de Natalia Ciobanu | iun. 20, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cehia, raiul opozitiei politice ucrainene
Fostul parlamentar ucrainean Serghei Vlasenko, avocatul fostului premier condamnat Iulia Timoşenko, ar urma să solicite azil politic în Cehia, scrie presa de la Kiev, referindu-se la surse apropiate familiei avocatului. Motivul ar fi dosarul penal deschis împotriva sa de către fosta soţie, Natalia Okunskaia. Articolul în baza căruia ar trebui deschisă procedura penală prevede o pedeapsă cu închisoare pe un termen de până la trei ani sau o amendă de până la 573,5 mii de grivne pentru ignorarea deciziei instanţei de judecată.
Okunskaiaa susţine că fostul său soţ refuză să-i platească pensia alimentară, deşi Vlasenko afirmă că nu are nicio restanţă în acest sens. Dosarul penal împotriva lui Serghei Vlasenko a fost deschis acum câteva luni, însă Procuratura Generală a Ucrainei a decis ulterior închiderea cazului, după mai multe intervenţii ale diplomaţilor străini.
Azil ceh
De-a lungul timpului, mai mulți politicieni ucraineni au obținut azil politic în Cehia. Cel mai recent caz este al fostului soţ al ex-premierului Iulia Timoşenko, Aleksandr Timoşenko, căruia deși nu i s-a acordat azil politic, dar totuşi a primit statutul de refugiat în această ţară. În 2011, Cehia a acordat azil politic ex-ministrului ucrainean al Economiei, Bogdan Danilişin, fost membru al Guvernului Iuliei Timoşenko.
de Natalia Ciobanu | iun. 18, 2013 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Spectacol al Astra in localitatea Erdek-Burnu (regiunea ucraineana Odessa)
După incidentele din orășelul Hliboca (regiunea Cernăuți), unde bustul lui Mihai Eminescu, considerat poetul national al poporului roman, a fost decapitat în ajunul actiunilor de comemorare, autoritatile ucrainene au continuat razboiul impotriva mostenirii culturale a etnicilor romani (moldoveni) din regiunea Odessa. Spectacolul „Deniile Eminesciene”, organizat de Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi, cu sprijinul Consulatului General al României de la Odesa, a avut loc doar în localitatea Erdek-Buru/Utkonosovka (locuita majoritar de etnici romani/moldoveni) din raionul Ismail, în ziua de 16 iunie.
În alte două sate din sudul Basarabiei – Barta/Plavni din raionul Reni și Borisovca, raionul Tatarbunar, spectacolele au fost interzis de către edilii locali. Aceștia au motivat că nu dispun de aprobare de la autoritățile regionale ucrainene. Precizăm că aceste aprobări au fost solicitate de către Consulatul General al României de la Odesa, în numele ASTRA.
Ordonanta „de sus”
Nicolae Moșu, președintele Asociației Național-Culturale a Românilor din raionul Tatarbunar „Valul lui Traian”, a declarat pentru agentia de presa KARADENIZ-PRESS că primarul satului Borisovca, Ștefan Rotaru, a refuzat să deschidă casa de cultură pe ultima sută de metri. „De la bun început primarul nu a fost entuziasmat de spectacol, dar a acceptat. În ultima zi a refuzat însă, dând vina pe starea casei de cultură, care ar fi avariată și că ar fi unele probleme cu electricitatea. În realitate a primit „de sus” ordonanța să stopeze manifestarea cu orice preț”, a subliniat Nicolae Moșu.
Potrivit liderului asociației „Valul lui Traian”, comportamentul primarului de Borisovca are legătură cu protestul Asociației National-Culturale a Moldovenilor din Ucraina, în frunte cu Anatol Fetescu, care a fost organizat la poarta sediului Consulatului General al României la Odesa, pe 11 iunie 2013. Fetescu a acuzat statul român de politizarea comemorării lui Eminescu în satele în care locuiesc etnici „moldoveni”, și nu români.
Razboi cultural
„Răufăcătorii au obținut ce și-au dorit. Ce pericol reprezentau cei 40 de copii îmbrăcați în costume tradiționale, care au venit din Moldova de peste Prut? Mare revoltă a lăsat primarul în sat după cele întâmplate. Noi vom acționa în continuare, chiar dacă printre conaționalii noștri mai există și persoane fără coloană vertebrală”, a declarat Nicolae Moșu.
Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi a anunțat din timp un amplu program al celei de-a XIX-a ediții a serbării „Denii eminesciene” pe traseul Iași – Galați – Reni – Sărata – Tatarbunar – Ismail – Cahul. În ultimii ani ASTRA Iași a rămas singura instituție din România care implementeaza diferite proiecte culturale destinate etnicilor romani/moldoveni din sudul Basarabiei (regiunea ucraineana Odessa), afectati de o politica dura de deznationalizare dusa de autoritatile sovietice, si continuata de guvernele Ucrainei independente.
