de Isac Mihai | ian. 24, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur pe scena politica moldoveneasca
Vizita președintelui Igor Dodon în Federația Rusă va avea loc săptămîna viitoare, iar în marja acesteia, se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin și cu Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În cadrul vizitei în Federația Rusă voi avea o întrevedere cu Președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cursul căreia voi aborda chestiuni ce țin de cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”, a menționat Igor Dodon pe pagina sa oficială de Facebook, după întrevedrea cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov.
Sprijin electoral
Igor Dodon l-a informat pe ambasadorul rus Oleg Vașnețov că vrea să discute cu Putin despre „cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”.
Reamintim că rpeședintele socialist Igor Dodon a anunțat victorios că, de la 1 ianuarie curent, au fost anulate taxele la importul mai multor produse din R. Moldova pentru o perioadă de doar șase luni, în urma unei înțelegeri cu Putin, dar o decizie a Guvernului de la Moscova, care interzice, din aceeași dată, importul produselor din Ucraina sau al celor care tranzitează statul vecin i-a anulat promisiunea cu iz electoral.
În prima jumătate a lunii ianuarie, două loturi de produse din R. Moldova fuseseră deja respinse de autoritățile ruse.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Transnistria, mica Rusie
Transnistria este ‘mica Rusie’ şi niciodată nu a fost separată de Rusia, a declarat Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), la inaugurarea marţi la Moscova a Fundaţiei ‘Transnistria’ pentru dezvoltarea legăturilor sociale şi culturale, prezentată de Tiraspol drept ‘reprezentanţă transnistreană’ în capitala rusă, relatează mass-media regională.
‘Rusia se bucură de o susţinere de 100% în rândul transnistrenilor. Simţim că suntem o singură naţiune. Este imposibil să vorbim despre existenţa transnistrenilor separat de Rusia sau despre Rusia separat de transnistreni. Suntem un singur popor, simţim asta’, a afirmat Puşkov, citat de Regnum.
La festivitatea de inaugurare a ‘fundaţiei transnistrene’ la Moscova a participat şi liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, precum şi aşa-zisul ministru de externe transnistrean Vitali Ignatiev.
Cu ocazia vizitei la Moscova, liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu vicepremierul rus şi reprezentant special al preşedintelui rus pentru relaţiile economice şi comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak.
Krasnoselski respinge Republica Moldova
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a respins categoric posibilitatea, sub orice formă, de reunire a Transnistriei cu Republica Moldova. Într-un interviu pentru „Adevărul european”, Krasnoselski a spus ca acest lucru este ”deja imposibil”.
„În opinia mea, astăzi este deja imposibil … Transnistrenii au votat pentru independența republicii moldovenești transnistrene cu aderarea ulterioară la Federația Rusă, însă nu poate fi vorba de aderare până când nu este recunoscuta independența noastra de către comunitatea internațională”, a spus Krasnoselski.
El a recunoscut că Transnistria desfasoara o armonizare a legislației sale cu cea a Rusiei, în ciuda faptului că Moscova nu a recunoscut oficial independența transnistrenilor.
„Am cerut Federației Ruse recunoașterea de mai multe ori. Probabil că nu s-au copt condițiile caraterului international pentru acest lucru. De fapt eu întotdeauna spun că recunoașterea este o chestiune pur tactică: ne-am adunat și am recunoscut”, a spus Krasnoselski.
Potrivit acestuia, Republica Moldova ar fi respins în mod legal Transnistria, adoptând o declarație privind retragerea din RSS Moldovenească (RSSM) și despre nelegalitatea creării RSS Moldovenești. „Iari RSSM, va reamintesc, a fost formată prin alipirea Basarabiei în 1940 la MASSR (Republica Autonoma Moldoveneasca, în componenta RSS Ucrainene – n.r.), care a inclus și Transnistria”, a spus el.
