de Natalia Ciobanu | sept. 10, 2013 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In pragul revenirii televiziunii publice la Chisinau, Republica Moldova are din nou problemele cu enclavele autonomiste din interiorul sau legate de folosirea limbii romane in acest spatiu. Adunarea Populara a Gagauziei intentioneaza sa examineze, în sedinta de vineri, interzicerea pe teritoriul regiunii autonome a termenilor „limba romana”, „literatura romana” si „istoria româna”, potrivit unui comunicat de presa. Daca proiectul de lege va fi adoptat, interdictia de utilizare a acestor termeni va fi aplicata în toate institutiile obstesti si de stat, precum si în institutiile de învatamânt de pe teritoriul UTA Gagauz-Yeri. In urma examinarii acestei probleme în sedinta prezidiului Adunarii Populare, deputatul Ivan Burgudji a spus ca, în conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, limba oficiala în tara este „limba moldoveneasca, în baza grafiei latine”. Prin urmare, folosirea termenului de „limba romana” este neconstitutionala, a conchis deputatul, sustinut de alti colegi. El a mai spus ca notiunile „limba româna”, „literatura româna” si „istoria românilor” sunt neconstitutionale. In paralel, gagauzii nu vor ca Republica Moldova sa semneze Acordul de Asociere cu UE. Prim adjunctul Bascanului Autonomiei Gagauze, Valeri Ianioglo, a declarat marti ca acest lucru va duce la deportarea nefortata, economica din tara atât a locuitorilor Gagauziei, cât si a celor din toata republica. Intr-un interviu pentru agentia „Nika-Press”, acesta a accentuat ca integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeana nu poate asigura dezvoltarea economica a tarii, iar semnarea acestui document va duce la incapacitatea autoritatilor de a face fata problemelor economice. In acelasi context, Ianioglo a afirmat e parere ca Republica Moldova ar trebui sa acorde o mai mare atentie Uniunii Euroasiatice, scrie moldova.org. Acesta se mai arata indignat de faptul ca autoritatile de la Chisinau nu au luat în calcul dorinta poporului atunci când au declarat ca urmeaza vectorul european.
de Natalia Ciobanu | aug. 30, 2013 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Consulatul roman de la Odessa, scena a unor proteste repetate impotriva „politicii imperialiale” promovate de Bucuresti
Activiști ai mișcării „Ukrainskii Vybor” („Opțiunea ucraineană”) au pichetat, in data de 27 august 2013, sediul Consulatului General al României la Odesa, protestatarii aparand „valorile creștine slave”, acuzând statele Uniunii Europene, inclusiv România, că ar urmari impunerea unor valori străine poporului ucrainean. Conform surselor locale, citate de agentia de presa Karadeniz-Press, la protest au participat reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale care militează pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Vamala, din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan.
Amenintare romaneasca
Întrebat de ce au ales să picheteze sediul Consulatului General al României la Odesa, activistul mișcării „Ukrainskii Vybor”, Serghei Perehod, cunoscut pentru participarea sa la majoritatea actiunilor de protest din orasul-port ucrainean, a declarat ca „politica externă a României, parte a UE din 2007, este ostilă Ucrainei. Astăzi acest stat, care optează pentru refacerea României Mari, este o amenințare pentru independența și integritatea teritorială a țării noastre, pretinzând la teritoriile regiunilor Odesa și Cernăuți. Nu mai puțin important este că România, în calitate de stat membru UE, promovează pe teritoriul țării noastre regulile Uniunii Europene, absolut străine valorilor noastre creștine slave” a mai precizat acesta.
Proteste cu repetitie
Perehod a mai acuzat statele europene pentru distorsionarea valorilor familiei tradiționale, menționând că UE propagă „homosexualitatea și căsătoriile dintre persoanele de același gen”.
Asemenea proteste au mai fost organizate anterior de activistii „Ukrainskii Vybor” și în fața sediilor consulatelor din Odessa ale Suediei, Poloniei, Italiei și altor state membre UE. Activiștii mișcării „Ukrainskii Vybor” au declarat că intenționează să apere în continuare valorile creștine slave ale ucrainenilor și să protesteze împotriva integrării europene.
Prietenul lui Putin, liderul mișcării
Mișcarea „Ukrainskii Vybor” a fost înființată de politicianul Viktor Medvedciuk, fost vicepremier în perioada președinției lui Leonid Kucima. Medvedciuk este un aliat politic si prieten apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, care, potrivit presei, ar fi nașul de botez al copiilor politicianului ucrainean. Viktor Medvedciuk promovează integrarea Ucrainei în proiectul rusesc Uniunea Vamală, din care fac parte Federația Rusă, Republica Belarus și Kazahstan.
Mass-media din Ucraina a relatat anterior ca, în timpul negocierilor ruso-ucrainene in problema gazelor naturale, partea rusă a solicitat ca acesta sa devina premier al Ucrainei. Totodată, liderul mișcării „Ukrainskii Vybor” a alimentat speculatiile privind o posibila candidatura a sa la alegerile prezidențiale din Ucraina, care vor avea loc în anul 2015. Experți politici de la Kiev considera că „prezidențiabilul Medvedciuk” pare a fi un proiect politic coordonat direct de catre Vladimir Putin.
