Germania, actor strategic pe scena politica interna de la Kiev

Germania, actor strategic pe scena politica interna de la Kiev

Ministerul german de Externe, Guido Westerwelle, vrea sa impuna noi reguli de joc pe scena politica de la Kiev

Ministerul german de Externe, Guido Westerwelle, vrea sa impuna noi reguli de joc pe scena politica de la Kiev

Ministrul Afacerilor Externe din Germania, Guido Westerwelle, a făcut un apel către forțele de opoziție din Ucraina să înainteze un sigur candidat la alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în anul 2015, a declarat renumitul pugilist Vitalii Kliciko, deputat si președinte al partidului de opoziție „UDAR”, referindu-se la rezultatele ministrului federal german cu reprezentanții opoziției de la Kiev. „Noi am vorbit despre acțiunile opoziției și domnul Westerwelle a făcut un apel important referitor la unitatea opoziției. Ne-a sugerat să fim uniți nu doar în parlament, dar și să propunem un singur candidat la alegerile prezidențiale din 2015”, a menționat Kliciko.
Întrebat de jurnaliști dacă propunerea Germaniei ar putea fi pusă în practică de cele trei partide de opoziție din Ucraina, liderul „UDAR” a lăsat să se înțeleagă că acestea vor ajunge la un consens și vor găsi un candidat cu șanse, capabil să-l învingă pe Viktor Ianukovici.

Opozitie fragmentata

În timpul vizitei de lucru de două zile în Ucraina, ministrul Afacerilor Externe din Germania s-a întâlnit cu președintele Viktor Ianukovici, cu Evghenia Timoșenko, fiica ex-premierului Iulia Timoșenko, și cu liderii opoziției, precum șeful fracțiunii parlamentare a „Batkivșcina”, Arsenii Iațeniuk și al partidului „UDAR”, Vitalii Kliciko.
La întrevederile cu Westerwelle nu a fost invitat Oleg Teagnibok, președintele formațiunii parlamentare ultranaționaliste „Svoboda”, cunoscut datorită viziunilor sale discriminatorii față de minoritățile sexuale. Teagnibok le-a declarat jurnaliștilor însă că ar fi participat la discuțiile cu oficialul german, dar nu a fost invitat in mod oficial.
KARADENIZ-PRESS precizează că formațiunile parlamentare de opoziție din Ucraina, si anume „Batkivșcina”, „UDAR” și „Svoboda”, s-au înțeles anterior să susțină un singur candidat doar în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Posibilitatea înaintării unui candidat unic din partea opoziției a fost acceptata, pana in acest moment, doar în cazul în care președintele va fi ales dintr-un singur tur.

Atributii reduse

Speculatiile privind alegerile prezidentiale vin pe fondul discutiilor din aceste zile pe marginea noului proiect de constituţie în Ucraina, prin care se propune menţinerea actualei proceduri de alegere a preşedintelui ţării, însă prevede transferul unei părţi din atribuţiile prezidenţiale către Rada Supremă, relatează ziarul „Kommersant”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Se propune menţinerea procedurii de alegere a preşedintelui, pe bază de vot universal, egal, direct şi secret, pentru o perioadă de cinci ani”, se arată în proiectul de modificare a legii supreme, dar care nu precizează dacă sunt prevăzute unul sau două tururi de scrutin.
Proiectul mai prevede că o persoană nu poate fi aleasă preşedinte mai mult de două mandate consecutive, indiferent dacă în mandatul acesteia se recurge la o nouă modificare a Constituţiei ucrainene.

Parlament atotputernic

Dacă în prezent candidaturile pentru membrii Guvernului, pentru funcţiile de procuror general, de şef al Băncii Naţionale şi al Serviciului de Securitate sunt aprobate de preşedintele ţării, în noul proiect de Constituţie se arată că şeful statului propune candidaturile pentru funcţiile menţionate spre aprobare Radei Supreme.
De asemenea, proiectul prevede posibilitatea acordării votului de neîncredere preşedintelui, în cazul în care acesta comite o infracţiune, iar începerea urmării penale trebuie să se facă la propunerea unei treimi din componenţa constituţională a Parlamentului.

