Fostul lider incarcerat al rebelilor kurzi Abdullah Öcalan i-a indemnat joi, cu ocazia Anului Nou kurd, pe rebelii din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) la un armistitiu si la o retragere din Turcia. „Spun in fata milioanelor de persoane care imi asculta apelul (ca) o noua perioada se naste, in care politica trebuie sa prevaleze, ci nu armele”, a declarat Öcalan, citat intr-un mesaj citit de de catre un deputat din cadrul Partidului pentru Pace si Democratie (BDP) la Diyarbakir (sud-est), in fata a sute de mii de persoane. „Am ajuns la o etapa in care armele trebuie sa taca (…), iar elementele armate trebuie sa se retraga in afara frontierelor Turciei”, a subliniat el. Fondatorul PKK nu a precizat un calendar in vederea retragerii combatantilor sai, al caror numar este estimat la aproximativ 5.000, raspânditi din sud-estul Turciei si pana in nordul Irakului. Intr-o prima reactie oficiala a autoritatilor turce, ministrul de Interne Muammer Güler a salutat „mesajul de pace”, dar a adaugat imediat ca asteapta consecintele apelului sau „in practica”. Abdullah Öcalan a proclamat armistitii unilaterale in patru rânduri, de la inceputul rebeliunii, in 1984, si pana in prezent. Niciunul dintre ele nu a condus la o solutionare a conflictului, care s-a soldat cu peste 45.000 de morti. in mesajul sau, Öcalan si-a justificat optiunea pentru pace, afirmând ca „perioada rezistentei armate a deschis o poarta procesului politic democratic”. „Sacrificiile nu au fost in van”, a dat el asigurari, adaugând ca „nu este sfârsitul luptei, ci este inceputul unei noi lupte”. Declaratia sa a fost aclamata de o multime care s-a reunit sa o asculte inca de joi dimineata pe o imensa esplanada, la Diyarbakir, o metropola situata in sud-estul Turciei pe care cei 12-15 milioane de kurzi o considera drept capitala lor. Foarte asteptat, apelul la armistitiu lansat de catre liderul rebel concretizeaza mai multe luni de negocieri intense, lansate la sfarsitul lui 2012, un an in care s-au inregistrat confruntari deosebit de sangeroase si o greva a foamei a unor detinuti kurzi.
Turcia inceteaza operatiunile impotriva rebelilor kurzi
Turcia va inceta operatiunile militare impotriva kurzilor daca Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) le inceteaza pe ale sale, a dat asigurari joi, la Haga, Recep Tayyip Erdogan, dupa câteva ore de la un apel la armistitiu lansat de liderului kurd incarcerat Abdullah Öcalan, relateaza AFP. „Daca nu vor mai exista actiuni armate, trupele noastre nu vor mai intreprinde operatiuni militare”, a declarat Erdogan intr-o conferinta de presa la Haga, in Olanda, in urma unei reunini cu omologul sau olandez Mark Rutte. Calificând ca pozitiva abordarea lui Öcalan, premierul turc, ale carui declaratii in turca au fost traduse in olandeza, a subliniat ca „important este sa vedem cum acesta (armistitiul) va fi aplicat in realitate”. „Sper ca va avea un efect cât mai rapid posibil”, a adaugat el.
Pace fragila
Autoritatile de la Ankara si liderii kurzi au inceput recent un proces de relansare a pacii. Premierul Recep Tayyip Erdogan a anulat masurile de izolare la care era supus Abdullah Öcalan, acesta ispasind incepând din 1999 o pedepasa cu inchisoarea pe viata, pe Insula-inchisoare Imrali (nord-vest). De asemenea, Guvernul sau a depus in Parlament un „pachet” legislativ care urmeaza sa permita eliberarea a sute de kurzi incarcerati pentru legaturi cu PKK. in schimb, miscarea rebela, considerata organizatie terorista in Turcia si in anumite tari occientale, a eliberat, saptamâna trecuta, opt prizonieri turci, detinuti in Irak de aproximativ doi ani. Opozitia il suspcteaza pe Erdogan ca vrea sa acorde noi drepturi kurzilor, in schimbul unei sustineri din partea deputatilor fata de o modificare a Constitutiei vizând o consolidare a puterilor presedintelui. Nevoit sa paraseasca postul in 2015, actualul premier doreste sa candideze la functia de presedinte in 2014. Totodata, declaratia lui Abdullah Öcalan a provocat, joi, furia deputatilor din cadrul partidului ultranationalist MHP, care si-au agatat de pupitre harti cu Turcia si steagul turc.
