de Isac Mihai | mai 23, 2019 | Balcani, Info Militar, Știri
Kosovo, problema strategica in Balcani
Guvernul german a decis recent continuarea participării la misiunea NATO din Kosovo, KFOR, dar cu o reducere a efectivelor maxime de trupe germane de la 800, cât este în prezent la 400, relatează agenția DPA, citată de KARADENIZ PRESS. Acest plafon este suficient ca Bundeswehr (forţele armate germane) să reacţioneze rapid la orice deteriorare neaşteptată a situaţiei de securitate în zonă, la 20 de ani după desfăşurarea iniţială în Kosovo, consideră cabinetul de la Berlin.
Pentru a fi implementată, decizia miniştrilor mai trebuie aprobată şi de parlamentul german.
În acest moment, în Kosovo sunt desfăşuraţi circa 70 de militari germani. Berlinul, stat membru NATO, a sprijinit financiar și logistic formarea armatei tânărului stat balcanic, precum și a serviciilor de informații de la Priștina.
Interes german
De la declararea independenţei fostei provincii sârbe, în 2008, KFOR se ocupă în principal de supravegherea creării de structuri de securitate profesioniste, multietnice şi cu control democratic.
„Continuarea participării la KFOR este în interesul securităţii Germaniei”, se subliniază în comunicatul cabinetului, care menţionează că „situaţia din Republica Kosovo continuă să fie în general paşnică şi stabilă”. Comunicatul notează totuşi că lipsa relaţiilor normale între Pristina şi Belgrad menţine potenţialul de conflict, în special în nordul Republicii Kosovo, unde populaţia este predominant sârbă. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 20, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Autoritățile de la Kiev au solicitat comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Recunoaștere la Kiev
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie Mejils, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor deţinute de Kiev, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu tătarii ruşi, au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, până când imperiul rus au cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky, noul-țar-de-la-Kiev
Rada Supremă de la Kiev (n.r.-parlamentul unicameral ucrainean) a fixat joi pentru lunea viitoare festivitatea de învestire a lui Volodimir Zelenski, ales preşedinte al Ucrainei cu peste 73% din voturi, după lungi tergiversări care au dezvăluit dificultăţile de a guverna cu care s-ar putea confrunta acest actor de comedie fără susţinerea unui partid politic, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Rezoluția a fost adoptată de 315 deputaţi, comparativ cu minimul de 226 voturi necesare.
Volodimir Zelenski a îndemnat parlamentarii să permită organizarea ceremoniei de învestire în luna mai, ceea ce i-ar putea oferi şansa să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri parlamentare anticipate, cât timp popularitatea sa este ridicată.
Războiul declarațiilor
Zelenski le-a cerut deputaţilor să fixeze data învestirii sale duminică, însă această idee a suscitat o controversă, Ucraina omagiind în această zi cele două milioane de victime ale represaliilor staliniste.
Promiţând să „distrugă sistemul” puterii post-sovietice, Volodimir Zelenski, actor de comedie fără niciun fel de experienţă politică, a câştigat detaşat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 21 aprilie în faţa preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Petro Poroşenko, acuzat că nu a făcut destul în lupta împotriva corupţiei endemice.
Chiar dacă preşedintele ales se angajează acum să menţină orientarea prooccidentală a acestei foste republici sovietice, programul să rămâne vag şi mulţi îşi pun întrebări în legătură cu capacitatea lui de a conduce o ţară ce se confruntă acum cu imense provocări, printre care războiul cu separatiştii proruşi din est, criza fără precedent în relaţiile cu Rusia şi gravele probleme economice.
Putin out
Preşedintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la ceremonia de învestire a lui Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte al Ucrainei, care va avea loc în data de 20 mai, a anunţat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, citat de agenţia de presă Tass, preluată de KARADENIZ PRESS.
Peskov a transmis că momentan nu ştie dacă cei doi lideri vor avea contact după ce Volodimir Zelenski va fi învestit în funcţie. „Momentan, nu sunt la curent cu planuri de contact, telefonic sau în persoană, şi nu a existat nicio invitaţie pentru ceremonia de învestire”, a declarat Dimitri Peskov.
„În multe ţări, ceremonia de învestire nu include vizite ale liderilor străini”, a adăugat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, menţionând că nu este la curent cu procedurile din Ucraina.
Vladimir Putin nu l-a felicitat pe Volodimir Zelenski după ce a fost ales în funcţie. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Grupul rus Gazprom se aşteaptă să livreze primele cantităţi de gaze naturale prin conducta TurkStream în ultima parte a lunii decembrie 2019, a declarat recent vicepreşedintele Gazprom, Oleg Aksyutin, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.
„Cu privire la TurkStream, ne aşteptăm ca livrarea de gaze naturale să înceapă până la 31 decembrie. Este clar că porţiunea offshore este gata. Porţiunea onshore este gata în proporţie de 100% pe partea rusă şi în proporţie de aproximativ 73,5% pe partea turcă. Estimăm că în noiembrie vom fi gata în totalitate astfel că livrările vor putea începe în ultima parte a lunii decembrie”, a spus Aksyutin la o conferinţă de presă organizată la Sankt Petersburg.
Capacitate strategică
Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia, urmând ca această cantitate să crească treptat, în funcție de necesități. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de-a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute, Atena și Sofia fiind implicate într-un adevărat război pentru a determina Gazprom să aleagă ruta greacă, respectiv cea bulgară.
Garanții UE
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat anterior la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Problema unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Un proiect eșuat
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct strategic urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean. „Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Premierul bulgar Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro.
