de Razvan Iorga | iul. 27, 2017 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Numărul cazurilor de sprijin, recrutare și finanțare a terorismului a crescut cu 60% în prima jumătate a acestui an în Rusia, astfel activitățile de contracarare a extremismului trebuie intensificate în timpul campaniei electorale, a declarat prim-adjunctul procurorului general al Rusiei, Aleksander Buksman, citat de Tass. „Pe fondul descreșterii generale a crimelor legate de terorism cu 14%, numărul a cazurilor identificate pentru sprijinirea terorismului, recrutare în organizații extremiste și finanțarea terorismului a crescut cu 60%”, a declarat Buksman la o întâlnire în cadrul Biroului Procurorului general al Rusiei, la prezentarea bilanțului de activitate din prima jumătate a acestui an. El a precizat că 13 atacuri teroriste au fost raportate, 12 dintre acestea fiind prevenite în timpul pregătirii sau executării lor.
Oficialul rus a subliniat că atacul recent de la Sankt-Petersburg „a arătat încă o dată nevoia constanta de a analiza eficacitatea măsurilor luate de a preveni amenințările globale”. „Procurorii ar trebui să continue munca la detectarea și blocarea resurselor cibernetice ce conțin apeluri extremiste și de a șterge materialele legate de de extremism”, a mai sus el, subliniind că toată această activitate anti-extremistă ar trebui folosită și în timpul campaniei electorale.
Un atac terorist a avut loc la metroul din Sankt-Petersburg pe 3 aprilie 2017. Un terorist a detonat o bombă între două stații de metro, omorând 14 oameni și rănind alți peste 50.
de Razvan Iorga | iun. 29, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Președintele rus Vladimir Putin, rostind un discurs la SVR
Conducerea de la Moscova se teme cel mai mult de o intervenție străină pentru răsturnarea actualului regim de putere de la Kremlin. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, joi, că serviciile secrete străine ar încearcă să influenţeze viaţa politică şi socială a Rusiei şi a aliaţilor săi pentru a destabiliza țara. „În general, activitatea sporită a serviciilor secrete străine împotriva Rusiei şi aliaţilor ei este evidentă”, a declarat Putin cu ocazia unei întâlniri cu ofiţerii serviciilor de informaţii externe (SVR) ale Rusiei, citat de Tass.
El a adăugat serviciile secrete străine ar folosi noi metode pentru a colecta şi a răspândi informaţii, ar efectua atacuri cibernetice şi ar încerca să recruteze agenţi care să le ofere acces la informaţii ce privesc capabilităţile de apărare ale Rusiei. El a adăugat că serviciile de informaţii străine încearcă să influenţeze evoluţiile politice şi sociale din Rusia. Liderul de la Kremlin susţine că spionii serviciilor străine oferă suport grupărilor extremiste şi islamiste care ar încerca să destabilizeze regiunile de la frontiera Rusiei.
„Ştiţi că (serviciile secrete străine) folosesc grupările teroriste şi extremiste ca pe un instrument. Unele dintre aceste grupări primesc asistenţă directă de la agenţiile secrete din unele ţări”, a afirmat Putin. Totuși, acesta s-a declarat mulţumit de activitatea desfăşurată de serviciile de informaţii ruseşti, despre care a spus că oferă garanţia suveranităţii naţionale. „Rusia va creşte capacitatea serviciilor de informaţii, care vor fi aprovizionate cu noi tehnologii, ofiţerii experimentaţi vor fi încurajaţi şi vor fi pregătiţi noi agenţi”, a afirmat Putin.
Raport de confirmare al Pentagonului
Temerile lui Putin privind amestecul serviciilor speciale ale altor țări în Rusia se regăsesc și într-un raport al Agenţiei de Informaţii a Apărării (DIA), serviciul de informaţii al Pentagonului (ministerul Apărării al SUA -n.r.). Documentul precizează că liderii ruși sunt convinși și se tem de faptul că SUA urmăresc schimbarea regimului din Rusia, teamă ce sporeşte tensiunile militare şi diplomatice între cele două ţări. Raportul scoate în evidenţă creşterea temerilor Moscovei în privinţa Statelor Unite.