In preajma ajungerii la o intelegere intre fortele politice pro-europene de la Chisinau, PCRM incearca o tactica a bagarii batului prin gard pentru a involbura apele in AIE. Dupa ce au pus umarul la rasturnarea guvernului Filat, acum PCRM vrea sa convinga partidul lui Filat – PLDM – sa se razbune si sa il dea joc pe Marian Lupu (PD) din fruntea Parlamentului de la Chisinau. „Dupa ce a declarat razboi mafiei, liderul PLDM, Vlad Filat trebuie sa duca lupta pana la capat si sa-l dea jos pe spicherul Marian Lupu”, a declarat fostul sef comunist al SIS si nepotul lui Voronin, Artur Resetnicov. „PCRM a depus aceasta solicitare de demisie a presedintelui parlamentului. si toti cei care au promis ca vor lupta cu mafia, ca nu vor ceda in fata mafiei, au obligatia sa sustina demisia presedintelui parlamentului”, a spus Resetnicov miercuri, inainte ca biroul permanent sa se pronunte contra acestei initiative. Potrivit lui, discutiile purtate miercuri intre partidele AIE-2 au scopul mai mult de a se santaja reciproc. „PCRM nu va fi instrumentul de santaj”, a mai spus deputatul. Anterior, liberalul Mihai Ghimpu a declarat ca Voronin ii bate cap in cap pe Filat si Plahotniuc „ca pe 2 tachi”. Potrivit lui, aceasta e metoda comunistilor de a distruge coalitia de guvernare, relateaza Unimedia.md.
Moscova nu se mai delimiteaza in a-si construi jocurile de presiune asupra Chisinaului doar prin intermediul separatistilor de peste Nistru, ci incearca unul mai complex, adaugand in aceasta ecuatie si gagauzii. Acest nou episod implica din nou cazaci, un fel de brat armat clandestin al Rusiei in zone de interes. Aparitia unui detasament de cazaci rusi in Gagauzia nu numai a pus in garda localnicii, dar si denota eforturile Moscovei de a folosi gagauzii, alaturi de populatia din Transnistria, impotriva guvernului de la Chisinau, potrivit The Jamestown Foundation. Prezenta cazacilor incita la un joc periculos care ar putea duce la escaladarea unor conflicte interne serioase, pe care guvernul rus ar putea sa le exploateze. Conform sursei, cazacii etnici rusi au aparut in Comrat acum doua saptamani. Ei au solicitat inregistrare in calitate de organizatie publica la Ministerul Justitiei si si-au declarat intentia „de a pastra patria” prin orice mijloace. Drept raspuns, gagauzii, in special veterani ai razboiului de pe Nistru, s-au revoltat, considerand acest fapt drept amenintare la adresa integritatii teritoriale a tarii. Plangerile acestora au determinat Adunarea Populara sa emita o denuntare a celor care au criticat aparitia cazacilor rusi in Comrat. Pretentiile grupului de veterani ca cazacii rusi care au venit in Comrat „ameninta independenta, securitatea si integritatea teritoriala a tarii sunt, cel putin, ciudate”, declara Adunarea Populara. Aceasta indeamna populatia Republicii Moldova „sa condamne atacurile extremiste ale pseudo-patriotilor, care, de fapt, prin sprijinul lor pentru apropierea de Romania, reprezinta o amenintare reala pentru independenta si integritatea teritoriala a republicii”. The Jamestown Foundation noteaza ca situatia reala difera de cea descrisa de catre legislatorul gagauz.