Protest etno-lingvistic
Reamintim ca si anterior, mai mulţi reprezentanţii ai Asociației national-culturale a moldovenilor din regiunea Odesa au pichetat Consulatul General al României la Odesa şi Administraţia Regională de Stat. Conform portalul de ştiri local „Vzgliad iz Odesî”, grupul a protestat împotriva „amestecului României în treburile comunităţii moldovenilor din Ucraina, precum şi împotriva românizării celor care se declară moldoveni, nu români”. Printre solicitarile protestatarilor s-a mai numarat si expulzarea consulului român Emil Rapcea și încetarea activității Consulatului General al României a Odesa.
La acțiune au participat aproximativ 60 de persoane, deși organizatorii au anunțat că vor veni sute. Ei au cerut declarat că se opun și acordării cetăţeniei române locuitorilor din satele moldoveneşti ale regiunii Odesa, pentru că pe această cale România ar atenta la integritatea teritorială a Ucrainei.
Batalia pasapoartelor
Președintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu, a declarat că diplomaţii şi oficialii români, sub pretextul organizării unor evenimente culturale şi mese rotunde, desfăşoară o campanie activă de românizare a moldovenilor din regiunea Odesa, oferindu-le paşapoarte româneşti. În opinia lui Fetescu, aceasta reprezintă o infracţiune. „România şi-a instalat deja oficialii în consulatele din Moldova. În consecință acolo nu mai este studiată istoria Moldovei, ci a României. Aceste practice sunt încercate şi în Ucraina”, a declarat Fetescu.
„La începutul acestui an, consulul român la Odesa a încercat să îndemne satele moldoveneşti din regiune să organizeze evenimente dedicate zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Acesta este un lucru util, însă diplomaţii români politizează situaţia şi încearcă să îi românizeze pe moldoveni, pentru a arăta că ei sunt stăpâni în această regiune”, a mai adăugat Fetescu.
La randul sau, portalul de știri, „Rupor”, a scris că protestul a perturbat programul de lucru al consulatului, iar mai mulți cetățeni ucarineni care așteptau vize, au rămas nemulțumiți. „Nu pot organiza mitingurile lor astfel încât să nu îi încurce pe alții? Depunerea dosarului pentru vize se face în intervalul orelor 10.00-12.00. Din cauza acestui protest, 80 de persoane riscă să nu reușească să obțină vize pentru a susține un concert în România”, a declarat revoltată Natalia Ivanova, coregrafa unui ansamblu din orașul Iliciovsk, conform careia, din cauza protestului, angajații consulatului au intrerupt programul cu publicul.
Protest multinational
Conform mass-media locala, protestatarii tineau pancarte pe care scria „Găgăuzii susțin cerințele moldovenilor!”, „Bulgarii îi susțin pe moldoveni!”, „Romii îi susțin pe moldoveni!” și „Evreii îi susțin pe moldoveni!”. Participantii la miting nu au facut cunoscute motivele pentru care alte minoritati nationale din regiune ar fi de acord cu „îngrijorările” moldovenilor. Surse locale au tinut sa precizeze ca, etnicii bulgarii, care sunt mai numeroși decât românii/moldovenii în Bugeac, se bucură de atenția statului bulgar care le oferă cetățenie în termene scurte.
Potrivit recensământului din 2001, în regiunea Odesa locuiesc peste 120 de mii de etnici români/moldoveni care susțin că vorbesc limba „moldovenească”. Din cauza procesului de deznaționalizare care a continuă din perioada sovietică până în prezent, numărul acestora scade. Una din cauze este ucrainizarea școlilor cu predare în limba română și trecerea treptată la limba ucraineană în procesul de ținere a serviciului divin în bisericile din satele românești/moldovenesti. Dacă la începutul anilor 90, când Ucraina a devenit stat independent, în regiunea Odesa funcționau 18 școli cu predare în limba română, în prezent numărul acestora s-a redus până la 6.
de Natalia Ciobanu | aug. 26, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Premierul ucrainean, Mykola Azarov, pregatit sa negocieze cu Federatia Rusa
Prim-ministrul Ucrainei, Mykola Azarov, și omologul său rus, Dmitrii Medvedev, au programată pentru ziua de luni, 26 august, o întrevedere la Moscova, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Întâlnirea tet-a-tet a celor doi oficiali va avea loc la reședința premierului rus din Gorki 9. Din delegația ucraineană vor face parte mai mulți membri al Guvernului și ai Administrației Prezidențiale de la Kiev.
Vitalii Lukianenko, purtătorul de cuvânt al lui Mykola Azarov, a declarat că cele două părți vor discuta despre problemele apărute în relațiile comerciale.
Agentia de presa KARADENIZ-PRESS reamintește că Serviciul Vamal din Federația Rusă a blocat importul de mărfuri din Ucraina la mijlocul lunii august 2013. Oficialii ruși au lăsat să se înțeleagă că restricțiile comerciale pe piața rusă au legătură cu intențiile Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu UE, care prevede și crearea zonei de liber schimb cu statele europene.
