de Razvan Iorga | dec. 10, 2018 | Analize, Principal, R. Moldova, UE
Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău. Foto credit: BIRN
Partidul de guvernământ din Republica Moldova declară că vrea să reducă numărul deputaților din Parlament. Oponenții săi spun că încearcă doar să câștige mai multe voturi. Opoziția din R. Moldova se declară împotriva unei inițiative a partidului de guvernământ de a organiza un referendum privind reducerea numărului de parlamentari în aceeași zi cu alegerile parlamentare din luna februarie a anului viitor, considerându-l drept un partid populist ce își doresște să câștige mai multe voturi și să își asigure o legislatură cât mai flexibilă, scrie EvZ Moldova după o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight
Miercurea trecută, președintele pro-rus al țării, Igor Dodon, a promulgat o lege amendată de către de către Partidul Democrat (PD) și adoptată în Parlament pe 30 noiembrie, permițând desfășurarea unui referendum în aceeași zi pe cu alegeri parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie 2019.
Liderul PD Vlad Plahotniuc a declarat luna trecută că partidul său a fost mai întâi reticent în a organiza un referendum pe această temă, din cauza costului de organizare a acestuia, un cost care ar fi evitat prin organizarea acestuia în aceeași zi cu alegerile parlamentare.
PD dorește reducerea numărului de deputați de la 101 la 61, o mișcare care ar putea să prindă bine la cetățenii moldoveni obosiți de clasa politică a țării. Parlamentarul PD Sergiu Sîrbu, cel care a propus amendarea la Codul electoral, a declarat că problema este „una tehnică, dar importantă”.
Partidele de opoziție, însă, văd această inițiativă ca pe o pledoarie din partea partidului de guvernământ în a înclina balanța acestor alegeri în favoarea PD.
„Acest referendum nu are nici un scop”, a declarat pentru BIRN, Tudor Deliu, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova. „Este pur și simplu momeală electorală și una foarte atrăgătoare pentru populație”.
Deliu a menționat că, în cazul unui vot „Da”, va fi necesară o lungă serie de acte legislative pentru a pune în aplicare schimbarea, inclusiv un amendament la Constituția R. Moldova care va necesita sprijinul a două treimi din deputații, o acțiune care s-ar putea dovedi insurmontabilă.
„Ei vor veni în fața poporului și vor spune că ei [PD] sunt cei care vor să reducă numărul deputaților și că oamenii vor avea acum dreptul de a-i demite pe cei aleși din fotoliile lor”, a spus Deliu. „Aceasta este o aberație totală„.
Precedentul Curții Constituționale
Lidera Partidului de Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, dar și a opoziției potrivit sondajelor de opinie, a declarat că planul legat de referendum este unul menit pentru a distrage atenția de la agenda campaniei plină de acuzațiile de corupție și de la derapajele democratice ale guvernului.
La rândul său, celălalt lider al opoziției, președintele PPDA Andrei Năstase a declarat pentru BIRN că ideea a aparținut inițial formațiunii sale și că el este cel care lansat de fapt ideea reducerii numărul parlamentarilor în 2015, atunci când a adunat circa 405.000 de semnături pentru un astfel de scrutin.
Maia Sandu a mai remarcat și coordonarea dintre PD și PSRM-ul președintelui prorus Igor Dodon în promovarea amendamentului care să permită desfășurarea referendumului, fapt ce dă naștere și mai intens speculațiilor cum că cele două parte ar putea să facă front comun pentru guvernare după alegeri, în ciuda diferențelor ideologice promovate în politică de către acestea.
Năstase a mai declarat spus că nu se opune pe fond noțiunii de referendum, „dar cum este acesta propus acum, eu nu să accept”.
„Curtea Constituțională a spus foarte clar că nu este corect să organizăm un referendum care ar putea influența alegerile„, reamintind o hotărâre judecătorească în acest sens din septembrie 2014.
„Cei de la putere au schilodit Constituția R. Moldova, au schilodit acte normative, Codul Electoral, tot ce au vrut ei”, a declarat Andrei Năstase pentru BIRN.
Năstase a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău, în iunie 2018, dar instanțele au anulat votul sub acuzația de fraudă. Aceasta s-a dovedit ulterior a fi una falsă. Ca răspuns, Uniunea Europeană a suspendat un pachet de ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro destinat R. Moldova, cea mai săracă țară din Europa, invocând o nerespectare a standardelor democratice.
