Desi lucrurile se desfasoara cu dificultate in ceea ce priveste construirea gazoductului Ungheni-Iasi care ar putea reduce dependenta Republicii Moldova de gazul rusesc, oficialii din aceasta tara nu se grabesc sa demareze lucrarile motivand ca vor o procedura cat mai transparenta. Ministrul in exercitiu al Economiei de la Chisinau, Valeriu Lazar, a declarat joi pentru portalul Unimedia.info ca toate coordonarile au fost realizate si pe partea moldoveneasca si pe cea româna, numai ca mai ramane de realizat modalitatea in care se face licitatia. „Am avut o corespondenta foarte activa. Dupa ultimele clarificari urmeaza a fi anuntata licitatia publica, iar la acest capitol sunt anumite discutii. Ori vom merge pe procedura nationala – Legea Achizitiilor Publice, care este ceva mai simpla si mai scurta, ori vom merge pe procedura PRAG – procedura de achizitii a Uniunii Europene. Ea dureaza cam cu o luna-doua mai mult, dar e mai transparenta si credibila pentru partenerii nostri externi si atunci avem certitudinea ca mijloacele financiare alocate Republicii Moldova din partea Comisiei Europene ca si grant le vom incasa. Ministerul Economiei vrea o licitatie internationala si un proiect exemplar din toate punctele de vedere, chiar daca ne va lua mai mult timp”, a spus Lazar, citat de sursa mentionata. Valoarea totala a proiectului de constructie a gazoductului Iasi – Ungheni este de 19 milioane de euro, iar Comisia Europeana va oferi R. Moldova un grant de 7 milioane de euro, bani din care trei milioane de euro vor merge la Chisinau, iar României ii vor reveni patru milioane. Acesta va putea transporta anual 1,5 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a circa 15% din productia anuala nationala a Romaniei.
Liderii de la Belgrad si Pristina nu au ajuns la niciun compromis marti la Bruxelles asupra normalizarii relatiilor lor, dar au declarat ca sunt gata sa continue negocierile, a anuntat in timpul noptii premierul sarb Ivica Dacic. „Avem inca timp sa gasim o solutie”, a adaugat el, adresandu-se in limba sarba mass-media. Thaci a declarat de asemenea ca este gata sa continue discutiile. Sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, care a condus ciclul de negocieri, a indicat totusi ca nicio alta intalnire nu este prevazuta la Bruxelles. „Este ultima data cand ne intalnim in mod oficial”, a declarat ea intr-un comunicat. „Un numar de propuneri au fost puse pe masa. Prapastia dintre cele doua parti este mai mica, dar adanca”, a adaugat ea. Dna Ashton a precizat ca liderii se vor intoarce in capitalele lor respective, la Belgrad şi Pristina, pentru a discuta. „Ei imi vor face cunoscute pozitiile lor in urmatoarele zile”, a mai spus ea, sperand ca ei sa poata gasi o solutie. Europenii spera ca un astfel de acord va contribui la slabirea tensiunilor din nordul Kosovo, populat majoritar de sarbi, care nu accepta controlul Pristinei la cinci ani dupa independenta fostei provincii sarbe, noteaza AFP. Divergentele se refera la gradul de autonomie de care ar putea beneficia localitatile din regiune in schimbul afirmarii autoritatii oficiale a Pristinei. Belgradul cere crearea unei „asociatii” a acestor municipalitati care sa dispuna de „puteri executive” pentru securitate, politie si justitie. Dar Pristina refuza sa mearga atat de departe, iar Thaci a reafirmat marti ca aceasta asociatie nu va avea „in niciun caz puteri legislative”.