Potrivit oficialilor de la Pentagon, Rusia ar manifesta o neîncredere profundă în SUA pe motiv că ar urmări să promoveze democraţia în întreaga lume, ceea ce ar reprezenta o campanie a SUA de a impune un singur set de valori întregii lumi. Astfel, Kremlinul ar fi convins că SUA au pus bazele unui plan care ar urmări schimbarea regimului de la Moscova, convingere întărită de evenimentele din Ucraina, unde, potrivit lui Vladimir Putin, SUA ar fi orchestrat revolta populară care a condus la răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Reacţia Rusiei a fost de a anexa regiunea Crimeea şi de a susţine separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Erodare de la baza sistemului
Pe lângă aceste temeri, Rusia este îngrijorată și de încercările SUA de a institui un set de norme internaţionale universale ar ameninţa fundaţia actualei puteri de la Kremlin. În timpul celor două mandate ale lui Barack Obama, relaţiile ruso-americane s-au deteriorat constant, existând neînţelegeri în dosare precum Ucraina sau Siria.
În ceea ce-l priveşte pe actualul lider de la Washington, Donald Trump, relaţiile dintre Kremlin şi Casa Albă nu s-au îmbunătăţit în primele şase luni din mandatul noului preşedinte american. Prim întâlnire a președintelui american Donald Trump și a omologului său rus, Vladimir Putin, va avea loc săptămâna viitore, în Germania, în marja summitului liderilor grupului celor mai mari 20 de economii ale lumii (G20).
de Razvan Iorga | iun. 28, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina
Preşedintele Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională de la Kiev, Oleksandr Turcinov.
Ucraina se mobilizează și strânge rândurile în ceea ce privește securitatea națională, după o serie de acte teroriste care au avut loc pe teritoriul țării și poartă amprenta modului de operare al Rusiei. Astfel, vor fi luate suplimentar o serie de măsuri antiteroriste din cauza nivelul ridicat al amenințărilor. „În urma unui act de terorism, la Kiev a murit unul dintre cei mai buni agenţi militari ucraineni, Maksim Şapoval. Acesta a participat activ la apărarea statului ucrainean de invazia rusească”, a declarat preşedintele Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională de la Kiev, Oleksandr Turcinov.
El a adăugat că acest act terorist a fost comis conform scenariului în care a fost asasinat şi colonelul de contraspionaj ucrainean Oleksandr Haraberiuş, în luna martie a acestui an, scrie pravda.com.ua. Oficialul de la Kiev a adăugat că, în ultimele luni, a fost înregistrată o creştere a activităților subversive puse în aplicare de Federația Rusă împotriva Ucrainei în cadrul războiului hibrid. „Există toate motivele să credem că aceste crime sunt planificate și organizate cu participarea directă a serviciilor secrete rusești”, a precizat Turcinov.
În opinia sa, actul terorist de marţi, în care a murit angajatul Ministerului Apărării de la Kiev, vizează intimidarea și destabilizarea situației din Ucraina. „Nu este o coincidență faptul că atentatul a coincis cu atacurile cibernetice care, de asemenea, conţin urme ruseşti”, a mai spus el. Colonelul din cadrul serviciilor militare de informații ale Ucrainei, Maksim Şapoval, a fost ucis marţi, în urma exploziei unei maşini cu care se deplasa, în centrul Kievului. De asemenea, Ucraina a fost ținta unui atac informatic, ce poartă același urme ca cel comis în luna mai cu virusul WannaCry. Din cauza acestui atac, pasagerii metroului din Kiev nu au putut plăti cu cardul bancar, panourile de afișaj de pe aeroportul din Kiev nu au funcționat, iar bănci ucrainene au fost nevoite să își suspende anumite servicii pentru clienți. Ar fi vorba de o ‘versiune modificată recent’ a virusului „Petya”, denumită „Petrwrap”.
de Razvan Iorga | iun. 27, 2017 | Intelligence, Ucraina
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) desfășoară, în perioada 26-27 iunie 2017, la Cernăuţi, o serie de exerciţii antiteroriste „cât mai aproape de condiţiile reale”. În aceste exerciţii sunt implicaţi poliţişti, membri ai Gărzii Naţionale a Ucrainei, poliţişti de frontieră, o divizie a Forţelor Armate ale Ucrainei, Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţile publice, precum şi diferite unităţi antitero. În timpul exerciţiilor respective, străzile Cernăuţiului sunt patrulate de forţele de ordine, astfel că este posibilă restricţionarea traficului în unele zone ale oraşului. De asemenea, cetăţenilor li se poate cere să prezinte documente de identitate.