Reamintim, ca urmare a conflictului transnistrean din 1992 în așa-numita „Republică moldovenească Transnistreana” au fost desfasurate trupe rusești si o unitate de mentinere a pacii din Rusia. În conformitate cu Acordul privind Principiile de soluționare pașnică a conflictului armat de pe Nistru, semnat la Moscova în 1992, în Zona de Securitate (peste 200 km de-a lungul râului) au fost desfășurate posturile forțelor de menținere a păcii din Rusia, Moldova și Transnistria.
Pe teritoriul regiunii transnistrene se află mai mult de 1.500 de soldați din Rusia, iar în depozitele militare din satul Kolbasna, raionul Rîbnița, sunt depozitate peste 20 mii de tone de muniții și bombe de aviatie.
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Reacție diplomatică
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru explicații în legătură cu deschiderea la Moscova a așa-numitei reprezentanțe a Transnistriei în Rusia. Diplomatul rus a explicat că oficiul are rolul de fundație non-profit, ce va oferi aistență juridică locuitorilor din regiunea separatistă. Totodată, oficiul a fost înregistrat la Ministerul Justiției din Federația Rusă.
La rândul său, Ministerul de Externe rus a declarat marţi, într-un comunicat, că inaugurarea Fundaţiei ‘Transnistria’ nu va schimba poziţia principială a Rusiei în problema reglementării transnistrene.
În legătură cu ştirile vehiculate în mass-media locală din raioanele de Est ale ţării privind deschiderea la Moscova a unei „reprezentanţe” a Transnistriei, MAE de la Chișinău anunţă că, premergător declaraţiilor lansate în spaţiul public, în data de 18 ianuarie a.c., Ministerul a convocat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, care a comunicat că aşa-zisa „reprezentanţă” presupune o organizaţie non-profit, ce va presta servicii de asistenţă juridică locuitorilor din regiunea trransnistreană, dar nu numai, şi care, în virtutea legislaţiei ruse, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei. Ca urmare a discuţiei, în data de 21 ianuarie, a apărut comentariul MAE al Rusiei, cu explicaţiile de rigoare.
Totodată, MAEIE a solicitat, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova, clarificarea statutului fundației pentru dezvoltarea relațiilor sociale și culturale „Transnistria”, careia liderii de la Tiraspol, sprijinite de mass-media din regiune, îi atribuie statut de „reprezentanţă diplomatică” şi de „reprezentanţă oficială”, titulatură ce apare, de altfel, pe frontispiciul organizaţiei.
Ministerul de Externe de la Chișinău atrage atenţia asupra faptului că statutul de „reprezentanţă oficială” are o semnificaţie definitorie pentru contextul relaţiilor diplomatice, în aşa fel fiind adus un prejudiciu relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Astfel de acţiuni subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar MAEIE aminteşte că, în favoarea respectării principiilor amintite mai sus, conducerea Federaţiei Ruse s-a pronunţat deschis şi univoc în repetate rânduri. (Isac Mihai-Chișinău)
de Isac Mihai | ian. 23, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku
Prim-ministrul armean desemnat Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev s-au întâlnit marți, la Davos, Elveția, și au avut o discuție „informală“ cu privire la conflictul din Nagorno-Karabagh, relatează mass-media de la Erevan, citând serviciul de presă al guvernului armean. Conform sursei citate, în cadrul întrevederii a a avut loc un “schimb de opinii” cu privire la stadiul actual al procesului de negocieri privind Karabagh-ul și cu privire la “discuțiile viitoare”. Într-o postare pe Facebook, liderul armean a declarat că întâlnirea, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial, a durat aproximativ 90 de minute.
Întâlnire cu repetiție
Serviciul de presă al lui Aliyev a emis o declarație aproape identică, citată de agenția de știri Trend, și preluară de mass-media internațională. Diplomați din diferite state au salutat reluatea întrevederilor dintre liderii de la Baku și Erevan, dar mențin o atitudine precaută față de reluarea oficială a negocierilor dintre cele două state privind statutul regiunii Nagorno-Karabagh și a relațiilor bilaterale dintre cele două state caucaziene.
Menționă că Aliyev și Pashinyan au discutat și în cadrul summit-ului fostelor republici sovietice care a avut loc în Tadjikistan în septembrie 2018. De atunci, încălcările de încetare a focului au scăzut semnificativ în jurul Karabagh-ului și de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.
Un nou elan
Cei doi lideri s-au întâlnit din nou la un alt summit ex-sovietic, care a avut loc la începutul lunii decembrie în Rusia. Liderul azer Aliyev a spus ulterior că anul 2019 va cunoaște un “nou elan” în procesul de pace din Karabagh.
Potrivit agenției rusești de știri RIA Novosti, Aliyev a declarat, marți, la Davos că discuțiile sale anterioare cu Pashinyan au fost “utile”.
Tot în luna ianuarie 2019, ministrul armean al Afacerilor Externe Zohrab Mnatsakanyan s-a întâlnit, cu omologul său azer Elmar Mammadyarov, la Paris, ca parte a unei noi runde de discuții care vizează relansarea procesului de pace din Nagorno-Karabagh sub egida co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE. Într-o declarație după întâlnire, ministerul de externe armean a spus că a avut un schimb de opinii productive și constructive, cu scopul de a „atinge cel mai înalt nivel de înțelegere și încredere reciprocă“. La discuții au participat copreședinții rus, Igor Popov, francez, Stefan Visconti și american, Andrew Shoffer însoțiți de Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al Președintelui în exercițiu al OSCE.
Reuniunea, care a durat patru ore, a fost a patra de acest gen între miniștrii de externe ai celor două țări vecini și dușmani, care au reinterat cu acest prilej angajamentul lor de a pregăti pentru pace popoarele lor și au discutat aspecte legate de securitate și stabilitate în regiune. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Zelenski, unul din favoritii alegerilor prezidentiale din Ucraina
Partidul „Slujitorul poporului” («Слуга народа») l-a înaintat oficial pe actorul Vladimir Zelenski drept candidatul lor la alegerile prezidențiale din Ucraina, relatează mass-media de la Kiev, citată de KARADENIZ PRESS. Potrivit portalului Meduza, sondajele îi oferă ușor un tichet în turul doi al scrutinului prezidențial, programat pentru luna aprilie 2019. Zelenski, care l-a jucat pe președintele ucrainean într-un serial TV, este foarte popular în special în sud-vestul Ucrainei, iar ratingul lui ușor concurează cu cel al lui Iulia Timoșenko sau actualul lider, Petro Poroșenko.
Raiting crescut
Popularitatea lui Zelenski a cunoscut o ascensiune bruscă în urma interpretării rolului de şef al statului în serialul „Slujitorul Poporului” („Sluga Naroda”). În urările sale de Anul Nou, el anunţase că doreşte să-l concureze pe actualul preşedinte Petro Poroşenko.
Petro Poroşenko, a cărui guvernare trebuie să facă faţă unui conflict armat împotriva separatiştilor proruşi în sud-estul Ucrainei, este devansat în prezent în sondaje de fostul premier Iulia Timoşenko. În pofida aparenţei teribiliste a candidaturii lui Volodimir Zelenski, campania sa pregătită de mult timp a reuşit să atragă o parte din electoratul dezamăgit de corupţie şi lentoarea reformelor.
În ultimele sondaje, el este creditat cu 8,8% din intenţiile de vot, faţă de 13,8% pentru Petro Poroşenko şi 16% pentru Iulia Timoşenko.
Umor politic negru
Pretendentul pentru șefia Ucrainei, Vladimir Zelenski a găsit anterior o metodă inedită de a-i îndemna pe cei care-l susțin să semneze în favoarea sa. Acesta a filmat o secvență de la înmormântarea actualului președinte Petro Poroșenko. Chiar dacă nu dă niciun nume, actorul relatează faptele pe care Poroșenko le-ar fi făcut de-a lungul activității sale în fruntea Ucrainei.
„Ce amărăciune. O pierdere enormă pentru întreg sistemul politic. La alegerile din anul 2014 ne-a promis o economie puternică. Câte lucruri încă nu a reușit să ne promită. A plecat. A plecat atât de devreme. Noi putem să spunem mai multe despre el, dar cel mai bine pentru el vorbesc faptele. Însușirea celor 20 de milioane din haznaua statului, de exemplu. Sau protejarea cazinourilor. El a plecat, dar faptele lui vor trăi”, spune Zelenski în filmuleț.
