de Isac Mihai | mai 30, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Israel, război politic prelungit
Knesset-ul a votat joi dizolvarea sa la mai puţin de două luni după ce a fost ales şi pentru organizarea de noi legislative la 17 septembrie, o situaţie nemaiîntâlnită în istoria ţării, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Ierusalim a votat pentru dizolvarea sa, în a doua şi a treia lectură, cu 74 de voturi pentru şi 45 contra, la propunerea partidului Likud al premierului Benjamin Netanyahu.
Conform analiștilor politici, actualul premier, incapabil să formeze o coaliţie de guvernământ cu partidele de dreapta care s-au impus la alegerile desfăşurate la 9 aprilie 2019, a preferat să trimită israelienii din nou la urne pentru a doua oară în aproximativ cinci luni, pentru a nu-i oferi preşedintelui Reuven Rivlin posibilitatea de a încredinţa misiunea unui alt lider politic.
Poziții radicale
Netanyahu, care a revendicat victoria în numele partidului său de dreapta Likud în alegerile din 9 aprilie, a avut termen până miercuri seară să ajungă să formeze guvernul, după ce a fost însărcinat de preşedintele Reuven Rivlin în urmă cu şase săptămâni.
La putere în ultimul deceniu şi confruntat cu acuzaţii de corupţie, Netanyahu s-a străduit să încheie un acord cu partide de dreapta, de extremă dreapta şi evreieşti ultrareligioase care i-ar asigura un al cincilea mandat.
Diviziunile dintre partidul ultranaţionalist al fostului ministru al apărării Avigdor Lieberman, Yisrael Beitenu, şi cel ultrareligios Iudaismul Unificat al Torei asupra unui proiect de lege privind scutirea de serviciul militar a tinerilor de la şcolile talmudice au împins discuţiile de coaliţie în impas.
Formațiunea condusă de Lieberman, care are 5 locuri în Parlamentul de la Ierusalim, dorește eliminarea excepțiilor. Shas şi Partidul Unificat al Torei, două partide evreieşti ultrareligioase care deţin împreună 16 locuri în parlament, se opun vehement unui astfel de proiect de lege. Netanyahu are nevoie de toate cele trei partide pentru a forma o coaliţie.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Proteste masive
Mii de israelieni au manifestat sâmbătă seară la Tel Aviv împotriva unui eventual acord de coaliţie condusă de premierul desemnat Benjamin Netanyahu ce ar putea constitui pentru opoziţie sfârşitul democraţiei în ţară, notează mass-media locală. Manifestanții au agitat drapelul israelian, scandând, printre altele, sloganul „un popor, o lege”.
„Nu te vom lăsa să transformi Israelul democratic într-o curte privată a unei familii regale sau a unui sultanat”, a declarat Benny Gantz, liderul alianţei de centru-dreapta Albastru şi Alb, pe cale de a deveni cel mai mare partid de opoziţie.
„Suntem aici ca să luptăm pentru ţara noastră. Netanyahu va zdrobi Curtea Supremă pentru a împiedica justiţia” să îşi facă treaba, a spus Tamar Zandberg din partea formaţiunii Meretz.
Organizatorii au estimat la câteva zeci de mii de persoane numărul participanţilor la marşul care a avut loc în faţa muzeului din Tel Aviv. Potrivit poliţiei, mai puţin de 10.000 de manifestanţi au fost prezenţi.
Vânătoare de vrăjitoare
Concomitent, procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, a amânat anterior pentru începutul lunii octombrie 2019 data la care Netanyahu urmează să fie audiat pentru a răspunde la acuzaţiile de corupţie care i-au fost aduse. În februarie 2019, magistratul şi-a anunţat intenţia de a-l inculpa pe prim-ministru pentru „corupţie”, „fraudă” şi „abuz de încredere” în trei dosare.
Benjamin Netanyahu a negat toate aceste acuzaţii şi a denunţat o „vânătoare de vrăjitoare”. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Comisia Europeană recomandă, oficial, începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Recomandarea survine unei reuniuni a Comisiei care a avut loc la Bruxelles, a precizat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. Potrivit procedurilor, guvernele statelor UE trebuie să își dea acceptul pentru începerea negocierilor, urmând ca subiectul să fie discutat în iunie.
Fosta republică iugoslavă și-a schimbat denumirea din Macedonia în Macedonia de Nord la începutul acestui an, punând capăt unor dispute cu Grecia care revendică numele provinciei istorice și amenința că, în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, va bloca aderarea statului vecin la UE și NATO.
Proces îndelungat
„Este un proces lung, vorbim aici despre câțiva ani”, a precizat Hahn. Înaltul oficial european a atras atenția că în cazul Croației autoritățile au avut nevoie de nu mai puțin de opt ani până au reușit să îndeplinească toate criteriile de aderare, de la politica privind drepturile omului până la politica financiară.
Cu o orientare pro-occidentală, Macedonia de Nord, care va fi admisă și în alianța nord-atlantică anul viitor, a reușit să se desprindă în 1991 de fosta Iugolsavie, în mod pașnic, însă a ajuns în pragul unui război civil, în 2001, din cauza etnicilor albanezi care au lansat o mișcare de insurgență cerând mai multă autonomie. NATO și Uniunea Europeană au reușit, pe căi diplomatice, să prevină izbucnirea unui război civil.