Președintele rus, Vladimir Putin, a precizat ulterior că, semnând Acordul de asociere cu UE, Ucraina va denunța înțelegerile de liber schimb comercial cu CSI, care sunt în vigoare la ora actuală.
de Natalia Ciobanu | aug. 20, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, ingrijorat de razboiul comercial dintre Federatia Rusa si Ucraina
Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European va organiza, pe data de 28 august 2013, o şedinţă de urgenţă cu privire la situaţia din Ucraina şi din Egipt, informează portalul ucrainean de ştiri MinFin, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei, iniţiativa în acest sens aparţine preşedintelui Comisiei, Elmar Brok, care a propus discutarea modului în care UE trebuie să reacţioneze la ultimele evoluţii din Ucraina și Egipt.
Referindu-se la situaţia din Egipt, preşedintele Comisiei a menţionat că Parlamentul European „nu poate doar să stea şi să privească, în condiţiile în care situaţia din această ţară se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult”.
Sustinere europeana
„Trebuie să evaluăm impactul recentelor ameninţări politice din partea Rusiei, care ar putea restricţiona comerţul cu Ucraina, în cazul semnării Acordului de asociere între Kiev şi Bruxelles. Acesta este un fenomen îngrijorător, care ar putea umbri summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius”, a subliniat Elmar Brok. Atat acesta, cat si europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski au declarat anterior că UE ar trebui să protejeze Kievul de războaie comerciale cu Rusia.
KARADENIZ-PRESS amintește că pe data de 14 august, autoritatea vamală din Federaţia Rusă a înăsprit controalele în cazul mărfurilor importate din Georgia şi Ucraina. După aplicarea acestei măsuri, companiile din Ucraina au anunţat că accesul lor pe piaţa rusă este, practic, blocat. Federaţia Angajatorilor din Ucraina estimează pierderi ale exportatorilor ucraineni în valoare de 2,5 miliarde de dolari.
Avertisment rusesc
Serghei Glaziev, consilierul preşedintelui rus, Vladimir Putin, a declarat că înăsprirea controalelor asupra mărfurilor ucrainene la frontiera dintre Rusia şi Ucraina este o măsură preventivă, însă, în cazul în care Kievul va semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, autoritatea vamală rusească ar putea înăspri şi mai mult aceste controale. „Situaţia nu trebuie dramatizată. Serviciul Vamal rus a desfăşurat activităţi de prevenire în caz de semnare a Acordului de asociere între Ucraina şi UE”, a precizat consilierul lui Putin.
Potrivit acestuia, deocamdată, autorităţile ruse nu au analizat rezultatele măsurilor aplicate la frontiera cu Ucraina. „În prezent, situaţia a revenit la normal, însă ne pregătim să înăsprim controalele vamale, în cazul în cazul în care Ucraina va face pasul sinucigaş de a semna Acordul de asociere cu UE”, a declarat consilierul preşedintelui rus.
de Natalia Ciobanu | aug. 20, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, miza geopolitica
Războiul comercial dintre Rusia şi Ucraina ar putea dubla eforturile politicienilor ucraineni de a continua reformele de integrare în Uniunea Europeană, consideră jurnaliştii de la The Economist, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit acestora, problema detenţiei fostului premier Iulia Timoşenko va fi astfel pentru autorităţile de la Kiev mult mai puţin ameninţătoare decât un război comercial cu Rusia.
„În prezent, este puţin probabil ca Rusia să suspende în totalitate importurile de mărfuri din Ucraina. Dacă se recurge, totuşi, la o astfel de măsură, aceasta nu va dura o lungă perioadă de timp, deoarece economia Rusiei, care a şovăit destul de mult în 2013, va fi foarte afectată”, susţin analiştii de la The Economist Intelligence Unit.
Potrivit experţilor, din punct de vedere politic, o asemenea mişcare din partea Moscovei ar putea intensifica tensiunile dintre Rusia şi Ucraina, însă acest lucru ar putea aduce unele beneficii pentru partea ucraineană.
Scenarii politice
„Ucraina ar putea câştiga astfel un pic de simpatie şi sprijin din străinătate. SUA, de exemplu, şi-au exprimat deja dorinţa de a ajuta Ucraina în ceea ce priveşte diversificarea surselor de energie”, scrie The Economist. „Dar, în cazul în care conflictul se va intensifica şi va aprofunda şi mai mult criza economică, aceasta ar putea reduce sprijinul guvernului în rândul populaţiei, însă totodată i-ar putea stimula pe actorii politici din Ucraina să îşi intensifice eforturile pentru implementarea reformelor pro-europene”, consideră analiştii The Economist Intelligence Unit.
„Din acest punct de vedere, acţiunile disperate ale Rusiei o pot transforma pe Iulia Timoşenko într-un actor mai puţin ameninţător pentru preşedintele ucrainean, iar perspectivele de redresare a programului de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional, mai puţin atrăgătoare decât au fost înainte”, susţin britanicii.
