de Isac Mihai | sept. 21, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, UE
România se înrolează în falanga anti-Lukașenko
Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind situația din Belarus, a anunțat luni dimineață Administrația Prezidențială de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului și se oferă să sprijine autoritățile de la Minsk pentru inițierea unor reforme politice și economice.
Propunere pentru un Belarus Democratic
„Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:
-susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
-evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
-recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
-admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
-reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
-înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură.”
Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept ” se mai arată în Propunere pentru un Belarus Democratic, așa cum se numește declarația președinților Lituaniei, Poloniei și României.
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Situație complicată
Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Printre principalele state care susțin administrația Lukașenko se numără Federația Rusă și China.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.
Sprijin financiar
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.
Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.
Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.
„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 21, 2020 | FEDERATIA RUSA
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Una dintre principalele surse de finanțare ale administrației Putin – Gazprom, a început să se decadă, confruntându-se cu probleme importante în majoritatea zonelor de export, scăderea cererii de gaze în lume, criza economică mondială provocată de COVID-19 și nu în ultimul rând încălzirea globală. În același timp, cea mai mare problemă a companiei energetice este pierderea piețelor sale tradiționale.
Ucraina, exemplu pentru Polonia
Având calitate de monopolist, Gazprom i-a obligat pe consumatorii săi să semneze contracte pe termen lung cu condiția «take or pay», ceea ce excludea posibilitatea de a cumpăra gaze la alți vânzători. Întâi Ucraina a apelat cu succes în instanțe internaționale această condiție ilegală și a forțat «Gazprom» să plătească o compensație de aproape 3 miliarde de dolari, iar apoi Polonia a făcut același lucru, primind aproape 1,5 miliarde de dolari și renuțând la energia rusă. A devenit clar, că această condiție nu a ajutat Gazprom, iar consumatorii de gaze rusești nu mai țin cont de contractele încheiate cu holdingul pe termen lung și cumpără gaze de la alți vânzători care oferă prețuri de piață fără a dicta condiții politice. La rândul său, Moscova nu poate influența astfel de cumpărători, întrucât, în acest caz, este garantată un răspuns juridic pentru compensarea daunelor cauzate de abuzul poziției sale de monopol și, drept urmare, este aproape că va pierde procesul, așa cum a fost în cazurile care au implicat Ucraina și Polonia.
Gazprom joacă tare cartea NordStream-2
Nord Stream-2, un eșec anunțat
Drept urmare, mulți consumatori au început să achiziționeze gazele la alți furnizori, ceea ce a dus la o scădere a volumelor de aprovizionare cu cele rusești. Situația s-a schimbat drastic și pe piețele unde Gazprom a dominat fără concurență perioade lungi de timp.
Cumpărătorii, preferând furnizori mai corecți, au provocat anul acesta întreruperi masive de furnizare prin gazoductele rusești, care au început să se închidă sub pretextul unor măsuri profilactice.
Esența acestor măsuri de pretext este clară pentru toată lumea – nu există gaz pentru furnizare către clienți prin aceste gazoducte, deoarece nu există cumpărător pentru gazul rusesc. Având în vedere acest lucru, actuala luptă pentru Nord Stream-2 pare absurdă, întrucât conducta se construiește către o regiune unde consumul de gaz rusesc scade iar capacitatățile prin care astăzi se furnizează gaze în Europa, nu sunt folosite nici măcar la o treime din capacitate. În astfel de condiții, construcția de conducte noi își pierde orice fezabilitate economică. Și toate aceste evoluții din jurul construcției Nord Stream-2 nu sunt legate de componenta economică – în acest moment Kremlinul are nevoie de finalizarea proiectului, pentru ca acesta să nu devină un simbol al eșecului politicii sale.
Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin
Gambitul turcesc
La toate acestea trebuie adăugată situația reală de pe piețele energetice mondiale. Așadar, în vara acestui an Turcia a descoperit zăcăminte de gaze în Marea Neagră. Dacă volumele lor sunt semnificative, TurkStream va fi gol, funcționarea acestuia fiind deja afectată de stoparea efectivă a importului. Astfel, potrivit Serviciului Federal Vamal al Federației Ruse, în iunie 2020 în Turcia au fost livrate doar 2 milioane de metri cubi de gaze, ce este de 1127 de ori mai puțin decât în ianuarie 2020 și de 585 de ori mai puțin decât în iunie 2019. Aceste volume reprezintă doar 1% din totalul exporturilor Gazpromului, deși acum 2 ani Turcia era al doilea cel mai mare client după Germania. În prezent Turcia preferă gazele din Azerbaidjan și gazele de șist.