Protocol strategic
Statele membre NATO au semnat, în februarie 2019, la Bruxelles, un protocol de aderare cu Macedonia, ratificat ulterior de parlamentele tuturor statelor membre. Astfel, tara balcanica va deveni al 30-lea membru al aliantei militare.
Blocarea intrarii Macedoniei in NATO a luat sfarsit la 25 ianuarie, cand parlamentul Greciei a ratificat acordul care prevede solutionarea disputei privind numele statului Macedonia. Acordul pune capat unei dispute care dureaza de trei decenii.
Referitor la eveniment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris, pe Twitter ca „pe 6 februarie vom scrie istorie: aliatii din cadrul NATO vor semna protocolul de aderare cu viitoarea Republica Macedonia de Nord cu ministrul (macedonean) de Externe Nikola Dimitrov”.
Naționaliștii greci au demonstrat împotriva acordului Atena-Skopje
Războiul declarațiilor
Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.
„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.
„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Kiev-ul vrea internationalizarea stramtorii Kerci
Ucraina vrea să obţină statut de strâmtoare internaţională pentru Kerci, care desparte Marea Neagră de Marea Azov, a declarat Olena Zerkal, adjunct al ministrului de Externe de la Kiev, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este foarte important pentru mine să ne asigurăm că strâmtoarea Kerci primeşte statutul de strâmtoare internaţională. Asta ar soluţiona numeroase chestiuni care încă există”, a declarat oficialul ucrainean la postul Novoye Radio, citat de mass-media internațională.
Zerkal a discutat şi despre incidentul naval din zona strâmtorii Kerci, de la finalul anului 2018, când forţele ruse au confiscat trei nave ucrainene, iar echipajele au fost arestate, spunând că MAE de la Kiev „a pregătit deja o notă pe care o va înmâna astăzi (luni, n.red.) Ministerului rus de Externe, în care vom întreba unde ne putem recupera navele şi când şi unde vor putea consulii noştri să-i preia pe militarii noştri care sunt închişi în penitenciarul Lefortovo (din Rusia)”.
Arest prelungit
Tribunalul internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS) de la Hamburg a decis pe 25 mai că Rusia trebuie să elibereze pe militarii ucraineni reţinuţi în urma incidentului Kerci, însă Moscova a transmis că instituţia nu are autoritatea să judece acest caz.
Un tribunal rus a lăsat recent în vigoare arestul preventiv pentru cei 24 de marinari ucraineni capturați în noiembrie trecut într-un incident în Strâmtoarea Kerci, sfidând o decizie a tribunalului maritim al Națiunilor Unite. Judecătoria orășenească de la Moscova a spus că marinarii rămân în detenție cel puțin până în luna iulie, respingând demersurile de eliberare depuse de avocați. Cu două zile mai devreme, Tribunalul Internațional maritim de la Hamburg a cerut Rusiei eliberarea imediată a marinarilor și a celor trei vase capturate de ruși în noiembrie. Cererea a fost respinsă de Kremlin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că legislația maritimă internațională nu este aplicabilă în acest caz.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul declarațiilor
Moscova susţine că mai multe nave ucrainene au pătruns, în data de 25 noiembrie 2018, în apele teritoriale ale Rusiei şi au încercat să comită acţiuni ilegale în această zonă. Navele ucrainene au ignorat solicitările forţelor navale ruse de a se opri şi au continuat să manevreze periculos, astfel că forţele ruse au folosit armamentul pentru a opri intruşii.
Conform unui acord bilateral din 2003, strâmtoarea Kerci care ar trebui utilizată în mod egal de Rusia şi Ucraina.
Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, celelalte strâmtori din bazinul Mării Negre, au deja statut internaţional, regimul acestora fiind reglementat prin Convenţia de la Montreux, care este în vigoare din anul 1936. Potrivit convenţiei, în timp de pace, navele militare ale statelor neriverane nu pot depăşi anumite limite de tonaj total şi nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Tranzitarea strâmtorilor de către navele militare are statelor neriverane este supusă unei notificări prealabile către partea turcă, ce trebuie efectuată, de preferinţă, cu 15 zile înainte de realizarea tranzitului. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Balcani, Știri, UE
Grecia, noi provocări electorale
Alegerile legislative anticipate din Grecia, convocate de premierul Alexis Tsipras după înfrângerea sa electorală de duminică, vor avea loc pe 7 iulie, a anunţat recent purtătorul de cuvânt al guvernului, relatează mass-media elenă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Decizia prim-ministrului este de a organiza alegeri pe 7 iulie pentru a nu perturba procedura examenelor şcolare”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dimitris Tzanakopoulos, în cadrul unui interviu televizat pentru canalul Alpha.