Opoziția a acuzat deja partidul de guvernământ de implicare în joc viciat înainte de vot, inclusiv prin încercarea de a-i ilustra pe liderii de opoziție ca pioni ai Moscovei.
Uniunea Europeană a semnat un Acord de Asociere cu Moldova în 2014, dar oficialii de la Bruxelles au devenit tot mai deranjați de nerespectarea de către oficialii de la Chișinău a normelor democratice. Din acest motiv, UE a subliniat importanța alegerilor libere și corecte în luna februarie.
Năstase a concluzionat că Europa a trimis un mesaj clar împotriva încercării puterii „de a discredita opoziția”.
Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | mai 12, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE
Scena politică din Republica Moldova devine din ce în ce mai efervescentă pe fondul înțelegerilor politice dintre partidele care, teoretic, ar trebui să se situeze ideologic la capete opuse. Totul pleacă de la propunerile de schimbare ale actualului sistem de vot de liste de partide și transformarea acestuia fie în uninominal, fie într-unul mixt. PD și PSRM ar fi acceptat varianta votului mixt, dar toate celelalte partide, fie ele din arcul parlamentar sau extraparlamentar, precum și societatea civilă, consideră acest gest drept îngroparea definitivă a democrației în Republica Moldova. Analiștii sunt de părere că sistemul mixt sau uninominal ar avantaj partidele bogate sau pe cele cu diverse pârghii de influență, așa cum este cazul PSRM sau PD. Practic, puterea va fi disputată de cele două partide, ceilalți actori politici fiind lăsați în afara jocului.
Banii europeni în stand-by
Cel mai nou motiv de dispută între actorii politici de la Chișinău este legat de posibilitatea ca UE să stopeze un pachet financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, ce este așteptat ca o gură de oxigen la Chișinău pentru economia țării. Europa Liberă a publicat joi un material, citând surse de din PE de la Bruxelles, în care se precizează că UE va amâna această plată, pe fondul deteriorării stării democrației în R. Moldova prin voința a numai două partide de schimbare a sistemului actual de vot pentru viitoare alegeri parlamentare.
La rândul său, europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat pentru EL că asistența financiară depinde numai de ce va face PD. Totul depinde de guvern. Dacă guvernul retrage inițiativa de schimbare a legislației acum de pe ordinea de zi, banii vor ajunge mai repede la oameni”, a spus Mureșan.
Acuze cu repetiție
Această veste a unei posibile amânări a stârnind reacții virulente în rândul democraților de la Chișinău. Președintele Parlamentului și vicepreședintele PD, Andrian Candu, a pus această situație de umerii opoziției extraparlamentare, așa cum a făcut-o în trecut și cu o situație similară cu FMI. Uniunea Europeană nu ajută Guvernul sau guvernarea, dar ajută Republica Moldova și cetățenii ei (…) Este vorba despre suport bugetar și a face o asemenea declarație, este o declarație împotriva propriilor cetățeni”, a spus Candu.
El a spus că la nivelul UE nu există „nicio decizie privind amânarea finanțării Republicii Moldova”, ci doar „o inițiativă a unui partid, Popular European numit, din cadrul Parlamentului European, pe care se face presiune din Republica Moldova de către Maia Sandu și Andrei Năstase”, a spus Candu. Tot el încercat să inducă ideea că Maia Sandu ar în colaborare și cu Igor Dodon sau extremistul Grigore Petrencu, chiar dacă vinerea trecută PD și PSRM au votat împreună, cu 74 de voturi, în primă lectură votul mixt.
„Mă întreb dacă după acea întâlnire nocturnă cu domnul Petrenco nu a fost și o altă întâlnire cu domnul Dodon anume pentru a pune la punct această presiune pe Parlamentul European ca să întârzie finanțarea Republicii Moldova”. Acesta a mai spus că situația creată este un „cadou” pentru retorica prorusească a președintelui Igor Dodon.