Republica armelor rasare
Analistii de la Jamestown Foundation opineaza ca prezenta unor grupuri inarmate in acesta tara, una dintre cele mai inarmate din Europa in randul populatiei civile, nu va face decat sa fie o invitatie la violenta, situatie care ar putea destabiliza populatia Moldovei. Sosirea cazacilor rusi in Gagauzia are legatura cu Transnistria in primul rand. Oficialii din Tiraspol spera sa obtina cat mai multe concesii de la guvernul central si chiar sa-l forteze sa accepte separarea Transnistriei de restul Moldovei drept fapt implinit, se declara in articol. Conform sursei, cazacii rusi ar putea face ceea ce oficialii rusi nu pot. in cazul destabilizarii situatiei, oficialii rusi pot folosi aceasta pirghie impotriva Chisinaului, influentand puterea decizionala in Transnistria sau determinand guvernul Republicii Moldova sa se intoarca in directia Moscovei mai degraba decat spre Vest.
Primaria din Moscova spera ca schimbarea perceptiei despre Cipru ca paradis fiscal sa ajute orasul sa-si atinga obiectivul de a deveni un centru financiar global, a declarat seful departamentului pentru relatii internationale al primariei, Sergei Cheremin, citat de Bloomberg. „A schimbat total perceptia despre Cipru, iar asta este un lucru bun pentru Rusia. Le-a demonstrat rusilor care-si tin banii in conturi in Cipru ca nu este sigur. Va incuraja multe companii rusesti sa-si concentreze resursele in Moscova”, a spue el. Parlamentul din Cipru a respins marti seara taxarea depozitelor bancare, o conditie a zonei euro pentru un pachet de imprumuturi externe de 10 miliarde de euro. Rusia a modernizat in ultimii ani Bursa de la Moscova si a angajat recent Goldman Sachs intr-o campanie de imbunatatire a imaginii tarii in randul investitorilor la nivel international. Premierul rus, Dimitri Medvedev, si-a facut un obiectiv din transformarea Moscovei in centru financiar in timpul perioadei cand a fost presedinte. Potrivit estimarilor din presa internationala, companii si persoane din Rusia au in conturi in bancile din Cipru mai multe zeci de miliarde de euro. Planul de a taxa depozitele a fost calificat, la inceputul saptamanii, ca „incorect, neprofesionist si periculos” de catre presedintele Rusiei, Vladimir Putin. „In mod natural, o mare parte a banilor se va intoarce din Cipru la Moscova. Rusia a pierdut in fiecare an miliarde de dolari din taxe si TVA, ca urmare a directionarii banilor prin Cipru”, a declarat Luis Saenz, seful diviziei de investitii pe piata de capital la BCS Financial Group din Londra. Cipru este cel mai mare investitor strain direct in Rusia si principala destinatie a investitiilor rusilor in strainatate, ca urmare a unui regim de taxe scazute si a legislatiei favorabile mediului de afaceri.
Convorbirile dintre partidele aflate la guvernare si liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti, nu au adus miercuri rezultate concrete. Presedintele Republicii Moldova a purtat miercuri consultari cu fiecare grup parlamentar din fosta Alianta pentru Integrare Europeana. Primii au discutat cu seful statului liberal-democratii. Acestia au reiterat ca Vlad Filat ramane candidatul lor pentru functia de prim-ministru. Asta desi liberalii nu agreeaza acest lucru si au anuntat in repetate randuri ca nu-l vor revota in aceasta functie, relateaza Unimedia.info. „In cadrul consultarilor nu trebuie sa identificam doar candidatura pentru functia de prim-ministru. si nu din prima runda. Noi ne-am expus pozitia politica a partidului, care a fost adoptata, dar este prerogativa si dreptul presedintelui sa analizeze nu doar aceasta propunere, ci tot contextul politic si sa iasa ulterior cu propunerile sale. Noi vom negocia atat cat va fi nevoie pentru a atinge un rezultat bun”, a declarat liderul fractiunii PLDM, Valeriu Strelet. Acesta a reiterat ca formatiunea pe care o reprezinta va face tot posibilul pentru ca alegerile anticipate sa fie evitate.