Exporturile de armement ale Rusiei au atins pragul de 15,2 miliarde de dolari in 2012, inregistrand o crestere de circa 12% fata de 2011, a declarat miercuri presedintele rus, Vladimir Putin, citat de mass-media moscovita. In luna decembrie a anului trecut, Putin declara ca vanzarile de armament au depasit cifra de 14 miliarde de dolari, cu 500 de milioane mai multe decat aratau prognozele initiale. „In decembrie anul trecut am vorbit despre rezultatele preliminare din sfera militara si a cooperarii tehnice si am fost de acord sa stabilim rezultatele finale in 2013”, a declarat seful statului rus in cadrul unui sesiuni a Comisiei de stat pentru cooperare si tehnica militara cu tari straine. El a mai adaugat ca aceasta „crestere de 12 procente si volumul total al exporturilor de arme din Federatia Rusa catre statele partenere s-a ridicat la 15,2 miliarde de dolari”. „Acesta este unul dintre cei mai buni indicatori in domeniu, si putem sa afirmam cu incredere ca Rusia este unul dintre liderii incontestabili pe aceasta ramura a vanzarilor de arme si echipamente speciale de lupta”, a spus Putin care a mai adaugat ca SUA este inaintea Rusiei pe acest palier. SUA este cel mai mare exportator de armament din lume, dar inca nu si-a anuntat bilantul vanzarilor pe 2012. Potrivit unui raport al Institutului International de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, publicat in urma cu doua saptamana, SUA si Rusia au ramas principalii exportatori, cu 30% si, respectiv, 26% din piata, urmate de Germania si Franta. Pe locul cinci se plaseaza China cu 5% din comertul mondial in acest sector. Putin a mai declarat ca in prezent Rusia exporta armament in 66 de tari ale lumii si ca sunt semna acorduri de cooperare in sfera tehnico-militara cu 85 de tari iar portofoliul de comenzi pentru produse de aparare se ridica la 46,3 miliarde de dolari.
Pacificator rus, fata in fata cu trimisul Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin
Ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta, scrie pe site-ul personal ca tot mai multi cetateni care traiesc in regiunea transnistreana a Republicii Moldova cauta sa obtina cetatenia romana, fapt ce l-a determinat pe liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, sa isi intareasca retorica anti-romaneasca si sa se arunce deschis in bratele Moscovei. „Trecand pe langa consulatul Romaniei din Chisinau, am observant foarte des multe masini cu numere de inmatriculare din regiunea transnistreana a Republicii Moldova. Cred ca acesta este un raspuns clar al cetatenilor Republicii Moldova din stinga Nistrului, care ii dau direct de inteles lui sevciuc, ca doresc sa-si redobandeasca cetatenia pierduta in urma ”eliberarii” sovietice. Ei cunosc prea bine ca in Uniunea Eropeana viata este cu totul diferita de cea din ”muzeul viu al Uniunii Sovietice”. in aceste conditii, nu influenta Romaniei, dar posibilitatea descoperirii de catre cetateni a valorilor euro-occidentale, democratice pune in pericol viitorul puterii lui Sevciuc si a intregului clan separatist”, opineaza ministrul liberal al Apararii de la Chisinau. El mai spune ca tocmai din aceste considerente, liderul separatist induce spaima in randul populatiei vizavi de necesitatea pastrarii trupelor rusesti in aceasta zona ca masura de precautie, deoarece Chisinaul se pregateste de un nou conflict armat pe Nistru.
Rusia, „mediatorul” partinitor
Marinuta mai scrie ca Rusia isi depaseste sfidator rolul de mediator luand fatis partea separatistilor transnistreni in orice formula de negociere. Mai mult, oficialii rusi nu respecta uzantele diplomatice si circula in zona dupa cum doresc, fara a-si anunta vizitele. „In cadrul Comisiei Unificate de Control delegatia Federatiei Ruse preponderent sustine pozitiile separatistilor. Fara consultare cu organele constitutionale, nu mai vorbesc de aprobare, fortele militare ale Federatiei Ruse au demarat procesul de inlocuire a tehnicii militare si armamentului din zona de securitate si din cadrul trupelor militare temporar dislocate pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult ca atat, anul trecut, in zona de securitate ”din accident”, dupa cum ne-a declarat un oficial al ministerului rus al apararii, au fost introduse tipuri de arme noi, care ulterior la insistenta Ministerului Apararii al Republicii Moldova au fost scoase. Din 2003 pina in present la posturile de mentinere a pacii Federatia Rusa, incalcind flagrant intelegerile atinse, mentine masini blindate. Militarii de rang inalt din Fortele Armate ale Rusiei, cind vin pe teritoriul Republicii Moldova, tara recunoscuta independenta si suverana inclusiv si de ei, nici nu informeaza organelle constitutionale, or in forma de batjocura trimit telegrama cifrata cand deja sunt in aer. Masinile contingentului temporar dislocate in zona de securitate incearca sa circule cum le pofteste pe intreg teritoriul tarii noastre, in asa mod incalcand acordurile anterioare”, mai spune seful de la Aparare.