Replică acidă
Aceste acuzații nu au rămas fără ecou, acolo unde lidera PAS Maia Sandu a declarat că a ridicat într-adevăr obiecții la Bruxelles privind acordarea necondiționată de fonduri pentru Chișinău, justificând prin faptul că puterea ucide jocul politic democratic și vrea toată puterea. „Câteva zile în urmă, televiziunile guvernării anunțau că Uniunea Europeană a decis acordarea unei asistențe de 100 milioane de euro Republicii Moldova. O informație falsă. La întâlnirile pe care le-am avut la Bruxelles săptămâna trecută am discutat despre faptul că asistența trebuie acordată doar cu condiția respectării de către guvernare a normelor democratice în contextul inițiativei de schimbare a sistemului electoral. Parlamentul European împărtășește poziția noastră”, a scris ea pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, Maia Sandu a criticat cooperarea PD-ului cu PSRM, precum și atitudinea binevoitoare a a președintelui Igor Dodon față de Federația Rusă, ironizându-l pe acesta din urmă. „De cealaltă parte, Dodon, după ce a oferit voturile socialiștilor pentru a vota legea PD-ului, care reprezintă un atentat la procesul democratic, se bucură că banii nu vor ajunge în țară. El e mai puțin preocupat de situația oamenilor de acasă. La cât de des merge la Moscova, se pare că vrea să candideze la următoarele alegeri prezidențiale în Rusia”, a mai scris ea.
Nervozitatea lui Dodon
Zilele acestea, Dodon a fost bombardat de acuze de „blat politic” în numele personal cu PD-ul lui Vlad Plahotniuc, dar și pe linia de partid a PSRM, formațiune în care deține o foarte mare influență și cu care își sincronizează agenda politică. Întrebat cum răspunde acuzațiilor aduse de Vladimir Voronin, privind o eventuală înțelegere dintre Dodon și Plahotniuc, respectiv PSRM și PD, Dodon a lansat un tir de acuze la adresa fostului său șef de partid și mentor politic.
„Eu cred că Vladimir Nicolaevici în calitate de tată spiritual al lui Plahotniuc, care l-a adus în politică și în business-ul mare, ar trebui să explice cum a făcut lucrul ăsta. Scopul meu este să dizolv Parlamentul și să stopez această majoritate, care activează în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Dodon. Voronin i-a acuzat, joi, pe Dodon și Plahotniuc de înțelegeri privind schimbarea sistemului actual de vot într-unul mixt, că totul a fost făcut în strânsă colaborare între PD și PSRM.
Voronin își reglează conturile cu foștii ucenici politici
Voronin și-a continuat tirada și vineri, atunci când s-a luat la ceartă, în Parlament, și cu președintele de onoare al democraților, Dumitru Diacov. „Înțeleg că lui Marian Lupu este indiferent de ceea ce se întâmplă în țară și în Partidul Democrat, dar nu înțeleg cum fondatorul PD, Dumitru Diacov, poate fi indiferent. Cum ați permis ca trădătorii să ajungă în fruntea PD? Din acele persoane prostituate care au venit în Parlament și au trădat, voi ați ales nacialnici (șefi – n.r.). Eu pot să tac și să mă bucur în tăcere. O să ajungeți la aceea ce am ajuns și noi și dea Domnul să fie așa”, a atacat Voronin.
Replica lui Diacov nu a întârziat să apară, acesta replicând tăios. „Domnule președinte Voronin, mai bine tăceai. Ceea ce avem astăzi e rodul muncii matale de mulți ani de zile. Hai să facem ceea ce putem face împreună, ca în Moldova să fie liniște și pace. Pe mine tot mă doare sufletul de ce se întâmplă, dar eu nu-mi permit să fac asemenea glume. Ai venit aici 20 de minute, ai spus 2 bancuri și ai plecat. Noi însă ne gândim la viața țării, iar pentru asta trebuie de făcut ceva, nu doar de gândit”, a menționat Diacov.
Duminică se anunță proteste la Chișinău
Liderii partidelor extraparlamentare de opoziție PAS, PPDA și PLDM a chemat cetățenii la proteste, duminică, de la orele 14, în fața Parlamentului. „Alegerile parlamentare sunt singura salvare. Protestul rămâne singurul lucru prin care ne putem exprima nemulțumirea. Avem un singur mesaj: Să se renunțe la schimbarea sistemului electoral. La protestul de pe 14 mai, liderii politici vor sta departe de scenă. Nu vor fi organizatori. Fiecare să fie responsabil de el”, a declarat vineri într-o conferință de presă, Maia Sandu.