Criterii liberale
Si liberalii lui Mihai Ghimpu au declarat ca au pregatit anumite criterii in baza carora vor examina candidaturile inaintate pentru Cabinetul de Ministri. „Partidul Liberal doreste o Alianta pentru Integrare Europeana noua, improspatata, imbunatatita, la un nivel de calitate cu cel putin o treapta mai sus. Dupa scandalurile de corutie si interceptari telefonice, noi ne-am stabilit si niste criterii pentru persoanele care pot conduce Moldova: sa fie oneste, incoruptibile, responsabile pentru soarta Republicii Moldova, dar si pentru integrarea in Uniunea Europeana. Noi vom continua discutiile cu celelalte doua structuri componente ale AIE. La etapa actuala discutam disfunctionalitatile in diferite institutii ale statului. Am descoperit destule si aceste lacune trebuie sa le lichidam ca sa venim cu o AIE-3 credibila si care sa nu mai poata fi compromisa. PL nu va sustine candidatura lui Vlad Filat. Prim-ministru inseamna om de stat, iar un om de stat nu poate spune: ori eu, ori Republica Moldova”, a declarat deputatul PL Corina Fusu, care face parte si din grupul de negociatori.
PDM nu vrea sa deschida „subiectul Filat”
La randul lor, democratii le-au solicitat jurnalistilor sa nu sara peste cinci trepte si sa nu-i intrebe de pe acum daca vor sustine candidatura lui Vlad Filat pentru functia de premier. „Problema personificarii noului Guvern este ultima intrebare pe agenda discutiilor, in formatul 3+3+3. Noi nu avem doar sarcina sa ajungem la identificarea unui candidat pentru functia de prim-ministru si sa identificam persoane pentru functia de ministri. Sarcina noastra este mult mai complexa: sa asiguram un pachet intreg de schimbari, in cadrul Guvernului, in mecanismele de functionare ale Executivului. Doar dupa ce identificam acest set de schimbari, ajungem la crearea unui profil al prim-ministrului si a ministrilor. Abia ultima, va fi identificarea, conform acestor profiluri a candidaturilor la functiile de premier si ministri. Noi nu vrem sa schimbam, a completat presedintele PD, speakerul Marian Lupu.
Fostul lider incarcerat al rebelilor kurzi Abdullah Öcalan i-a indemnat joi, cu ocazia Anului Nou kurd, pe rebelii din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) la un armistitiu si la o retragere din Turcia. „Spun in fata milioanelor de persoane care imi asculta apelul (ca) o noua perioada se naste, in care politica trebuie sa prevaleze, ci nu armele”, a declarat Öcalan, citat intr-un mesaj citit de de catre un deputat din cadrul Partidului pentru Pace si Democratie (BDP) la Diyarbakir (sud-est), in fata a sute de mii de persoane. „Am ajuns la o etapa in care armele trebuie sa taca (…), iar elementele armate trebuie sa se retraga in afara frontierelor Turciei”, a subliniat el. Fondatorul PKK nu a precizat un calendar in vederea retragerii combatantilor sai, al caror numar este estimat la aproximativ 5.000, raspânditi din sud-estul Turciei si pana in nordul Irakului. Intr-o prima reactie oficiala a autoritatilor turce, ministrul de Interne Muammer Güler a salutat „mesajul de pace”, dar a adaugat imediat ca asteapta consecintele apelului sau „in practica”. Abdullah Öcalan a proclamat armistitii unilaterale in patru rânduri, de la inceputul rebeliunii, in 1984, si pana in prezent. Niciunul dintre ele nu a condus la o solutionare a conflictului, care s-a soldat cu peste 45.000 de morti. in mesajul sau, Öcalan si-a justificat optiunea pentru pace, afirmând ca „perioada rezistentei armate a deschis o poarta procesului politic democratic”. „Sacrificiile nu au fost in van”, a dat el asigurari, adaugând ca „nu este sfârsitul luptei, ci este inceputul unei noi lupte”. Declaratia sa a fost aclamata de o multime care s-a reunit sa o asculte inca de joi dimineata pe o imensa esplanada, la Diyarbakir, o metropola situata in sud-estul Turciei pe care cei 12-15 milioane de kurzi o considera drept capitala lor. Foarte asteptat, apelul la armistitiu lansat de catre liderul rebel concretizeaza mai multe luni de negocieri intense, lansate la sfarsitul lui 2012, un an in care s-au inregistrat confruntari deosebit de sangeroase si o greva a foamei a unor detinuti kurzi.
