunt blocate la vama rusă de două zile, unii exportatori în Rusia spun că producția lor ajunge pe piața rusă, deși mai greu. Spre exemplu, Viktor Subbotin, directorul companiei de stat „Turboatom”, producatoare de turbine și motoare electrice, spune că exportul în Rusia nu a fost perturbat. Directorul altei întreprinderi, Anatolii Grișveld, șef al grupului industrial UPEC, specializat în producția de componente auto, a declarat că a auzit despre sancțiunile rusești doar la știri.
Cu toate acestea, oamenii de afaceri care au stat de vorbă cu jurnaliștii au recunoscut că există probleme în relațiile comerciale cu Rusia, care devin tot mai acute. Spre exemplu, importatorii au fost anunțați că toate documentele oferite de ei sunt puse la îndoială și trebuiesc verificate suplimentar, ceea ce înseamnă pirederi de timp și de bani.
Guvernul de la Kiev nu a făcut nicio declarație în contextul situației create, dar a subliniat că ambasada Ucrainei de la Moscova a solicitat părții ruse să motiveze decizia. Federația Angajatorilor din Ucraina spune că pierderile din cauza timpilor de așteptare la vamă în a doua jumătate a anului ar putea ajunge la 2-2,5 miliarde de dolari. Premierul ucrainean Mykola Azarov a refuzat să comenteze situația, acuzând presa că face din „țânțar armăsar”, iar președintele Viktor Ianukovici nu și-a întrerupt minivacanța din peninsula Crimeea.

Ce ar trebui să facă Ucraina?

Cum ar putea Ucraina să iasă corect din acest război comercial cu Rusia? Această întrebare șia pus-o fostul ministru ucrainean de Externe, Vladimir Ogrîzko, care admite o anumită logică în decizia Rusiei. „Scopul Rusiei este să nu admită mersul Ucrainei în direcția lumii civilizate, adică în Europa. În continuare situația se va înrăutăți. Gândiți-vă numai la Flota rusească la Marea Neagră care staționează pe teritoriul Ucrainei și care ar putea fi dispusă spre diverse provocări”, a scris Ogrîzko înr-un articol postat pe site-ul versiunii ucrainene a revistei Forbes.
Fostul ministru de Externe se declară convins că Rusia are două scopuri pe termen scurt: să facă Ucraina să mai mediteze asupra necesității de a adera la Uniunea Vamală și să afecteze imaginea țării, demonstrându-i Uniunii Europene că Ucraina nu este pregătită să semneze Acordul de asociere pentru că nu se înțelege cu vecinii.
Potrivit fostului șef al diplomației ucrainene, teama nu constă în apropierea economică dintre Ucraina și UE. „Din momentul semnării Acordului de asociere în Ucraina vor funcționa alte reguli economice și politice. Aceasta va duce la schimbări în societate, vom trăi după legi civilizate, nu ca și în prezent”, subliniază Vladimir Ogrîzko în comentariul său. „Ucraina mai trebuie să rabde acele trei luni până la semnarea Acordului de asociere cu UE”, a mai sugerat fostul ministru, subliniind că autoritățile ucrainene ar trebui să caute acum noi piețe de desfacere, deși ar fi trebuit să caute mereu, pentru că nu este prima dată când Rusia folosește astfel de metode.

Dezinformare regizată de oligarhi?

Portalul „Hvylea” a publicat o analiză în care lasă să se înțeleagă că între Rusia și Ucraina nu există  un război comercial, fiind vorba despre un „atac informațional”, provocat de oligarhii Renat Ahmetov și Dmitrii Firtaș. Analiza pornește de la faptul că tot valul informațional a pornit de la o declarație a Federației Angajatorilor din Ucraina, structură controlată de oligarhul №3 din Ucraina, Dmitrii Firtaș.
Campania a fost preluată de mediul de afaceri (grupul de companii Metinvest și companiile de transporturi) și de mass-media, controlate de oligarhul №1, Renat Ahmetov. În tot acest timp președintele Ianukovici a stat deoparte, iar Guvernul a declarat că presa exagerează. Au preferat să tacă și instituțiile oficiale din Rusia.
Potrivit portalului „Hvylea”, ar putea fi vorba despre o înțelegere dintre Ahmetov și Firtaș, care ar urmări realizarea a două scenarii. Primul ar consta în gonirea lui Ianukovici spre Uniunea Europeană prin astfel de acțiuni, puse la cale de oligarhii influenți. Al doilea scenariu ar putea prevedea o repetiție pentru campania preziențială a lui Viktor Ianukovici, pentru a arăta că el pledează pentru „opțiunea europeană”. Reacția publicului a arătat că acest scenariu prinde.
Chemările la boicotarea produselor rusești, declarația opoziției de solidaritate cu Ianukovici în lupta cu Vladimir Putin – toate au arătat că acesta ar putea fi viitorul subiect de campanie a lui Viktor Ianukovici.
Experții admit că o astfel de strategie de campanie pentru realegerea în funcția de președinte ar fi una de succes, capabilă să lase opoziția în umbră.