Problema Timoșenko

Germania solicită Ucrainei să îi permită fostului premier Iulia Timoșenko să urmeze un tratament medical pe teritoriul său. Propunerea autorităților de la Berlin a fost formulată în cadrul întrevederii dintre președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, cu ministrul  german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, aflat într-o recenta vizită de două zile la Kiev. „I-am spus în mod deschis preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici că urmărim cu atenţie cazul Timoşenko şi am subliniat că propunerea germană privind tratarea ei la Berlin rămâne în vigoare”, a declarat Guido Westerwelle după întâlnirea cu Ianukovici.
Fiind întrebat de jurnaliști dacă transferul Iuliei Timoșenko în Germania pentru tratament este o condiție a Berlinului în schimbul susținerii Ucrainei în problemele de integrare europeană, oficialul german a răspuns: „Cred că m-am pronunțat suficient. Sunt negocieri foarte complicate. Situația însăși nu este una simplă, dar noi suntem deschiși pentru a găsi o soluție pozitivă în acest caz”.

Reactie controversata

Oaspetele german a evitat să răspundă care a fost reacția lui Ianukovici atunci când i-a fost făcută propunerea de a o lăsa pe Timoșenko să meargă în Germania. Totodata, apropiații Iuliei Timoșenko au confirmat faptul că autorităţile ucrainene analizează posibilitatea transferului fostului premier la un spital din străinătate.
Westerwelle și Ianukovici au vorbit și despre pregătirile Ucrainei pentru semnarea Acordului de asociere cu UE în toamna acestui an. Șeful diplomației de la Berlin a subliniat că Ucraina este pentru Germania o țară care se orientează spre Europa, dar a mai insistat asupra faptului că Ucraina trebuie să depășească un șir de probleme.
„Germania și-ar dori ca Acordul de asociere să fie semnat, dar Ucraina trebuie să înlăture un șir de probleme care o împiedică să facă acest pas”, a subliniat oficialul german. El a mai precizat că este vorba despre reforma legislației electorale, dar și despre neadmiterea aplicării justiției selective.
Reamintim că fostul premier ucrainean a fost condamnată în luna octombrie 2011 la şapte ani de închisoare, fiind acuzată de abuz de putere. Iulia Timoşenko, unul din simbolurile revoluţiei portocalii din 2004, a declarat că, în spatele acestor acţiuni ale justiţiei ucrainene, se află fostul său rival, actualul preşedinte Viktor Ianukovici. De un an de zile Iulia Timoşenko este internată într-un spital al penitenciarului din orașul Harkov, fiind diagnosticată cu hernie de disc.

Raport nefavorabil

Ucraina nu a făcut progrese considerabile în domeniul îndeplinirii condiţiilor Uniunii Europene pentru semnarea Acordului de asociere cu privire la niciunul dintre cele 11 criterii enunţate de Bruxelles, arată rezultatele monitorizării efectuate de către un consorţiu de experţi finanţat de „International Renaissance Foundation” (IRF). Experţii subliniază că, dacă până în septembrie situaţia nu se va schimba, acordul de Asociere nu va mai fi semnat în acest an, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Potrivit specialiştilor, alaturi de unele reușite în anumite domenii, autorităţile ucrainene demonstrează un regres în altele.
În general, rezultatele monitorizării arată că Ucraina nu a respectat pe deplin niciunul dintre cele 11 condiţii pentru semnarea acordului. Cu toate acestea, cele mai importante progrese ale Kievului pot fi observate în domenii precum eliminarea justiţiei selective, punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, lupta împotriva corupţiei şi extinderea atribuţiilor Camerei de Comerţ.

Progres minim

De asemenea, experţii au apreciat pozitiv adoptarea de către Parlamentul ucrainean a patru proiecte de lege anticorupţie necesare planulului de acţiune privind liberalizarea regimului de vize cu UE, menţionând, însă, că documentele sunt „departe de a fi perfecte, deoarece au fost adoptate în grabă”.
Un alt aspect pozitiv menționat experţi constă în graţierea foştilor miniştri Iuri Luţenko şi Gheorghi Filipciuk. „Dar este clar: fără eliberarea Iuliei Timoşenko, graţierile respective nu sunt suficiente pentru a închide acest capitol”, subliniază expertul Igor Jdanov.
Un progres minim a fost înregistrat în domeniul climatului de investiţii, precum şi în pregătirile pentru introducerea normelor zonei de liber schimb cu UE. Au mai fost menţionate reformele constituţională și cea a sistemului judiciar şi a Procuraturii. Experţii au remarcat lipsa totală a progreselor în ceea ce priveşte reforma poliţiei, legea electorală şi independenţa mass-media.