De asemenea China în acest an și-a mărit cu 10% extracțiile proprii de gaze și aproape a înjumătățit achizițiile din Rusia. În plus, exporturile de gaze către Europa au scăzut brusc, deoarece prețul gazului rusesc este mai scump decât la oricare alt furnizor. Drept urmare, numeroase conducte către Turcia, China și Europa sunt fie goale, fie atât de slab încărcate, încât se pune întrebarea dacă este viabil din punct de vedere economic și tehnic să se transporte o cantitate atât de mică de gaze prin ele. Drept urmare, în prima jumătate a anului 2020, profitul Gazpromului din exporturi a scăzut cu 51,2% față de aceeași perioadă din 2019 până la 11,3 miliarde de dolari, în timp ce exporturile fizice de gaze pentru aceeași perioadă au scăzut cu 17,8% până la 91,1 miliarde de metri cubi.
Planurile liderului rus Vladimir Putin par a fi eșuat
Eșec formal
Având în vedere rezervele uriașe de gaze de șist, care devin din ce în ce mai accesibile și mai ieftine, se ridică un mare semn de întrebare privind strategia de dezvoltare aplicată de holdingul rusesc. Aici trebuie de luat în calcul faptul, că timp de 20 de ani, liderii ruși s-au implicat personal în promovarea gazelor și „au forțat mâna” clienților pentru a-l achiziționa de la Gazprom la prețurile stabilite de însuși Putin și prietenii săi. Aceștia care s-au îmbogățit prin contractele corupte cu statul rus, provocând pagube semnificative bugetului și poporului rus, condamnat să suporte în continuare consecițele acestei «strategii».
Astfel, Putin a pierdut formal războiul energetic pe care singur l-a declanșat. Planul de creare a unei „supraputeri energetice” anunțat în 2007 s-a dovedit a fi un eșec complet pentru el și echipa sa, și ramâne speranța, ca inevitabila cădere a colosului cu picioarele de lut – principalul finanțator al ambițiilor imperiale al Kremlinului, va opri politica sa de ocupație din Georgia și Ucraina, Moldova și expansiunea continuă din Siria și unele țări africane. (Marianna Prysiazhniuk)
de Isac Mihai | sept. 18, 2020 | România, Știri, UE
Parlamentul European declară război regimului Lukașenko
Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care nu-l mai recunoaşte pe Alexandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului, calificată de Minsk drept „agresivă”, „îndepărtată de realitate” şi „dezechilibrată”, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Pe de altă parte, mai multe state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), printre care şi România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale în Belarus.
În rezoluţia votată cu 574 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 82 de abţineri, Parlamentul European a respins rezultatele alegerilor prezidenţiale desfăşurate în Belarus pe 9 august, câştigate de preşedintele Aleksandr Lukaşenko cu 80% din voturi.
Alegeri fraudate
PE consideră că alegerile au fost fraudate şi „au încălcat toate standardele internaţionale”, motiv pentru care eurodeputaţii solicită Uniunii Europene impunerea de sancţiuni şi subliniază că legislativul european nu-l va mai recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte începând cu data de 5 noiembrie, când acestuia îi expiră actualul mandat.
Ministerul de Externe belarus a transmis printr-un comunicat că Parlamentul European, „care se descrie drept o structură serioasă, obiectivă şi democratică, nu a avut suficientă voinţă politică să privească dincolo de nasul său, să depăşească parţialitatea şi să nu devină ostatic al diverselor teme”.
„Analiza a fost înlocuită de un şir de propuneri emoţionale care nu duc nicăieri. Parlamentarii europeni ar trebui să aibă un minim de cunoştinţe de drept internaţional şi să respecte suveranitatea statelor terţe”, adaugă MAE belarus.
Misiune internațională
Tot joi, Ministerul de Externe danez a anunţat că un grup de state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.
Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.
Membrii OSCE care au constituit această misiune sunt Danemarca, Belgia, Canada, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Islanda, Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia şi SUA.
Tihanovskaia la Bruxelles
La rândul său, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei europene a anunţat că opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia este aşteptată luni la Bruxelles, unde se va întâlni cu miniştrii de externe din statele UE.
„Înaltul reprezentant Josep Borrell va organiza luni dimineaţă la Bruxelles o reuniune informală cu doamna Svetlana Tihanovskaia şi miniştrii afacerilor externe ai statelor membre ale UE”, a declarat purtătorul de cuvânt Peter Stano.
