de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Info Militar, Știri, Turcia, UE
Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice elene
Turcia a început sâmbătă noi manevre militare în Mediterana de Est care ar urma să dureze două săptămâni, semn că tensiunile dintre Ankara şi Atena legate de împărţirea resursele de gaze din această regiune se vor prelungi, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o notă de informare maritimă (Navtex) publicată vineri seara, marina turcă a transmis că va efectua „exerciţii de tir” de la 29 august la 11 septembrie într-o zonă situată în largul oraşului Anamur (sudul Turciei), la nord de insula Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat secesionist susținut de Turcia.
Ankara a anunţat deja desfășurarea unor exerciţii navale de tir într-o zonă situată mai la est.
Aceste manevre militare survin într-un context de tensiuni puternice în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a reactivat o veche dispută teritorială între Turcia, de o parte, şi Grecia şi Cipru, de cealaltă parte.
Duel în manevre
Ankara şi Atena au desfăşurat în ultimele zile manevre rivale, stârnind îngrijorarea unor ţări europene, membre ale UE și NATO, din ultimul făcând parte atât Turcia, cât și Grecia.
Semn al volatilităţii situaţiei, Ministerul turc al Apărării a transmis vineri că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat cu o zi în urmă aparate greceşti care se apropiau de o o zonă unde a fost desfăşurată o navă de cercetare seismică, forţându-le să se întoarcă.
Desfăşurarea acestei nave turce de cercetare seismică în apele revendicate de Grecia, la 10 august, a fost punctul declanşator al tensiunilor din prezent.
Sancțiuni europene
Preocupată, Uniunea Europeană a ameninţat vineri că va aplica noi sancţiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara şi Atena.
„Faptul că UE face apel la dialog, pe de o parte, şi pregăteşte alte planuri, pe de altă parte, reflectă o anume lipsă de sinceritate”, a reacţionat sâmbătă vicepreşedintele turc Fuat Oktay. „Stăpânim limbajul diplomatic, însă Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele”, a adăugat el.
Cu o zi în urmă, Ministerul de Externe a afirmat că aceste sancţiuni europene nu vor face decât „să întărească determinarea” Ankarei. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a recunoscut drept legitime alegerile prezidențiale care au avut loc pe 9 august în Belarus, relatează RIA NOVOSTI citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autoritățile belaruse au chemat OSCE să monitorizeze alegerile. De ce nu au venit? Acest lucru ne duce cu gândul la faptul că deja era pregătită poziția referitor la rezultatele acestor alegeri. De aceea, cineva poate să aibă îndoieli referitor la rezultate, dar eu am temei să cred că acei care au îndoieli nu sunt absolut sinceri”, a declarat Putin, citat de mass-media rusă.
Amenințări belicoase
Ieri, Alexandr Lukașenko a anunțat că Rusia și Belarus şi-ar putea uni trupele în cazul unei ameninţări dinspre Occident. El a acuzat ţările occidentale că încearcă să îl înlăture de la putere pentru ca în acest fel ele să slăbească Rusia, relatează mass-media internațională.
Zeci de mii de belaruşi au ieşit pe străzi în ultimele aproape trei săptămâni pentru a denunţa realegerea lui Lukaşenko, pe care o consideră frauduloasă, estimând că adevărata câştigătoare a scrutinului prezidenţial este reprezentanta opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania după scrutin. Măsurile brutale luate de poliţie contra manifestanţilor în Belarus în zilele care au urmat alegerilor s-au soldat cu trei morţi, zeci de răniţi şi peste 7.000 de persoane arestate.
Media străină, interzisă
Autorităţile din Belarus au retras sâmbătă acreditarea mai multor jurnalişti ai unor media străine, cu o zi înainte de o nouă mare manifestaţie pregătită de opoziţie, care contestă rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 9 august, transmite agenţia France Presse, care se numără printre instituţiile de presă vizate.
Potrivit purtătorului de cuvânt al diplomaţiei belaruse, Anatoli Glaz, decizia a fost luată pe baza unei recomandări a Comisiei interministeriale de luptă împotriva extremismului şi terorismului.
El nu a precizat câţi jurnalişti sunt vizaţi de această măsură, însă media străine, între care BBC şi Radio Liberty, au informat despre retragerea acreditării în cazul mai multor jurnalişti ai lor.