Actorul a subliniat în mod ironic unele decizii pe care le-ar fi luat Poroșenko în calitate de președinte al Ucrainei. „Ne pare rău să constatăm că nu putem să-i punem trupul în pământ. Pentru că anume în urma deciziilor sale pe acest pământ se va înălța un uriaș complex locativ. Nici măcar nu am putut să-i ardem trupul în crematoriu, pentru că prețul la gaz pe care l-a negociat anume el nu ne permite acest lucru. Dar nu-i nimic, datorită acestui preț el oricum va ajunge să ardă în iad” a declarat acesta
Totodată, el a vorbit și despre traseul politic pe care l-a parcurs Președintele Ucrainei în cadrul Radei Supreme. „Să nu vă mire faptul că pe placa comemorativă nu va fi scris numele lui. Asta pentru că încă în timpul vieții el a reușit să transcrie totul pe numele soției și a rudelor apropiate. El știa prețul prieteniei. De-a lungul activității sale în Rada Supremă a reușit să fie membru a 9 fracțiuni. Nu fi trist, prietene. În curând ți se vor alătura toți pământenii tăi. Dormi liniștit. Ai făcut deja cel mai bun lucru pe care ai fi putut să-l faci. Ai murit” a menționat acesta.
Sprijinit de oligarh
Vladimir Zelenski este un actor popular din Ucraina. El este cunoscut pentru numeroasele roluri în producții de comedie. Totuși, un plus de popularitate actorul a câștigat odată cu rolul principal în serialul „Sluga Naroda” unde joacă rolul unui profesor care a fost ales preşedinte al Ucrainei, în semn de protest. După ce și-a exprimat public dorința de a candida la alegerile prezidențiale, Zelenski se numără printre favoriţii cursei prezindenţiale din acest an.
Vladimir Zelenski beneficiază de sprijinul mediatic al oligarhului Ihor Kolomoisky, un dușman declarat al președintelui Ucrainei Petro Poroșenko. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, România, Știri, UE, UE
TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra
Producătorul român de gaze de stat, Romgaz, şi compania similară din Azerbaidjan, SOCAR, au intrat într-un parteneriat pentru a colabora în proiecte internaţionale de anvergură, se arată într-un comunicat emis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar Romgaz, cât şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. Romgaz doreşte să îşi extindă activitatea pe pieţele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei”, a afirmat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, după o întâlnire cu reprezentanţii SOCAR, la Baku.
Obiective strategice
Potrivit unui comunicat al Romgaz, în cadrul întâlnirii au fost aduse în discuţie, punctual, proiecte de interes comun. Mai exact, oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea offshore, în parteneriat cu Romgaz, a gazelor din Marea Neagră, în cazul în care compania română decide să se implice în acest proiect.
De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul TransAdriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018).
Volintiru a efectuat o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia oficialilor SOCAR. Aceştia au discutat, la Baku, şi despre intenţia companiei române de a colabora, atât în zona onshore din Azerbaidjan, cât şi în cea offshore din Marea Caspică. „Întâlnirile vor continua în perioada următoare, pentru a concretiza cele discutate. Am identificat inclusiv varianta de schimb de expertiză pe partea de depozitare gaze, întrucât în cele două companii situaţia este similară, avem capacităţi mari de depozitare (3 miliarde de metri cubi) şi intenţii comune de a dezvolta această activitate în ambele ţări”, a adăugat directorul general al Romgaz.
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%.
Participarea la TANAP, un obiectiv important pentru Romgaz
TANAP, ambiții geopolitice
Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, SOCAR, şi 30% de compania energetică turcă Botas.
Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. În anul 2020, când este programată să aibă loc prima livrare de gaze spre Europa, TAP va fi primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 21, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de poziția APCE
Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.
În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.
Ofertă de pace
„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.
Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.
„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.
O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.
Decizie controversată
Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.
Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.
Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.
Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.
Axa Berlin-Moscova
Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.
Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.
Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.
O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)
