UE, scut politic în jurul Nicosiei

, , ,
 
Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est

Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est

UE a condamnat “anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.

Liderii UE s-au declarat hotărâţi “să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor “în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Amenințări diplomatice

Anumite “acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.

Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.

Problemă strategică

Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.

Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.

Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.

Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.

Desant prezidențial

Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.

Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.

Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE

Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE

Opoziție greacă

Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.

Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.

Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.

Declarații dure

“UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. “UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.

UE “rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.

Presiuni diplomatice

Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.

Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.

Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o “soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *