Razboi total ruso-american pe bazele militare din Asia Centrala

Razboi total ruso-american pe bazele militare din Asia Centrala

Baza aeriana de la Manas este tranzitata lunar de mii de soldati ai SUA

Baza aeriana de la Manas este tranzitata lunar de mii de soldati ai SUA

Noul sef de stat din Karghizstan si-a exprimat, imediat dupa alegerile de duminica, dorinta ca baza aeriana de la Manas, data cu chirie SUA pentru sustinerea operatiunilor din Afganistan, sa fie inchisa. Almazbek Atambaiev, a cerut astfel inchiderea bazei aeriene Manas, din apropiere de Biskek. „Nu cred ca baza Manas garanteaza securitatea tarii noastre. Nu as vrea sa vad o alta tara lansand un atac de retaliere asupra bazei. Un aeroport civil este un obiectiv civil si ar trebui sa ramana astfel”, a subliniat Atambaiev.  Karghizstanul „va respecta toate acordurile internationale”, dar cand contractul in vigoare pe Manas va expira, in 2014, americanii ar trebui sa se retraga, a precizat el.  Biskekul ar putea infiinta un centru de transport pentru Afganistan, „pentru traficul civil, poate impreuna cu Rusia”, a afirmat viitorul presedinte kirghiz. „Nu este niciun joc politic aici. Nu este foarte bine sa ajungi la principalul aeroport din tara si sa vezi echipment militar acolo”, a explicat Atambaiev in prima sa conferinta de presa dupa anuntarea rezultatelor preliminare ale alegerilor prezidentiale din tara.  Baza Manas, inchiriata de Statele Unite dupa atentatele din 11 septembrie, este cruciala pentru operatiunile din Afganistan si pentru retragerea trupelor planificata de presedintele Barack Obama. Pe de alta parte, Rusia considera in continuare fosta republica sovietica in sfera sa de influenta si a incercat sa convinga autoritatile de la Biskek sa inchida baza in schimbul unui imprumut. De asemenea, Rusia are o baza militara in apropiere de Biskek, mostenire din perioada sovietica. Luna aceasta, Atambaiev a mers la Moscova, unde s-a intalnit cu premierul rus Vladimir Putin. Aprobarea Kremlinului este extrem de importanta in Kirgizstan, in conditiile in care un sfert dintre barbatii din aceasta tara lucreaza in Rusia. in paralel, o sursa din guvernul rus a declarat ca Moscova ar putea aproba acordarea unui credit in valoare de 106,7 milioane de dolari Kirgizstanului, dupa victoria lui Atambaiev la prezidentiale. Oficialul a precizat ca acest credit este asteptat pana la sfarsitul anului.  Baza de la Manas a inceput sa fie folosita in 2001 ca parte a eforturilor de logistica pentru fortele americane din Afganistan. Kirgizstanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea.

Romania, alternativa viabila

Acest lucru ar putea determina SUA sa isi puna in aplicare intentiile mai vechi de a transfera logistica de la Manas catre baza militara din Romania, de la Kogalniceanu Revista militara americana „Stars and Stripes” scria in urma cu doar cateva luni ca armata americana se bazeaza din ce in ce mai mult pentru aprovizionarea din Afganistan pe baza de la Kogalniceanu.  „Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si maritima, astfel ca este foarte favorabila”, declara locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul Comandamentului European american din Stuttgart, citat de revista americana. „Star and Stripes”. Publicatia  mentioneaza ca baza Kogalniceanu este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. „Un alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri”, a adaugat responsabilutul militar american. Cu toate acestea, baza romaneasca nu va elimina toate problemele logistice pentru aprovizionarea in Afganistan, dar cu siguranta va scadea presiunea pe misiunile deja existente. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si capacitatile militare americane si va consolida economia locala”, aprecia Derner.  In prezent, circa 70 de membri ai Fortelor aeriene se pregatesc sa incheie faza finala a operatiunii, livrarea a 1.000 de tone de echipament catre Brigada 172 de Infanterie din Grafenwöhr.

Batalie pierduta in Tadjikistan

In urma cu circa doua luni de zile, Rusia a obtinut un avantaj similar in Tadjikistan, tara care a decis  ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.