În paralel, la Kiev, un automobil, condus de un militar ucrainean, a explodat, marți, în cartierul Solomensk, iar investigatorii cercetează acest incident, încadrându-l de la primele cercetări drept un „atac terorist”. De altfel, în urmă cu aproape trei săptămâni, Un dispozitiv explozibil a fost aruncat pe teritoriul misiunii diplomatice a SUA la Kiev de către un individ, ce este și acum căutat acum de către polițiști. Explozia nu a produs victime, dar a fost catalogat drept un act terorist.
de Razvan Iorga | iun. 26, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Președintele SUA, Donald Trump, sursa tensiunilor ruso-americane
Relațiile diplomatice dintre SUA și Rusia se înrăutățesc din ce în ce în ce mai mult. Ambasadorul Rusiei la Washington, Serghei Kisliak, va fi rechemat la Moscova, după ce autoritățile americane susțin că există dovezi ale implicării acestuia în campania electorală americană pentru alegerile prezidențiale de partea lui Donald Trump, scrie buzzfeed.com, citând surse diplomatice de la Washington. În vârstă de 66 de ani, Kisliak se află la post în SUA de circa 10 ani de zile, iar FBI anchetează în prezent contactele sale avut în 2016 cu echipa de campanie a lui Donald Trump. „I-ar prinde bine niște timp petrecut departe”, au spus sursele citate. Deși această plecare este de ceva vreme vehiculată, partea rusă nu a confirmat data plecării acestuia.
Totuși, Consiliul de Afaceri ruso-american va ține o petrecere de rămas bun în cinstea acestuia pe data de 11 iulie la hotelul St. Regis din Washington. Kisliak s-ar fi întâlnit în repetate rânduri cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, cu procurorul general Jeff Sessions și cu fostul consilier pe securitate Michael Flynn, toți trei având probleme în a raporta conținutul discuțiilor cu oficialul rus, fapt ce este în prezent investigat în SUA de către autorități.
Kisliak a mai fost implicat într-o serie de contacte cu oficiali american, precum cele din 2010 cu liderul minorității din Camera Reprezentanților (camera inferioară a Parlamentului Statelor Unite – n.r.), Nancy Pelosi, aceasta negând vrei întâlnire cu Kisliak, pentru ca mai apoi presa să dea publicității poze cu cei doi. Pe parcursul anilor, Kisliak a fost etichetat cu apelative de la „maestru-spion” la „febra tifoidă” sau cel mai „radioactiv om de la Washington”
CIA l-ar fi avertizat pe Obama
De asemenea, presa americană publică noi materiale din interiorul acestui scandal al amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale. Washington Post a relatat că președinte Barack Obama ar fi fost informat de către CIA privind intențiile Rusiei de amestec în aceste alegeri încă din august 2016 și că Vladimir Putin a ordonat acte de piraterie informatică în cazul Partidului Democrat, în scopul de a-i face rău candidatei Hillary Clinton și de a-l ajuta pe contracandidatul ei republican, Donald Trump.
Bănuielile planau deja asupra Rusiei în iulie 2016, când mesaje furate de la Partidul Democrat au fost difuzate de către WikiLeaks în ajunul Convenției Democrate.
Dar „Washington Post” relatează acum cu detalii despre alerta lansată de către serviciile americane de informații către Casa Albă cu mai multe luni înainte ca Washingtonul să acuze public, pe 7 octombrie 2016, cele mai înalte eșaloane ale puterii ruse că au pus la cale acte de piraterie informatică.