„Ministerul Afacerilor Externe belarus m-a sunat şi m-a informat despre anularea acreditării mele şi a acreditării uneia dintre colegele mele în calitate de corespondenţi ai BBC. Mi-au cerut să îmi predau legitimaţia”, a spus pentru AFP jurnalista Tatiana Melniciuc.
Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin
Proteste permanente
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Opoziţia, a cărei lideră, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania, a organizat două manifestaţii uriaşe la 16 şi 23 august şi pregăteşte o nouă acţiune de amploare pentru duminică.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia.
Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate, relatează mass-media internațională.
Avertismente europene
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, relatează mass-media internațională. „Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru liderul de la Minsk
Desant militar
Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ”va creşte în zilele următoare” şi va include ”înalţi oficiali” ai regimului belarus.
El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.
Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.
Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE
UE trebuie să își relanseze relațiile bilaterale cu Ierusalimul
Uniunea Europeană (UE) trebuie să renunţe la politica unilaterală axată împotriva Israelului şi trebuie să pună accentul pe parteneriat, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre UE, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Înaltul oficial maghiar a dat o declaraţie mass-media în pauza întâlnirii informale la care participat şi şeful diplomaţiei israeliene, Gabi Ashkenazi, punând în evidenţă cele trei sarcini majore ale UE în domeniul relaţiilor cu Israelul. Reuniunea de la Berlin este considerată importantă pentru depășirea actualei crize care afectează UE.
În primul rând, UE ar trebui să facă eforturi în direcţia unei colaborări între parteneri, în loc să ducă o politică anti-Israel şi în locul “blamărilor şi criticilor continue”, bazate pe opinii unilaterale.
În al doilea rând ar trebui convocat de urgenţă Consiliul de Asociere UE-Israel, structură care nu s-a mai reunit de peste 8 ani.
În al treilea rând, “decizia cea mai importantă, probabil, este ca UE să renunţe fără întârziere la sprijinirea financiară a ONG-urilor care periclitează securitatea internă a Israelului” a mai declarat Péter Szijjártó.
Reamintim că relațiile dintre UE și Israel s-au răcit în ultimii ani pe fondul disensiunilor privind modul de rezolvare a conflictului din regiune. Recent, peste o mie de reprezentanți în parlamentele naționale ale statelor membre UE ori în Parlamentul European au semnat o scrisoare în care au condamnat anumite prevederi din planul de pace propus de administrația Trump. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 28, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
UE, avertismente pentru Federația Rusă
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Desant militar
Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ”va creşte în zilele următoare” şi va include ”înalţi oficiali” ai regimului belarus.
El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.
Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.
Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Turcia amenință cu o ripostă dură
Turcia „nu va face nicio concesie” pentru a-şi apăra interesele privitoare la gaze în Mediterana de Est, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, făcând apel la Grecia să se abţină de la a comite vreo „eroare” care să ducă la „ruinarea” sa, relatează mass-media locală, citată de presa internațională. „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine”, a spus Erdogan într-un discurs războinic.
„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar”, a adăugat el în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor.
Conflict strategic
Declaraţiile survin în plină escaladare a tensiunilor între Ankara şi Atena în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine privind frontierele lor maritime.
Turcia a desfăşurat de la 10 august o navă de cercetare seismică însoţită de o escortă militară într-o zonă revendicată de Atena, stârnind furia Greciei, care a trimis de asemenea nave militare în regiune.
„Îi invităm pe interlocutorii noştri (…) să se abţină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, a spus Erdogan, făcând aluzie la Grecia, pe care nu a numit-o totuşi.
Discursul dur al lui Erdogan survine la o zi după o vizită la Atena şi Ankara a şefului diplomaţiei germane Heiko Maas, a cărui ţară încearcă să aplaneze tensiunile prin mediere.
Negocieri și manevre
Ankara este pregătită de dialog, însă numai dacă Atena nu pune nicio „condiţie prealabilă”, a spus marţi ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Cavusoglu.
Pe teren, situaţia pare explozivă: Ankara şi Atena, două membre ale NATO cu relaţii delicate istoric, au desfăşurat marţi manevre navale rivale.
Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma de asemenea să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.
Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis miercuri că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”.
Reproşând Atenei că vrea să ralieze Uniunea Europeană împotriva Ankarei, Erdogan a afişat miercuri un aer de sfidare. „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră”, a declarat el. (N.G.)