Ea a mai adăugat că Igor Dodon și Vlad Plahotniuc au făcut un târg, iar după ce a fost ajutat de către Plahotniuc să câștige președinția, Dodon își răscumpără datoria morală și ajută PD-ul să se mențină la putere. „PD are doar 4 %. Pierderea puterii pentru ei nu e doar pierderea puterii, ci și a libertății și averilor care le au”, a mai spus lidera PAS. De asemenea, liderul PLDM Viorel Cibotaru a îndemnat oamenii, printr-un mesaj video, să iasă și să protesteze pentru păstrarea democrației în R. Moldova. El a afirmat că actuala guvernare nu este deloc preocupată de probleme stringente ale populației cum ar fi sărăcia, problemele economice, lipsa locurilor de muncă și altele. El a afirmat că actuala guvernare „încercarea perfidă de a schimba sistemul electoral în Republica Moldova” și că este o lovitură pentru democrația din Republica Moldova. „O cale spre prăbușirea statului Republica Moldova”, a afirmat acesta.
În ciuda acestor crâncene lupte interne, Republica Moldova continuă să fie cea mai săracă și mai coruptă țară din Europa, cu o populație divizată atât politic, cât și economic între Est și Vest. Clivajul se adâncește și mai mult în societatea R. Moldova pe fondul acestor tensiuni, iar politicienii nu fac decât să le întrețină artificial pentru a le putea exploata apoi din perspectivă politică.
Corespondență de la Chișinău, Republica Moldova, semnată de Mădălin Necșuțu
de Anatol Terzi | sept. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Comisia Electorală Centrală din Belarus a anunţat duminică noapte că este puţin probabil ca opoziţia să obţină un loc în parlamentul acestei foste republici sovietice.
Comisia a anunţat că 109 din cele 110 locuri au fost ocupate după numărarea voturilor, citând numele circumscripţiilor, fără a preciza dacă este vorba despre deputaţi ce îl sprijină pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Dar, când a fost întrebată de un jurnalist într-o conferinţă de presă la Minsk dacă opoziţia a obţinut locuri, preşedintele Comisiei, Lidia Ermoşina, a declarat: „Acest lucru este puţin probabil. Niciuna dintre regiuni nu a transmis informaţii în acest sens”, a spus ea.
Noii aleşi nu au fost anunţaţi decât cu numele lor de familie, dar, potrivit analiştilor, noul parlament va fi compus numai din membri pro-Lukaşenko. Rata de participare a atins 74,3%, a subliniat Ermoşina. O cifră aprig contestată de opoziţie ai cărei observatori au estimări mult mai mici.
Cele două partide principale din opoziţie, Partidul Civic Unit şi Frontul Popular Belarus, i-au sfătuit pe alegători să meargă la pescuit sau cules de ciuperci în loc de a participa la scrutin, afirmând că cei ce votează nu fac decât să valideze detenţia prizonierilor politici şi frauda electorală. Aleksandr Lukaşenko a respins acţiunea de boicot şi acuzaţiile liderilor opoziţiei. „Sunt nişte laşi care nu au nimic de spus oamenilor”, a declarat acesta pentru jurnalişti, după ce a votat la o secţie din Minsk, însoţit de fiul său de şapte ani, Kolia.
„Nu avem nevoie de revoluţii şi tulburări”, a mai afirmat preşedintele descris de administraţia lui George W. Bush drept „ultimul dictator al Europei”. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a trimis 330 de observatori la scrutin şi îşi va face public verdictul luni. „Dacă şi de data aceasta sunt îndoieli privind alegerea poporului belarus, atunci nu ştiu ce standarde vor fi suficient de bune în alegerile viitoare”, a declarat Lukaşenko. Întrebat despre posibila recunoaştere a alegerilor de către Occident, preşedintele belarus a spus că speră „la ce este mai bine”. „Nu ţinem alegeri pentru Occident. Arhitectul principal este poporul belarus”, a explicat Lukaşenko.
de Anatol Terzi | aug. 14, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
O ziaristă şi un militant al mişcării de opoziţie Cealaltă Rusie au cerut azil politic în Ucraina de teama de a nu fi arestaţi în cadrul anchetei privind o manifestaţie din cursul lunii mai care a degenerat în violenţe, au anunţat luni mass-media ruse.