Astfel, prin urmare, cea de-a XIX-ediție a „Deniilor Eminesciene” a ajuns doar în satul Erdek-Burnu/Utkonosovka, unde ansamblul „Hudeșteanca” din județul Botoșani a susținut un spectacol impreuna cu ansamblul local „Dor Basarabean”. Până în momentul publicarii știrii, organizatorii manifestării din România nu au făcut nicio declarație privind incidentele interetnice din satele sud-basarabene.
Actiuni de strada
Reamintim ca, saptamana trecuta, mai mulţi reprezentanţii ai Asociației national-culturale a moldovenilor din regiunea Odesa au pichetat Consulatul General al României la Odesa şi Administraţia Regională de Stat. Grupul a protestat împotriva „amestecului României în treburile comunităţii moldovenilor din Ucraina, precum şi împotriva românizării celor care se declară moldoveni, nu români”. Printre solicitarile protestatarilor s-a mai numarat si expulzarea consulului român Emil Rapcea și încetarea activității Consulatului General al României a Odesa.
La acțiune au participat aproximativ 60 de persoane, deși organizatorii au anunțat că vor veni sute. Ei au cerut declarat că se opun și acordării cetăţeniei române locuitorilor din satele moldoveneşti ale regiunii Odesa, pentru că pe această cale România ar atenta la integritatea teritorială a Ucrainei.
Batalia pasapoartelor
Președintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu, a declarat că diplomaţii şi oficialii români, sub pretextul organizării unor evenimente culturale şi mese rotunde, desfăşoară o campanie activă de românizare a moldovenilor din regiunea Odesa, oferindu-le paşapoarte româneşti. În opinia lui Fetescu, aceasta reprezintă o infracţiune. „România şi-a instalat deja oficialii în consulatele din Moldova. În consecință acolo nu mai este studiată istoria Moldovei, ci a României. Aceste practice sunt încercate şi în Ucraina”, a declarat Fetescu.
„La începutul acestui an, consulul român la Odesa a încercat să îndemne satele moldoveneşti din regiune să organizeze evenimente dedicate zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Acesta este un lucru util, însă diplomaţii români politizează situaţia şi încearcă să îi românizeze pe moldoveni, pentru a arăta că ei sunt stăpâni în această regiune”, a mai adăugat Fetescu.
La randul sau, portalul de știri, „Rupor”, a scris că protestul a perturbat programul de lucru al consulatului, iar mai mulți cetățeni ucarineni care așteptau vize, au rămas nemulțumiți. „Nu pot organiza mitingurile lor astfel încât să nu îi încurce pe alții? Depunerea dosarului pentru vize se face în intervalul orelor 10.00-12.00. Din cauza acestui protest, 80 de persoane riscă să nu reușească să obțină vize pentru a susține un concert în România”, a declarat revoltată Natalia Ivanova, coregrafa unui ansamblu din orașul Iliciovsk, conform careia, din cauza protestului, angajații consulatului au intrerupt programul cu publicul.
Protest multinational
Conform mass-media locala, protestatarii tineau pancarte pe care scria „Găgăuzii susțin cerințele moldovenilor!”, „Bulgarii îi susțin pe moldoveni!”, „Romii îi susțin pe moldoveni!” și „Evreii îi susțin pe moldoveni!”. Participantii la miting nu au facut cunoscute motivele pentru care alte minoritati nationale din regiune ar fi de acord cu „îngrijorările” moldovenilor. Surse locale au tinut sa precizeze ca, etnicii bulgarii, care sunt mai numeroși decât românii/moldovenii în Bugeac, se bucură de atenția statului bulgar care le oferă cetățenie în termene scurte.
Potrivit recensământului din 2001, în regiunea Odesa locuiesc peste 120 de mii de etnici români/moldoveni care susțin că vorbesc limba „moldovenească”. Din cauza procesului de deznaționalizare care continuă din perioada sovietică până în prezent, numărul acestora scade. Una din cauze este ucrainizarea școlilor cu predare în limba română și trecerea treptată la limba ucraineană în procesul de ținere a serviciului divin în bisericile din satele românești/moldovenesti. Dacă la începutul anilor 90, când Ucraina a devenit stat independent, în regiunea Odesa funcționau 18 școli cu predare în limba română, în prezent numărul acestora s-a redus până la 6.
de Natalia Ciobanu | iun. 15, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul belarus Lukasenko, sub amenintarea SUA
Statele Unite ale Americii au prelungit pentru încă un an sancţiunile împotriva conducerii Republicii Belarus, introduse în anul 2006 de către fostul preşedinte George W. Bush, relateaza Biroul de Presă al Casei Albe, citat de mass-media internationala. Potrivit administraţiei SUA, acţiunile autorităţilor din Belarus subminează dezvoltarea instituţiilor democratice din această ţară. „În anul 2012, Guvernul din Belarus a continuat reprimarea opoziţiei, a societăţii civile şi a mass-media independente, iar alegerile din 23 septembrie nu au respectat standardele international”, se arată în document, care a fost semnat de către preşedintele american, Barack Obama.