Abia în ianuarie 2017 SUA l-au acuzat în special pe președintele rus că a încercat să destabilizeze sistemul electoral american, să submineze șansele lui Hillary Clinton și să contribuie la cele ale republicanului Donald Trump. Potrivit cotidianului, încă din august 2016, Barack Obama a pus Casa Albă pe picior de război în cel mai mare secret şi le-a ordonat serviciilor de informații și de securitate să obțină cât mai multe date și să întocmească o listă cu posibile represalii, mergând de la sancțiuni economice și până la atacuri cibernetice.
Reglări între servicii
„The Washington Post” povestește că, înainte de avertismentul formulat direct de Obama către Putin, pe marginea unui summit din China, în septembrie 2016, șeful CIA, John Brennan, l-a sunat pe 4 august pe omologul său din serviciile secrete ruse FSB, Alexandr Bortnikov, pentru a-l avertiza. Pe 31 octombrie i-a fost trimis un mesaj Moscovei pe un canal securizat pentru a avertiza că este inacceptabilă orice interferență în scrutinul american din 8 noiembrie. Dar Barack Obama, aşa cum s-a relatat mai înainte, era reticent la ideea de a riposta înainte de alegeri, de teamă ca nu cumva Rusia să lanseze atacuri în ziua scrutinului și ca orice acțiune să fie interpretată politic de către republicani.
Finalmente, Obama a autorizat pe 29 decembrie adoptarea de sancțiuni împotriva Moscovei, respectiv expulzarea a 35 de spioni sub acoperire diplomatică, închiderea a două reședințe diplomatice ruse în SUA și sancțiuni economice împotriva serviciilor secrete ruse, potrivit Rador. Tot în secret, fostul preşedinte democrat ar fi autorizat o operațiune ultrasensibilă comună cu CIA, NSA și comandamentul cibernetic american, care ar fi constat în implantarea în infrastructurile rusești a unor coduri malware latente care pot fi apoi declanșate în caz de escaladare.
Trump, cu o ureche pe Rusia
Potrivit „Washington Post”, nimic nu arată că acest ordin al lui Obama ar fi fost anulat de către succesorul său, Donald Trump. Totuşi, noul preşedinte al Statelor Unite a pus sub semnul întrebării vineri gestionarea acestui fișier de către predecesorul său, prin canalul său favorit de comunicare Twitter: „Administrația Obama a știut înainte de 8 noiembrie de interferența Rusiei în scrutin. Dar ea nu a nimic. De ce?“.
Într-un interviu la postul de televiziune Fox News, care urma să fie difuzat integral duminică, Donald Trump chiar și-a exprimat incomprehensiunea cu privire la acoperirea mediatică redusă a acestor dezvăluiri despre Barack Obama: „Dacă el deţinea această informație, atunci de ce nu a făcut nimic? El ar fi trebuit să facă ceva. Este mai degrabă trist”, a declarat el la Fox News, potrivit unui extras difuzat vineri.
de Razvan Iorga | iun. 16, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat, vineri, că ofițerii său ai reușit să dejoace o tentativă de creare pe teritoriul Ucrainei, în regiunea Odesa, a unei rețele de agenți ai serviciilor rusești. Operațiunea ar fi trebuit să se facă prin intermediul „minister al securității de stat” din regiunea separatistă Transnistria, mai cunoscut ca KGB. Așadar, un cetățean trasnistrean, cu acte rusești și moldovenești, a fost reținut. Ofiţerii din SBU au descoperit existenţa unor contacte între agentul rus şi poliţişti ucraineni, însă aceştia din urmă au refuzat să lucreze pentru statul agresor (Rusia, n.red). Pentru un posibil șantaj, agentul transnistrean al serviciilor secrete rusești a înregistrat conversațiile folosind un echipament special, potrivit SBU.
„Bărbatul a fost reţinut când încerca să se întoarcă în Transnistria, la unul dintre punctele de trecere a frontierei. În timpul percheziţiei, asupra acestuia a fost descoperit un echipament special, care era ascuns sub îmbrăcăminte”, precizează serviciul de presă al SBU. Cel reținut este locuitor al oraşului Tiraspol, care are dublă cetăţenie, rusă şi moldovenească, şi lucrează pentru serviciile secrete rusești din anul 1995.