„Trebuie să procedăm la mai multe serii de consultări cu serviciul pentru imigrări din Ucraina şi la un examen medical”, a declarat ziarista Jenni Kurpen. Jurnalista rusă îl evocă şi pe prietenul său Aleksei Deviatkin, militant al mişcării neînregistrate în Rusia. „Indiferent de rezultat, vom continua această procedură pentru a avea dreptul, în caz de refuz, de a cere transferul nostru într-o altă ţară „, a explicat Jenni Kurpen.
Potrivit presei ruse, cei doi au părăsit Rusia în luna iunie de teamă că vor fi arestaţi în cadrul anchetei privind manifestaţia organizată de opoziţie la 6 mai, înaintea învestirii preşedintelui Vladimir Putin. Poliţia a interpelat sute de persoane, inclusiv lideri ai opoziţiei, în legătură cu violenţele de la 6 mai. Cel puţin zece persoane au fost inculpate pentru „tulburarea ordinii publice”, „apeluri la tulburarea ordinii publice” sau pentru „recurgereea la forţă împotriva persoanelor reprezentând autoritatea publică”. Un alt membru al aceleiaşi mişcări, Aleksander Dolmatov, a cerut în iunie azil politic în Olanda. Săptămâna trecută, blogerul rus Maksim Efimov, vizat de o anchetă penală pentru vina de a fi criticat Biserica Rusă, a cerut azil politic în Estonia.
de Anatol Terzi | iun. 13, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că nu va permite slăbirea Rusiei prin tulburări sociale, afirmaţie făcută în timp ce zeci de mii persoane manifestau împotriva sa la un miting în centrul Moscovei.
„Tot ce slăbeşte ţara şi divizează societatea este inacceptabil pentru noi. Orice decizie sau măsură care ar conduce la şocuri sociale şi economice este inacceptabilă”, a spus Vladimir Putin în cadrul unei recepţii cu ocazia zilei naţionale a Rusiei. „Memoria noastră politică naţională demonstrează acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin. Acesta a afirmat că, „pentru o ţară imensă, multietnică, precum Rusia, principiul fundamental constă într-o dezvoltare progresivă şi evolutivă”.
Zeci de mii de ruşi au manifestat marţi în centrul Moscovei, aceasta fiind primul protest faţă de Vladimir Putin de la învestirea sa în funcţia de preşedinte, pe 7 mai. Aşa-numitul „marş al milioanelor” a fost precedat, în ajun, de percheziţii la domiciliile liderilor opoziţiei şi, săptămâna trecută, de adoptarea unei legi care instituie amenzi draconice pentru tulburarea ordinii la manifestaţii, măsuri menite să intimideze opoziţia, potrivit experţilor.
Manifestaţia organizată marţi, de Ziua Rusiei, a reunit „peste 100.000 de persoane”, după cum a afirmat de pe scena amplasată pe Bulevardul Saharov liderul Frontului de stânga, Serghei Udalţov. „În replică la represiunile conducerii, pe străzile Moscovei au ieşit peste 100.000 de persoane. Noi nu ne temem, noi nu putem fi speriaţi şi vom lupta până vom învinge”, a declarat Udalţov. Poliţia rusă a estimat că la miting au luat parte 22.000 de persoane, organizatorii acceptând „cu bucurie această subevaluare”, întrucât nu vor fi nevoiţi să plătească amenzi pentru depăşirea numărului de persoane, având în vedere că primăria Moscovei a autorizat o manifestaţie cu 50.000 de participanţi.
Participanţii au scandat lozinci tradiţionale la protestele faţă de Kremlin, precum „Rusia fără Putin!”, „Jos dictatura!”, purtând panglici albe în piept, devenite simbol al manifestaţiilor opoziţiei. Ca şi la acţiunile precedente, la marş au luat parte oameni reprezentând diverse viziuni politice: activişti ai Rusiei Juste (de centru-stânga), adepţi ai Frontului de stânga, naţionalişti. Peste 12.000 de membri ai forţelor de ordine – poliţişti, scutieri OMON – au fost mobilizaţi în capitală, potrivit autorităţilor, zona mitingului fiind survolată la mică altitudine de un elicopter