Opozanta, refugiată în Lituania după alegerile din 9 august, va merge după această întâlnire la Parlamentul European. Aceasta este a doua ei deplasare oficială externă, după cea efectuată la Varşovia.
Tihanovskaia a anunţat că pregăteşte o listă cu membri ai forţelor de ordine responsabili pentru violenţele şi arestările arbitrare survenite în timpul manifestaţiilor împotriva preşedintelui Lukaşenko, în vederea unor eventuale acţiuni penale în viitor.
Miniştrii europeni de externe vor discuta despre sancţiunile pe care UE intenţionează să le adopte împotriva responsabililor de la Minsk, acestea urmând să fie supuse aprobării liderilor statelor UE la summitul din 24-25 septembrie. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 17, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, UE
Romania, sprijin pentru opoziția de la Minsk
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.
Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.
Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.
„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 2, 2020 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
Israel, popas diplomatic românesc
Ministrul Afacerilor Externe de la București, Bogdan Aurescu, efectuează, miercuri şi joi, o vizită oficială în Israel şi în Palestina, unde se va întâlni cu premierii Statului Israel, al entității palestiniene şi cu omologii săi. Conform comunicatului MAE remis agenției de presă KARADENIZ PRESS, programul vizitei lui Aurescu în Statul Israel include consultări cu ministrul Afacerilor Externe, Gabriel Ashkenazi, şi întrevederi cu preşedintele Reuven Rivlin, prim-ministrul Benjamin Netanyahu, prim-ministrul supleant şi ministru al Apărării, Benjamin Gantz, ministrul cooperării regionale, Ofir Akunis, şi liderul opoziţiei şi al formaţiunii Yesh Atid-Telem din Knesset, Yair Lapid.
Înaltul oficial român nu va discuta problema mutării de la Tel Aviv la Ierusalim a ambasadei României, așa cum a procedat SUA, partener strategic al celor două state. Surselor diplomatice de la Ierusalim și București citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că România încearcă să joace un rol cât mai important în relansarea relațiilor diplomatice dintre Israel și statele arabe. Menționăm că majoritatea clasei politice de la București urmează linia UE în politica față de Israel.
Relații strategice
Discuţiile cu oficialii israelieni se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale, cu caracter strategic, dintre cele două state, cu accent pe domeniile politic, economic şi securitar, în beneficiul României şi al Statului Israel.
Totodată, oficialii vor discuta aprofundat evoluţiile din regiune, cu precădere cele mai recente evoluţii din cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.
Discuţia cu omologul israelian va aborda inclusiv demararea pregătirii celei de-a treia reuniuni comune a celor două Guverne, „în baza stadiului excelent al relaţiilor româno-israeliene, cu valenţe strategice, consolidată pe parcursul celor peste şapte decenii de relaţii diplomatice neîntrerupte”.
Popas oriental
În Palestina, programul vizitei va include consultări cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor, Riad Malki, şi întrevederi cu prim-ministrul Mohammad Shtayyeh şi cu Ahmed Majdalani, ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale.
Discuţiile vor viza, în principal, dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale româno-palestiniene şi modalităţile de consolidare a colaborării, ca o contribuţie concretă la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.
De asemenea, oficialii vor aborda aspecte privind cele mai recente evenimente de pe agenda regională şi de securitate, cu accent pe perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu. „Suntem într-un moment extrem de dinamic în ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu. Am avut în ultimele luni un dialog deschis şi aprofundat atât cu omologul meu israelian, Gabriel Ashkenazi, precum şi cu cel palestinian, Riad Malki, în concordanţă cu poziţia tradiţională a României, care are relaţii de prietenie şi încredere cu ambele părţi”, afirmă Aurescu, citat în comunicat.
Poziție constantă
„În Palestina, voi evidenţia interesul pentru continuarea şi aprofundarea cooperării noastre, inclusiv pentru generarea substanţei necesare în vederea bunei organizări a următoarei reuniuni a Comitetului Inter-guvernamental bilateral”, mai arată Aurescu.
Ministrul român precizează că va susţine, atât în Israel, cât şi în Palestina, „poziţia constantă a României în sprijinul unei soluţii durabile generate de Procesul de Pace, fundamentată pe soluţia celor două state, care să coexiste în pace şi securitate, ca singura opţiune viabilă de natură să răspundă aspiraţiilor ambelor părţi”. (K.P.)