Avertisment dur

Rusia a avertizat duminica Ucraina cu privire la faptul ca, in cazul in care va semna un acord de asociere „sinucigas” cu Uniunea Europeana, Guvernul de la Moscova isi va inaspri controalele vizand marfurile ucrainene la frontiera dintre cele doua tari, in mijlocul unui conflict comercial cu motivatie politica.
„Adevarul este ca serviciile vamale rusesti au luat masuri preventive legate de pregatirea unui schimb in reglementarea controalelor pentru situatia in care Ucraina va semna un acord de asociere cu UE”, a declarat Serghei Glaziev, consilier al presedintelui rus Vladimir Putin, citat de RIA Novosti. „Pentru moment, nu am tras inca niste concluzii ferme (…), insa, din precautie, ne pregatim sa intarim controalele vamale administrative, in cazul in care Ucraina va face actiunea sinucigasa de a semna acordul de asociere cu UE”, a adaugat Glaziev.

Negocieri telefonice

Premierul rus Dmitri Medvedev si omologul ucrainean Nikolai Azarov au convenit, in timpul unei discutii telefonice purtate duminica, ca este „indispensabil sa fie rezolvate intr-o maniera constructiva” problemele economice si comerciale aparute in ultima vreme, se arata intr-un comunicat al guvernului rus.
Autoritatile ruse neaga ca ar fi declansat un „razboi comercial” din ratiuni politice impotriva vecinului ucrainean, insa patronatul ucrainean estimeaza ca masurile luate de agentia vamala rusa „va suspenda, de facto, exporturile pentru o perioada nedeterminata”.
Rusia preseaza de cativa ani Ucraina sa renunte la incercarile de intoarcere catre vest  si incurajeaza guvernul de la Kiev sa intre in Uniunea Vamala formata, la ora actuala, din Rusia, Kazahstan si Belarus.

Problema Timosenko

Ucraina, fosta republica sovietica vecina UE, oscileaza din 1991, de cand a devenit independenta, intre Rusia si Occident. Presedintele Victor Ianukovici incearca inca de la preluarea puterii, in 2010, sa reinnoiasca relatiile cu UE fara a strica insa relatia cu Moscova.
Relatiile dintre Kiev si UE s-au degradat considerabil dupa incarcerarea, in 2011, a fostului premier, opozanta Iulia Timosenko, care ispaseste o pedeapsa de 7 ani inchisoare, condamnare denuntata de UE care suspecteaza o persecutie politica. Semnarea unui acord de asociere intre UE si Ucraina este respinsa in continuare din cauza „dosarului Timosenko”.

Share our work
Naţionaliştii ucraineni escaladeaza "razboiul monumentelor" impotriva minoritatii maghiare din Ucraina

Naţionaliştii ucraineni escaladeaza "razboiul monumentelor" impotriva minoritatii maghiare din Ucraina

Formatiunea nationalista ucraineana Svoboda ameninta pacea interetnica din Transcarpatia

Formatiunea nationalista ucraineana Svoboda ameninta pacea interetnica din Transcarpatia

Preşedintele filialei din regiunea Transcarpatia a partidului naţionalist ucrainean „Svoboda”, Oleg Kuţin, citat de mass-media locala, a declarat că simpatizanţii formaţiunii politice din care face parte intenționează să demonteze monumentul dedicat aniversării a 1100 de ani de la trecerea maghiarilor prin Carpaţi, situat în zona trecătoarei Vereţk, la graniţa dintre regiunile ucrainene Transcarpatia şi Lviv. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce Svoboda a incetat contactele oficiale cu formatiuni politice similare din Ungaria.
„Consider că acţiunile din zona trecătoarei Vereţk sunt cât se poate de fireşti şi cred că acest lucru ar trebui să-l facă fiecare ucrainean, dacă pe mormintele strămoşilor săi, care au luptat pentru statalitatea Ucrainei, se află un simbol al neoimperialismului. Pentru maghiari, monumentul simbolizează frontiera statului lor, acesta fiind situat la graniţa fostei Austro-Ungarii”, a declarat Oleg Kuţin.
Trecătoarea Vereţk este considerată un loc sfânt pentru maghiari. Cronicile vremii mărturisesc că în anul 895, pe aici au trecut triburile maghiare, conduse de Arpad, care au venit în Europa şi s-au stabilit în Câmpia Panonică.
Reamintim ca, anterior, naţionaliştii din partidul „Svoboda”, în frunte cu deputatul Oleg Kuţin, au dat foc monumentului, susţinând că acesta este un „simbol al şovinilor maghiari”.