Share our work
SUA: Dezvoltarea Turciei depinde de relatiile cu vecinii

SUA: Dezvoltarea Turciei depinde de relatiile cu vecinii

Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, mizeaza pe alianta strategica SUA-Turcia

Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, mizeaza pe alianta strategica SUA-Turcia

SUA apreciaza ca dezvoltarea de care s-a bucurat Turcia in ultimii ani va fi posibila si in continuare daca Turcia va mentine o relatie buna cu vecinii sai. Afirmatia a fost facuta cu ocazia vizitei secretarul de stat american, Hillary Clinton, la Istanbul, relateaza agentia oficiala Anadolu, preluata de KARADENIZ PRESS. „Capacitatea Turciei de a-si atinge potentialul depinde de hotararea sa de a consolida democratia pe plan intern si de a promova pacea in zona”, a declarat Clinton intr-un discurs sustinut in fata Consiliului americano-turc, asociatie de promovare a schmburilor intre cele doua tari.  Economia turca, aflata pe locul al 17-lea la nivel mondial, poate fi un vector de dezvoltare pentru intreaga regiune, a apreciat ea, afirmand ca „o consolidare a statului de drept si lupta impotriva coruptiei permit dezvoltarea mai rapida a unei tari”. Clinton s-a referit si la necesitatea asigurarii protectiei drepturilor minoritatilor si a libertatii presei, precum si a promovarii femeilor in societate. „Perfectionarea unei democratii este un proces care nu se incheie niciodata. Cere un efort necontenit si vigilenta pentru a preveni orice pas inapoi”, a spus ea. Referindu-se la relatiile externe ale Turciei, secretarul de Stat american si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu relatiile cu Israelul, dar si cu Ciprul si Armenia. „Vor fi necesare decizii curajoase si o vointa politica ferma pentru a lasa trecutul in urma si a imbratisa viitorul pe care il merita Turcia”, a apreciat Clinton.  Oficialul american se va aflamarti la Istanbul, unde se desfasoara o conferinta internationala pentru Afganistan.

Share our work
Jandarmii romani schimba detasamentul din Afganistan

Jandarmii romani schimba detasamentul din Afganistan

Jandarm AfganistanUn nou detaşament se va deplasa în teatrul de operaţii, marţi, 1 noiembrie, urmând să înlocuiască contingentul de 66 de jandarmi din Afganistan. Începând cu data de 28 aprilie a.c., potrivit Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 29 din 22.03.2011, 66 de jandarmi (dintre care 23 ofiţeri şi 43 subofiţeri) participă la misiunea de instruire NATO Training Mission a forţelor de ordine publică din Afganistan, care se înscrie în responsabilităţile ce revin României ca urmare a aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Durata unei misiuni este de aproximativ 12 luni, jandarmii urmând să fie dislocaţi în Spin Boldak, Wardak şi Costall (centre de pregătire ale Poliţiei Afgane). Jandarmii care fac parte din contingent provin din unităţile Jandarmeriei Române şi au fost selecţionaţi în urma promovării testelor la care au fost supuşi (cunoştinţe de specialitate, verificare medicală, verificare fizică, limba engleză, experienţa acumulată în domeniul ordinii publice). Principalele misiuni ale jandarmilor români din Afganistan constau în pregătirea poliţiştilor afgani în ceea ce priveşte modul de acţiune pentru prevenirea sau aplanarea conflictelor, privind procedeele folosite pe timpul desfăşurării misiunilor de ordine publică şi instruirea în utilizarea armamentului din dotare. „Astăzi este o zi foarte importantă pentru viaţa şi cariera dumneavoastră, este ziua care marchează plecarea într-o misiune de o importanţă majoră pentru ţara noastră. Cu siguranţă nu va fi o misiune uşoară şi ştiu că este dificil să fii departe de familie şi de cei dragi pentru o lungă perioadă de timp. Mă adresez şi membrilor familiilor care trebuie să fie mândri de dumneavoastră, pentru că faceţi parte din elita Jandarmeriei Române şi pentru că participaţi la o misiune internaţională cu scop nobil, anume acela de a împărtăşi din cunoştinţele şi experienţa pe care le-aţi acumulat”, a spus chestorul Ioan Dascălu, care a participat la Apelul Solemn al Detaşamentului de Jandarmi Români, care va acţiona în cadrul Misiunii de Instruire NATO din Afganistan (NTM-A).