Precedentul North Stream
„Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită conform declarațiilor factorilor din conducerea proiectului. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | apr. 30, 2019 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de verdictul în cazul Butina
Preşedintele rus Vladimir Putin a catalogat drept o ”decizie arbitrară” condamnarea în Statele Unite, la 18 luni de închisoare, a Mariei Butina, acuzată de faptul că este o agentă străină, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Este, în fapt, arbitrar. Nu înţelegem de ce a fost condamnată”, a declarat Vladimir Putin într-o conferinţă de presă, la finalul Summitului Noilor Drumuri ale Mătăsii, la Beijing.
”Nu există nimic să fie acuzată. Dar, pentru ca acest caz să nu pară complet ridicol, a fost condamnată la 18 luni de închisoare”, a apreciat liderul de la Kremlin.
Spionaj light
Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, Maria Butina a fost arestată în iulie 2018. Ea cooperează cu justiţia americană, după ce a pledat vinovată în decembrie, de faptul că a acţionat ca agentă a unei ţări străine, fără să notifice în mod oficial Guvernul – un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.
Diplomaţia rusă a denunţat ferm, vineri, nişte acuzaţii ”fabricate piesă cu piesă” şi o condamnare ”motivată politic” a Mariei Butina.
Pată rușinoasă
Rusia a denunţat condamnarea în Statele Unite a Mariei Butina, care a pledat vinovată la acuzaţia că este o agentă rusă, drept o ”pată ruşinoasă” pe sistemul judiciar american, bazată pe acuzaţii ”fabricată piesă cu piesă”, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Acuzaţiile formulate împotriva sa cu privire la o intenţie de a influenţa procese politice interne în Statele Unite sunt total inventate şi fabricate piesă cu piesă”, a apreciat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Maria Butina ”a fost constrânsă să se acuze singură, din cauza unor condiţii de încarcerare dure şi a aemninţării unei enorme pedepse cu închisoarea”, continuă ministerul.
”Compatrioata noastră a fost condamnată doar pentru că este o cetăţeană rusă”, apreciază ministerul, prezentând-o drept ”victima unei dure confruntări între diverse forţe politice în Statele Unite şi a unei campanii antiruse sfruntate, în spiritul maccarthysmului”. ”Această sentinţă este o pată ruşinoasă asupra sistemului judiciar american, care a executat cu uşurinţă un ordin politic direct”, mai acuză ministerul rus.
Butina, 18 luni de închisoare
Cetăţeana rusă Maria Butina a fost condamnată vineri la 18 luni de închisoare de către un tribunal de la Washington cu privire la faptul că s-a infiltrat în aparatul politic american prin intermediul unor legături cu NRA (National Rifle Association), puternicul lobby al armelor de foc. NRA este recunoscută pentru relațiile strânse cu Partidul Republican și administrația președintelui american Donald Trump.
Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, după ce a fost arestată în iulie 2018, rusa în vârstă de 30 de ani cooperează cu justiţia americană după ce a pledat vinovată, în decembrie, de faptul că a acţinat ca agentă a unei ţări străine fără să notifice oficial Guvernul, un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.
Maria Butina, care a petrecut deja nouă luni în detenţie provizorie, după ce a fost arestată, urmează să fie expulzată în Rusia după ce ispăşeşte restul pedepsei.
Originară din Siberia, ea a fost remarcată încă din 2014 de lobby-ul conservator american prin faptul că a militat în favoarea unei organizaţii ruse în favoarea armelor – ”Dreptul la arme”.
Pe reţele de socializare, tânăra cu păr lung şi roşcat denunţa reglementarea strictă a armelor în ţara sa, pozând adesea cu un pistol în mână.
Rețea de spionaj
În cadrul unor vizite în Statele Unite, ea s-a întâlnit, încă din 2015, cu reprezentanţi ai NRA, cel mai mare lobby american de arme, apropiat Partidului Republican. Potrivit acuzării, ea lucra sub conducerea lui Aleksandr Torşin, un oficial politic şi bancher apropiat preşedintelui Vladimir Putin şi care este vizat de sancţiuni americane din aprilie.
Justiţia americană apreciază că, în pofida absenţei unor legături între acuzată şi serviciile de informaţii ruse, ea făcea parte dintr-un complot al Kremlinului vizând să se infiltreze şi să perturbe sistemul politic american, şi anume în timpul alegerilor din 2016, în care Trump a obţinut o victorie.
Însă cazul său este legat de ancheta complexă a procurorului Robert Mueller cu privire la amestecul rus. Raportul procurorului, făcut public săptămâna trecută, a conchis că nu a existat o înţelegere între membri ai echipei de campanie a lui Trump şi Rusia, în pofida unor numeroase contacte.
Procesul se încheie în contextul în care, în Rusia, un american, Paul Whelan, a fost arestat, la sfârşitul lui decembrie, şi acuzat de spionaj.
O serie de analiști americani și ruși apreciază că el ar putea servi drept monedă de schimb. Washingtonul ”trebuie să ţină cont că ei au un american şi că noi avem o rusă”, apreciază Steven Hall, un fost şef al Diviziei de operaţiuni din cadrul CIA. Acesta a mai subliniat că aceste cazuri sunt frecvente în războiul permanent al spionilor dus între SUA și Federația Rusă.
Însă această teză este respinsă de către fratele lui Paul Whelan. ”Nu există motive să creadă că rezultatul audierii (de vineri) va avea un efect asupra detenţiei lui Paul”, a declarat pentru AFP David Whelan. (M.B.)