Share our work
Cererea de petrol si gaze la nivel mondial va scadea in 2015

Cererea de petrol si gaze la nivel mondial va scadea in 2015

petrol si gaze OPECReculul economic inregistat de principalele puteri ale lumii va determina o tendinta de folosire mai redusa a materiilor prime. Agentia Internationala pentru Energie (IEA) a revizuit in scadere prognoza privind cresterea cererii de petrol la nivel global pentru anul viitor, potrivit Bloomberg. Aceasta deoarece China si-a incetinit cresterea, iar Statele Unite si Europa inca se lupta cu redresarea. Astfel, cererea globala in 2014 va creste cu 1,1 milioane de barili pe zi, respectiv cu 1,2%, pana la 92 de milioane de barili pe zi, estimeaza IEA intr-un raport lunar. Aceasta prognoza este cu 100.000 de barili pe zi mai mica decat cea de luna trecuta. ‘Toata lumea cunoaste faptul ca oferta creste mai repede decat cererea si perceptia generala este ca preturile vor scadea’, a declarat Bjarne Schieldrop, analist-sef la SEB AB in Oslo, citat de Bloomberg. Pe de alta parte, Organizatia tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) are alte estimari. OPEC a anuntat vineri ca cererea mondiala de petrol va fi in 2013 de circa 89,71 milioane barili/zi, cu 70.000 barili mai mult fata de estimarile din luna precedenta, cresterea anuala a consumului fiind de 0,89%, potrivit agentiei EFE. Pentru 2014, cererea de petrol se va apropia de 90,75 milioane barili /zi, urmand sa fie cu circa 1,2% mai mare fata de cea din 2013, ceea ce ar reprezenta cea mai mare crestere a cererii incepand din 2010. Pretul petrolului WTI de pe pietele americane se tranzactioneaza cu 106 dolari pe baril, in timp ce titeiul Brent, de referinta pe bursa de la Londra, este cotat cu 108 dolari pe baril.

Share our work
Medvedev: „Rusia nu poate ignora aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO”

Medvedev: „Rusia nu poate ignora aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO”

Premierul rus, Dmitrii Medvedev, nu accepta integrarea euroatlantica a Ucrainei si Georgiei

Premierul rus, Dmitrii Medvedev, nu accepta integrarea euroatlantica a Ucrainei si Georgiei

Federaţia Rusă nu poate face abstracţie de posibila aderare a Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică (NATO), a declarat premierul rus, Dmitri Medvedev, într-un interviu acordat publicaţiei georgiene Rustavi, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rusia nu poate ignora aderarea Georgiei sau a Ucrainei sau a oricărui alt stat la NATO”, a spus Medvedev. Șeful executivului rus consideră că nici Georgia, nici Ucraina nu vor avea de câştigat din aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
KARADENIZ-PRESS precizeaza că formațiunile de opoziție din legislativul de la Kiev au înregistrat un proiect de lege care prevede aderarea Ucrainei la NATO. Analiștii susțin că inițiativa opoziției are puține șanse să fie realizată, deoarece majoritatea parlamentară o deține Partidul Regiunilor care pledează pentru statutul de neutralitate al Ucrainei. Acestora li se mai alătură și Partidul Comunist, si o parte a deputatilor independenti.
În anul 2010, odată cu alegerea în funcția de șef de stat a lui Viktor Ianukovici, Ucraina a renunțat la cursul de aderare la Organizația Atlanticului de Nord, optând pentru statutul de neutralitate.

Share our work
Ucraina forteaza mana Ungariei in cazul Sepeliov

Ucraina forteaza mana Ungariei in cazul Sepeliov

Interpol, acuzat ca hartuieste opozitia ucraineana

Interpol, acuzat ca hartuieste opozitia ucraineana

Autoritatile de la Kiev fac presiuni asupra Ungariei pentru a grabi procesul de extradare a fostului deputat ucrainean Oleksandr Şepeliov, retinut anterior de către poliţia din Budapesta, relateaza surse oficiale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Reamintim ca fostul parlamentar si și ex-membru de partid al formațiunilor politice „Batkivşcina” şi Partidul Regiunilor, a fost reţinut de către ofiterii Ministerului ungar de Interne şi reprezentanţi ai Interpolului german. Fostul deputat locuia în Budapesta şi deținea un paşaport maghiar, eliberat pe un nume fals, au mai declarat sursele citate.
Şepeliov a fost dat în urmărire internaţională de către autorităţile ucrainene, Ministerul Afacerilor Interne de la Kiev a declarat că pe numele politicianului a fost deschis un dosar penal pentru furt şi tentativă de omor. Decizia autoritatilor ucrainene este contestata de unii membri ai opozitiei parlamentare din fosta republica sovietica.

Share our work