KGB-ul transnistrean, condus de general al FSB-ului rusesc
Săptămâna trecută, autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat că Ministerul Securităţii de Stat de la Tiraspol (KGB) va fi condus de un fost ofiţer al KGB-lui din URSS şi fost general în FSB-ul rusesc, pe numele său, Valeri Ghebos. Acesta a fost numit în funcţie miercuri, 7 iunie, prin decretul preşedintelui nerecunoscut din regiunea transnistreană, Vadim Krasnoselski. Acesta l-a caracterizat pe noul ministru ca fiind un profesionist cu experienţă în domeniul securităţii de stat.
„Sunt convins că veţi conlucra bine. Omul nu este nou în minister, cunoaşte colectivul, dar ce este mai important, cunoaşte problemele de caracter intern şi extern, care vor trebui să fie soluţioante”, a subliniat Vadim Krasnoselski, în cadrul unui eveniment de prezentare a lui Ghebos, transmite presa de la Tiraspol. Valerii Ghebos s-a născut în anul 1967, în raionul Ungheni din Republica Moldova. După absolvirea şcolii din localitatea natală, el a intrat la colegiul de grăniceri al KGB-lui din URSS. Între 1987 şi 2007 a ocupat diverse funcţii în serviciul de grăniceri al KGB-lui, FSB-ului etc. Din 2007 până în 2011 a fost adjunctul ministrului Securităţii de Stat al armatei transnistrene.
Militarii ruși ar putea fi tot mai atrași de cetățenia moldovenească
Recent, expertul jurist al Promo-LEX, organizație ce se luptă pentru drepturile omului din regiunea transnistreană, Ion Manole, analiza atractivitatea cetățeniei R. Moldova pentru militari ruși cantonați în regiunea separatistă transnistreană.
„După pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 02 mai 2017, administrația de la Tiraspol, prin intermediul ultimelor modificări legislative din 31 mai 2017, ,,a oficializat” acel mecanism artificial înaintat la 24.10.2016, care are scopul de a facilita la maximum obținerea ,,cetățeniei Republicii Moldovenești Nistrene” de către cetățenii Federației Ruse care sprijină necondiționat și/sau fac parte din forțele armate ruse (cetățeni ruși care își satisfac serviciul militar de cel puțin un an în organele de menținere a păcii, inclusiv în grupul operațional al trupelor rusești staționate în regiunea transnistreană, precum și reprezentanți ai procuraturilor și ale altor organe de stat din Federația Rusă).
De asemenea, prin aceste modificări legislative au fost eliminate și anumite condiții generale de obținere a ,,cetățeniei transnistrene”, cum ar fi: cunoașterea limbii, refuzul în deținerea unei alte cetățenii și prezența unor surse legale de venit.
Ca urmare a acestor modificări, administrația de la Tiraspol insistă asupra rămânerii forțelor armate rusești pe teritoriul din stânga Nistrului prin acordarea ,,cetățeniei transnistrene”. Astfel sunt create premise prin care militarii străini vor putea ulterior sa obțină destul de ușor cetățenia Republicii Moldova”, precizează expertul Promo-LEX.
Pericol pentru România
Odată dobândită cetățenia moldovenească, aceștia ar putea, de ce nu, să încerce și redobândirea cetățeniei românești, prin concursul coruperii unor funcționari de la arhivele din Republica Moldova și apoi a rețelei de funcționari locali care lucrează în cadrul misiunilor diplomatice românești în Republica Moldova, care procesează dosarele de redobândire a cetățeniei României pentru basarabeni.
Scandal de spionaj: planurile GRU, dejucate la Chișinău
De altfel, autoritățile R. Moldova au decis recent expulzarea a cinci diplomați ruși, descoperiți ca fiind agenți ai GRU (serviciul special al Armatei ruse -n.r.). Pe lângă spionajul pe care îl făceau la nivel înalt la Chișinău, aceștia păstrau o bună coordonare cu Tiraspolul. De altfel, agenția Reuters a scris recent, citând surse din serviciile speciale de la Chișinău, că ofițerii GRU expulzați se ocupau de racolarea de luptători din UTA Găgăuzia, unitate administrativă din cadrul Republicii Moldova, pentru a lupta în estul Ucrainei.