Share our work
Seful diplomatiei belaruse, acceptat in UE

Seful diplomatiei belaruse, acceptat in UE

Belarus, oaie neagra pentru UE

Republica Belarus, oaie neagra pentru UE

Consiliul Uniunii Europene a anulat interdicția de acces pe teritoriul UE pentru șeful diplomației din Republica Belarus, Vladimir Makei, se arata intr-un comunicat remis de serviciul de presă al Consiliului UE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Seviciul de presa mai menționează că decizia a fost luată pentru facilitarea legăturilor diplomatice dintre Belarus și țările Uniunii Europene. Cu toate acestea, Consiliul precizează că politica Bruxelles-ului față de fosta republică sovietică rămâne neschimbată. „UE va continua să critice constructiv Minskul, iar sancțiunile sunt menite să ducă la respectarea legii și drepturilor omului”, se arată în comunicat.
La randul sau, Ministerul de Externe de la Minsk a salutat acest pas, numindu-l „corect” și „constructiv”.

Lista Neagra

Vladimir Makei a venit în fruntea MAE în vara anului trecut. La momentul numirii în funcție el se regăsea deja în „lista neagră” a Uniunii Europene. El a obținut interdicția de acces pe teritoriul UE încă în perioada în care deținea funcția de șef al Administrației Prezidențiale a lui Aleksandr Lukașenko.
Posibilitatea renunțării la sancțiuni pentru Makei a fost anunțată în luna martie 2013 de către viceministrul de Externe al Poloniei, Jerzy Pomianowski. Această perspectivă a stârnit nemulțumiri din partea opoziției și apărătorilor drepturilor omului din Belarus.
Interdicțiile de intrare pe teritoriul UE pentru zeci de funcționari beloruși, inclusiv conducerea republicii, au fost introduse de UE după alegerile prezidențiale din anul 2010, în urma cărora a fost reales Lukașenko, dar și urmare a înăbușirii revoltelor antiprezidențiale de la Minsk.

Share our work
Alegerile prezidentiale din Azerbaidjan, o afacere familiala

Alegerile prezidentiale din Azerbaidjan, o afacere familiala

Mehriban Alyeva, prima doamna a Azerbaidjanului, propusa pentru postul de presedinte

Mehriban Alyeva, prima doamna a Azerbaidjanului, propusa pentru postul de presedinte

Soția președintelui Azerbaidjanului, Mehriban Aliyeva, a fost propusă în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, care vor avea loc în toamnă. Prima doamnă a fostei republici sovietice a fost înaintată de partidul „Pacea Azerbaidjanului Democratic”, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mehriban Aliyeva are 48 de ani și este cunoscuta pentru implicarea în activitățile caritabile, sponsorizate generos de catre autoritatile statului azer. Ea patronează Fundația „Heydar Aliyev” (numită în cinstea tatălui actualului președinte), detinand si titlul de ambasador al bunăvoinței din partea UNESCO. Pe lângă aceste activități, soția președintelui mai deține și un mandat de parlamentar in Legislativul de la Baku.

Candidatura de forma

Formațiunea politica care a înaintat-o – „Pacea Azerbaidjanului Democratic” – a fost constituită acum câțiva ani, dar nu este una activă, scrie presa de la Baku. La mijlocul anilor 2000 acest partid a mai propus-o odata pe Mehriban Aliyeva la funcția de șef al statului, dar această inițiativă nu s-a materializat. Mass-media azera cataloggeaza acest partid drept unul proguvernamental.
Având în vedere că actualul președinte Ilham Alieyv a fost deja propus pentru un nou mandat, jurnaliștii azeri admit că atragerea soției președintelui în campanie este o strategie a conducerii de la Baku. „Este puțin probabil ca una dintre partidele proguvernamentale ar fi decis să înainteze candidatura primei doamne fără acceptul «de sus»”, consideră unele publicații.

Mandat cu repetitie

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a fost înaintat pentru un al treilea mandat prezidenţial, în timpul congresului partidului aflat la putere „Eni Azerbaidjan”. Decizia luată la începutul lunii iunie 2013 a fost adoptată cu unanimitate de voturi. În timpul aceluiaşi congres, Aliyev a fost reales preşedinte al partidului puterii, iar una dintre funcţiile de vicepreşedinte al formațiunii i-a revenit soţiei sale, Mehriban Aliyeva. Alegerile prezidenţiale din Azerbaidjan urmează să aibă loc în octombrie 2013.
Intenţia de a candida la preşedinţia Azerbaidjanului şi-au exprimat-o deja mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei. Opoziţia ia în calcul şi posibilitatea de a înainta un candidat unic, iar acesta ar putea fi dramaturgul Rustam Ibraghimbekov, ales lider al Consiliului Naţional al Forţelor Democratice.
Ilham Aliyev conduce Azerbaidjanul din 2003, înlocuindu-l în funcţia de şef al statului pe tatăl său, Heydar Aliyev. În 2008, Ilham Aliyev a câştigat un al doilea mandate cu 89% dintre voturi în favoarea sa. Ulterior, la iniţiativa partidului aflat la putere, a fost organizat un referendum, în urma căruia din Constituţie a fost înlăturată restricţia care nu-i permitea unui politician să fie preşedinte al ţării mai mult de două mandate.