Reprezentanţii Casei Albe susţin că încălcarea drepturilor omului şi represiunile politice din Belarus reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA. Sancţiunile prevăd blocarea bunurilor şi activelor a zeci de demnitari de la Minsk, printre care şi preşedintele Aleksandr Lukaşenko.
de Natalia Ciobanu | iun. 15, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul polonez, Bronislaw Komorowski, apostrofeaza Ucraina
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat recent la cel de-al 18-lea summit al şefilor de stat din Europa Centrală, desfăşurat la Bratislava, nu au existat comentarii negative referitoare la aspiraţiile europene ale Kievului, însă a subliniat că integrarea europeană a Ucrainei a fost principala temă a discuţiilor pe care le-a avut cu omologii săi europeni. „Nu a existat niciun comentariu negativ cu privire la aspiraţiile europene ale Ucrainei sau la neîndeplinirea de către partea ucraineană a unor criterii în acest sens. Avem sarcini pe care trebuie să le îndeplinim înainte de luna noiembrie”, a mai remarcat preşedintele ucrainean.
Sperante ucrainene
Ianukovici a mai precizat că Ucraina lucrează la introducerea unor legi adoptate în cadrul reformelor naţionale, care vor aduce ţara mai aproape de standardele europene. „Ştim că tot ceea ce facem este pentru binele nostru, al Ucrainei, pentru ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor”, a mai subliniat preşedintele ucrainean.
Ucraina speră să semneze acordul de asociere cu UE la summitul din noiembrie al Parteneriatului Estic, de la Vilnius. UE a formulat trei condiţii pentru semnarea documentului respectiv: adaptarea legislaţiei electorale la standardele internaţionale, soluţionarea problemei referitoare la aplicarea selectivă a justiţiei şi realizarea reformelor sociale şi economice, în concordanţă cu politica de integrare europeană.
Komorowski: Există şanse
Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski şi-a exprimat satisfacţia că majoritatea ţărilor prezente la summitul şefilor de stat din Europa Centrală, desfăşurat la Bratislava, a avut o poziţie similară cu privire la semnarea în acest an a acordului de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană. „Summitul Europei Centrale a demonstrat că proiectul european rămâne atractiv pentru multe ţări”, a subliniat preşedintele Poloniei. În acest context, Bronislaw Komorowski şi-a exprimat speranţa că, în toamna acestui an, la summitul Parteneriatului Estic, Ucraina şi UE vor reuşi să semneze acordul de asociere. „Există o şansă de succes destul de mare. Simţim nevoia de a mobiliza Ucraina să respecte toate condiţiile pentru semnarea acordului de asociere”, a mai declarat preşedintele Poloniei.
La randul sau, seful statului lituanian, Dalia Grybauskaite, a amintit, la rândul său, necesitatea soluţionării problemei legate de aplicarea selectivă a justiţiei în Ucraina. „Dacă vorbim despre şansele de semnare a acordului de asociere la summitul de la Vilnius, pot să menţionez că acestea există, însă, deocamdată, nu s-a decis nimic referitor la această chestiune”, a explicat Grybauskaite. Președintele Lituaniei consideră că dosarul Iuliei Timoşenko este un simbol al modului în care este tratată opoziţia politica din Ucraina.
de Natalia Ciobanu | iun. 13, 2013 | Alte regiuni, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Daca in Europa protestele activistelor Femen sunt deja lucruri obisnuite, in tarile musulmane din Africa astfel de actiuni nu sunt tolerate, fiind declarate ofensatoare. Trei militante europene ale grupului Femen au fost condamnate miercuri, in Tunisia, la patru luni de inchisoare pentru o actiune topless, o decizie care aduce atingere libertatii de exprimare in aceasta tara condusa de catre islamisti, potrivit sustinatorilor lor. Cele trei militante, doua de nationalite franceza si una germana, inchise incepand din 29 mai, vor ispasi o pedeapsa de „patru luni si o zi de inchisoare pentru atingeri aduse bunelor moravuri si pudorii”. Judecatorul a refuzat totodata cererea de constituire a unei parti civile din 14 asociatii islamice. Inna Sevcenko, conducatoarea miscarii Femen la Paris, a declarat ca aceasta pedeapsa severa va antrena noi actiuni in Tunis si arata caracterul „dictatorial” al Tunisiei, unde, dupa revolutia din 2011, islamistii din partidul Ennahda au ajuns la putere. „Este o decizie politica ce confirma caracterul dictatorial al Tunisiei, pentru care este mai simplu sa trimita fete in inchisoare decat sa recunoasca faptul ca femeile au dreptul de a dispune liber de corpul lor”, a spus ea. „Noi suntem foarte furioase din cauza acestui verdict foarte dur si vom continua actiunile in Tunisia, le pregatim deja, le vom extinde, le vom multiplica”, a adaugat ea.