Plaforma de exploatare a gazelor de sist din Ucraina
In contextul luptelor tot mai aprige in zona energtica dintre Kiev si Moscova, Bruxelles-ul vrea sa dea o mana de ajutor Ucrainei pentru a reduce dependenta acestei tari de gazul rusesc. Comisarul european pentru politica energetica, Günther Oettinger, si-a exprimat convingerea ca foarte curand Ucraina va livra gaze de sist Europei, mentionand ca in astfel de livrari sunt interesate in mod deosebit Polonia si Germania, intr-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Oficialul CE a mai spus ca ‘Germania nu ar trebui sa renunte la tehnologia de fractionare hidraulica in extragerea gazelor de sist, intrucat va pierde aptitudini importante’. Vorbind despre planurile UE privind diversificarea rutelor de hidrocarburi, in special de perspectivele de promovare a proiectelor de gazoducte Nabucco-West si Trans-Adriatic Pipeline (eleno-italian) de transportare a gazelor azere in UE, Oettinger a afirmat ca, pe termen lung, UE are nevoie de ambele. Succesul proiectului, potrivit acestuia, ‘depinde desigur de cat de mult gaz azer, din nordul Irakului si Turkmenistan va primi UE, continuandu-si jocul energetic’. ‘Imi pot clar imagina ca in 2018 prin aceste conducte si altele vor curge primele gaze’, a adaugat el. in ianuarie a acestui an, la Forumul economic de la Davos, in prezenta presedintelui Viktor Ianukovici si a prim-ministrului olandez Mark Rutte a fost semnat un acord intre Schell si compania Nadra Yuzovsky pentru exploatarea gazelor de sist in Ucraina. La 10 mai 2012, o comisie interdepartamentala de la Kiev de desfasurare a licitatiilor a stabilit castigatorii pentru exploatarea campurilor de gaze de sist Yuzovsky (regiunea Donetk si Harkov) si Olesko(regiunea Lvov). Extragerea gazelor de sist este o operatiiune foarte costisitoare, de circa zece ori mai scumpa decat extragerea conventionala de petrol sau gaze. Piata gazelor de sist a fost estimata in 2011 la 27 de miliarde de dolari. SUA a promis Ucrainei ca ii va imprumuta know-how-ul in ceea ce priveste tehnologiile de extractie a gazului de sist pe care americanii le folosesc.
Contract istoric
La inceputul acestui an, mass-media de la Kiev relata ca Ucraina va semna un acord de exploatare a gazelor de sist in valoare de 10 miliarde de dolari cu compania anglo-olandeza Royal Dutch Shell. Ulterior, intelegerea a fost incheiata, la Davos, intre presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, si directorul executiv al Royal Dutch Shell, Peter Voser. Ucraina ar putea detine unele din cele mai mari zacaminte de gaze de sist din Europa si odata ce productia va incepe se estimeaza ca in 10-15 ani va putea oferi sansa independentei energetice fata de gazele rusesti. Regiunea se pare ca este intr-adevar bogata in acest tip de zacamant si gazele de sist sunt vazute si de Polonia drept o sansa reala a independentei energetice a regiunii fata de Rusia. Mai mult, unii experti cred ca odata ce tehnologia de producere va fi pusa la punct Polonia si Ucraina vor modifica nu numai echilibrul energetic si politic al regiunii, dar si al intregii Europei. Uniunea Europeana importa in prezent din Rusia 25 % din gazele pe care le consuma. Rezervele Ucrainei de gaze neconventionale sunt estimate intre un trilion si jumatate si aproape 3 trilioane. In prezent Kievul importa aproape doua treimi din gazele de care are nevoie, odata ce ar putea sa isi produca singura o parte importanta din aceasta cantitate, ar putea deveni un actor mai important nu numai pe piata energetica a regiunii, dar si pe scena politica, fara a mai putea fi presata in acest domeniu de oficialii de la Kremlin. Aceeasi problema o are si Republica Moldova, tara tot mai presata de catre Moscova sa renunta la ambitiile europene si sa adere la Uniunea Vamala pe care o pregateste alaturi de stat de fostul lagar sovietic.