Share our work
Ucraina, repetenta la lectii de integrare europeana

Ucraina, repetenta la lectii de integrare europeana

Ucraina, repetenta la lectiile de integrare europeana

Ucraina, repetenta la lectiile de integrare europeana

Ucraina nu a făcut progrese considerabile în domeniul îndeplinirii condiţiilor Uniunii Europene pentru semnarea Acordului de asociere cu privire la niciunul dintre cele 11 criterii enunţate de Bruxelles, arată rezultatele monitorizării efectuate de către un consorţiu de experţi finanţat de „International Renaissance Foundation” (IRF), citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Experţii subliniază că, dacă până în septembrie 2013 situaţia nu se va schimba, acordul de Asociere nu va mai fi semnat în acest an, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Potrivit specialiştilor, alaturi de unele reușite în anumite domenii, autorităţile ucrainene demonstrează un regres în altele.
În general, rezultatele monitorizării arată că Ucraina nu a respectat pe deplin niciunul dintre cele 11 condiţii pentru semnarea acordului. Cu toate acestea, cele mai importante progrese ale Kievului pot fi observate în domenii precum eliminarea justiţiei selective, punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, lupta împotriva corupţiei şi extinderea atribuţiilor Camerei de Comerţ.

Lipsa de progrese

De asemenea, experţii au apreciat pozitiv adoptarea de către Parlamentul ucrainean a patru proiecte de lege anticorupţie necesare planulului de acţiune privind liberalizarea regimului de vize cu UE, menţionând, însă, că documentele sunt „departe de a fi perfecte, deoarece au fost adoptate în grabă”.
Un alt aspect pozitiv menționat experţi constă în graţierea foştilor miniştri Iuri Luţenko şi Gheorghi Filipciuk. „Dar este clar: fără eliberarea Iuliei Timoşenko, graţierile respective nu sunt suficiente pentru a închide acest capitol”, subliniază expertul Igor Jdanov.
Un progres minim a fost înregistrat în domeniul climatului de investiţii, precum şi în pregătirile pentru introducerea normelor zonei de liber schimb cu UE. Au mai fost menţionate reformele constituţională și cea a sistemului judiciar şi a Procuraturii. Experţii au remarcat lipsa totală a progreselor în ceea ce priveşte reforma poliţiei, legea electorală şi independenţa mass-media.

Share our work
Ucraina, eliminata din proiectul gazoductului Trans-Anatolian

Ucraina, eliminata din proiectul gazoductului Trans-Anatolian

TANAP, "off-limits" pentru Ucraina

TANAP, „off-limits” pentru Ucraina

Azerbaidjanul nu este interesat de participarea Ucrainei la construcţia gazoductului TransAnatolian (TANAP), titrează publicaţia „Kommersant-Ucraina”, citând o declaraţie făcută în acest sens de către ministrul azer al energiei, Natig Aliyev. „TANAP este o conductă de gaz a ţărilor participante şi a producătorilor de gaze. Eu chiar nu văd utilitatea participării Ucrainei la acest proiect, fiindcă această ţară nu este producător de gaz, iar conducta nu traversează teritoriul său”, a declarat ministrul.
Intenţiile Ucrainei de a participa la construcţia gazoductului Trans-Anatolian au fost făcute publice în toamna anului trecut de către premierul ucrainean, Mykola Azarov. Potrivit ministrului de atunci al energiei, Iuri Boiko, partea ucraineană a purtat negocieri privind o posibilă participare a Ucrainei la proiectul TANAP cu Turcia şi Azerbaidjan, cu posibilitatea ca gazele să fie livrate prin conductă în Bulgaria, iar apoi, prin România, spre Ucraina.

Sperante ucrainene

„Avem argumente solide, deoarece există deja aproape întreaga infrastructură, din Turcia până la graniţele noastre. Mai mult, Ucraina are la frontiera cu UE depozite de stocare a gazului, care pot deveni esenţiale pentru TANAP”, a declarat anul trecut fostul ministru ucrainean Boiko. La randul sau, ambasadorul Ucrainei în Turcia, Serghei Korsunski, a afirmat ulterior că autorităţile turce susţin aderarea Ucrainei la proiectul TANAP.
Refuzul Azerbaijanului de a primi Ucraina în acest proiect nu a fost, deocamdată, comentat de oficialii de la Kiev.

Share our work