Share our work
Afganistan. Atac sinucigas asupra militarilor NATO

Afganistan. Atac sinucigas asupra militarilor NATO

atac afganistanZece soldaţi străini şi-au pierdut viaţa într-un atentat sinucigaş petrecut la Kabul, la sfr;itul saptamanii trecute, care a vizat un convoi al NATO, alţi patru civili afgani fiind şi ei ucişi în deflagraţie. ‘Atentatul a vizat o maşină americană din cadrul ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate)’, a declarată o sursă militară occidentală sub acoperirea anonimatului. ‘Există zece sau 11 morţi, în principal americani’, a adăugat sursa citată. De asemenea, a mai precizat aceasta, este posibil ca în autovehiculul vizat să se fi aflat şi soldaţi canadieni. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne afgan, Siddiq Siddiqi, trei civili şi un poliţist afgan ar fi murit în atentatul sinucigaş. Insurgenţii talibani au revendicat printr-un SMS trimis de unul dintre purtătorii lor de cuvânt obişnuiţi atentatul comis la Kabul. De asemenea, trei militari NATO au fost ucişi sâmbătă în sudul Afganistanului, de un bărbat care purta uniformă a armatei afgane, a anunţat forţa NATO, fără a preciza naţionalitatea victimelor. Forţa NATO din Afganistan a afirmat că şi autorul atacului a fost ucis în urma incidentului. ISAF, care nu dezvăluie niciodată naţionalitatea militarilor ucişi şi nici locul unde au loc atentatele, nu a precizat nici dacă atacatorul era cu adevărat militar afgan. Mai mulţi militari străini au fost ucişi în Afganistan de soldaţi sau poliţişti locali, fără ca motivaţiile atacurilor să fie stabilite în toate cazurile. Relaţiile dintre militarii străini şi afgani sunt deseori tensionate, însă experţii avertizează şi asupra numărului tot mai mare al cazurilor de infiltrare a insurgenţilor talibani în rândurile forţelor de securitate afgane. Mai multe operaţiuni de dată recentă ale rebeliunii afgane au fost lansate de persoane care purtau uniforme ale armatei sau poliţiei afgane sau s-au desfăşurat cu complicitatea unor membri ai forţelor de securitate. Cel mai grav atac de acest tip datează din 27 aprilie, când opt militari şi un instructor civil, toţi americani, au fost ucişi după ce un militar afgan a deschis focul asupra lor în interiorul bazei aeriene din Kabul. Cel puţin 378 de militari americani au fost ucişi în Afganistan de la începutul anului, potrivit unui bilanţ realizat de site-ul icasualties.org, care nu ia însă în calcul şi victimele înregistrate în atacurile de sâmbătă.

Share our work
NATO exclude o intervenţie militară în Siria

NATO exclude o intervenţie militară în Siria

Liderul sirian Bashar al-Assad ameninta comunitatea internationala cu "zeci de Afganistanuri"

Liderul sirian Bashar al-Assad ameninta comunitatea internationala cu "zeci de Afganistanuri"

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rassmussen, a declarat că o intervenţie militară a Alianţei în Siria este total exclusă, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu se pune problema. Nu avem nicio intenţie de a interveni în Siria”, a spus Rasmussen.
Anterior, preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a avertizat puterile occidentale să nu intervină în Siria, afirmând că ar putea cauza un “cutremur” şi ar putea inflama tot Orientul Mijlociu. În declaraţiile făcute pentru ziarul britanic “Sunday Telegraph”, preşedintele Bashar al-Assad a spus că o intervenţie a forţelor occidentale ar putea transforma Siria “într-un alt Afganistan”. Potrivit corespondentului BBC din Liban, sunt semne că preşedintele Assad resimte o presiune crescută atât din interiorul ţării, cât şi din exterior. Protestatarii antiguvernamentali au solicitat o interdicţie aeriană cu supraveghere internaţională în Siria. Potrivit protestatarilor, 21 de civili au fost ucişi iar tancurile guvernamentale au bombardat un cartier istoric din oraşul Homs. Reprezentanţii guvernului sirian au declarat că 20 de soldaşi au fost ucişi în oraşul Homs iar 10 membri ai forţelor de securitate şi-au pierdut viaţa într-o ambuscadă în provincia Idlib. De la începutul lunii martie au murit mai mult de 3000 de persoane în urma protestelor din Siria.

Zeci de Afganistanuri

În cadrul interviului acordat ziarului Sunday Telegraph, Bashar al-Assad a afirmat că “Siria este acum un nod în această regiune. Este o linie tectonică şi, dacă te joci cu pământul, poţi provoca un cutremur”, a spus el. “Orice problemă în Siria va incendia întreaga regiune. Dacă planul este de divizare a Siriei, acesta va diviza întreaga regiune”, a declarat preşedintele sirian, adăugând: “Vreţi să vedeţi alt Afganistan sau zeci de Afganistanuri?”. Bashar al-Assad a descris revolta drept “o luptă între islamism şi pan-arabism”, afirmând că “luptă împotriva Frăţiei Musulmane din anii 1950 şi lupta continuă”. Membrii Ligii Arabe au transmis vineri “un mesaj urgent” pentru guvernul sirian, denunţând “uciderea civililor” care iau parte la proteste.

Share our work