Eșec electoral
Alexis Tsipras, al cărui partid de stânga Syriza a fost puternic penalizat la alegerile europene şi locale de duminică, a anunţat chiar în cursul serii că va convoca alegeri anticipate. „După al doilea tur al alegerilor locale (2 iunie), îi voi cere preşedintelui să organizeze imediat alegeri naţionale”, a anunţat Alexis Tsipras într-o alocuţiune televizată. Media greceşti au speculat până luni privind organizarea alegerilor anticipate pe 30 iunie.
La alegerile europene, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în timp ce Noua Democraţie, a primit peste 33% din sufragii, potrivit rezultatelor aproape complete publicate pe site-ul Ministerului de Interne.
După alegerile regionale de duminică, Noua Democraţie (ND) a trecut la controlul marii majorităţi dintre cele 13 regiuni greceşti. La municipalele din Atena şi de la Salonic, candidaţii ND au ieşit pe primul loc dar va avea loc un al doilea tur de scrutin.
Ales pentru prima dată în ianuarie 2015, Alexis Tsipras îşi va încheia mandatul în octombrie. Deşi se revendica iniţial din stânga radicală, el este acuzat de opozanţii săi că „a trădat” electoratul său după ce a fost constrâns să-şi abandoneze promisiunile preelectorale în scopul austerităţii.
În vârstă în prezent de 44 de ani, el este unul dintre puţinii reprezentanţi ai extremei stângi în prezent la putere într-un stat membru al UE. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 28, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Oligarhul Ihor Kolomoisky amenință FMI
Ihor Kolomoisky, oligarhul care a sprijinit financiar și mediatic campania electorală a noului preşedinte al Ucrainei, Volodymyr Zelensky, vrea ca ţara să urmeze modelul Greciei şi să respingă programul de austeritate al Fondului Monetar Internaţional (FMI) sau să declare insolvenţa datoriei externe, aşa cum a făcut şi Nicolae Ceauşescu cu România, relatează Financial Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile făcute de Igor Kolomoisky transmit semnale de alarmă pentru susţinătorii vestici ai Kievului, consideră analiștii politici, chiar dacă Zelensky a anunţat că va rămâne la termenii iniţiali pentru bailout-ul de 3,9 miliarde dolari.
Revenire triumfală
Îngrijorările ucrainienilor şi ale oficialilor vestici cu privire la influenţa oligarhului Kolomoisky asupra noului preşedinte au crescut după ce miliadarul a revenit la Kiev luna aceasta, după doi ani de exil autoimpus. În acelaşi timp, avocatul său personal a fost deja numit șeful administrației prezidențiale a noului preşedinte de la Kiev, Vladymyr Zelensky.
„În opinia mea, ar trebui să ne tratăm creditorii aşa cum face Grecia. Acesta este un exemplu pentru Ucraina”, a declarat Kolomoisky. Acesta s-a referit la faptul că în disputa cu creditorii din 2015, statul elen a devenit prima ţară dezvoltată din lume care nu a reuşit să îşi achite datoriile către FMI.
SUA și UE, bune de plată
Kolomoisky a mai declarat că SUA și UE ar trebui să elimine datoria externă a Ucrainei în întregime ca plată pentru suferința țării în timpul luptei sale cu Rusia. „Acesta este jocul tău, geopolitica ta”, a spus el. „Nu-ți pasă de Ucraina. Vrei să rănești Rusia, iar Ucraina este doar o scuză. ”
Reamintim că Ucraina are nevoie de banii FMI-ului pentru a-şi finanţa datoria externă care reprezintă circa 60% din PIB. Plăţile ar trebui să crească anul acesta şi anul următor, moment în care oligarhul sugerează că Ucrainei nu ar trebui să îi fie frică să declare insolvenţa. „De câte ori a declarat Argentina insolvenţa? (..) Şi ce dacă au restructurat-o? Este normal”, adaugă el.
Uniunea Europeană, bună de plată
UE, vinovata de serviciu
În locul beneficiilor și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restricții la exportul de produse în Uniunea Europeană, cam aceasta ar fi concluzia autorităților locale. Fostul ministru al economiei Ucrainei, Victor Suslov, citat de mass-media din Ucraina, a declarat că după ce a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Kievul a fost de acord cu condiții nefavorabile, care au dus la agravarea crizei economice din Ucraina.
Fostul ministru a mai declarat că o parte a acordului este crearea condițiilor favorabile pentru comerț pentru ambele părți. Doar că, în locul beneficiilor mult așteptate și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restrciții la exportul produselor în UE, în timp ce mărfurile europene, fără obstacole ajungeau pe rafturile magazinelor din Ucraina.
„Nu putem concura cu economia din Europa, dar am ajuns să fim de acord să colaborăm conform condițiilor stabilit și urmate în UE. Putem constata că acordul semnat nu oferă condiții egale, mai mult de atât îl putem caracteriza ca fiind unul baza pe discriminare„, a spus fostul ministru.
Totodată, acest a comunicat că Ucraina înregistrează doar pierderi din cauza că poate exporta doar materie primă, în timp ce europenii exportă la Kiev produsele finite. Pentru producătorii autohtoni fiind o problemă mare realizarea mărfurilor. „În urma acestui fapt, economia și industria noastră moare”, a mai adăugat acesta. (N.G.)
