de Razvan Iorga | feb. 14, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin
Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.
Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.
Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.
Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.
De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.
Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului
Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.
Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.
„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederală sau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.
În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.
Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.
MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.
Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.
Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.
Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.
Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.
„În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.
Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.
Tragedia umană, exploatată electoral
Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.
Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.
Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.
„Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.
Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.
El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.
„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.
Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.
Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.
„Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.
El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.
Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.
Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni
Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.
MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.
Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.
Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.
În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.
Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, Uncategorized @ro
Contingentul militar trimis de România în Afganistan suferă noi pierderi
11 copii au fost omorâți într-un atentat sinucigaș cu mașină-capcană comis de un presupus taliban care s-ar fi detonat lângă o mschee în orașul Daman, aflat în provincia Kandahar din sudul Afganistanului, au anunțat luni surse oficiale de la Kabul, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, care precizează că printre răniți se numără și 8 soldați români. Șaisprezece persoane, inclisv civili, polițiști și soldați români au fost răniți în atacul comis în districtul Daman din provincia Kandahar, cunoscut fief al insurgenței talibane.
Surse militare locale au declarat că o altă grupare suspectată de acest val de atentate este Statul Islamic, care și-a consolidat în ultimele luni pozițiile din Afganistan, după înfrângerile suferite în Siria și Irak.
Repatrierea camarazilor căzuți pe frontul afgan, o imagine dureroasă în garnizoanele militare ale României
Confirmare oficială
Mircea Dușa, secretar de stat în MApN, a confirmat că în atacul din Afganistan au fost răniți 8 soldați români, starea acestora fiind stabilă. ”În urma exploziei au fost răniți opt militari. Starea lor este stabilă. Mai întâi s-au anunțat familiile, pentru că așa e procedura”, a declarat Mircea Dușa pentru postul Antena3.
Alte surse, citate de mass-media de la București, au declarat că doar unul dintre români este rănit grav, ceilalți șapte având răni superficiale. De asemenea, atentatul s-a produs, după ce atacatorul a intrat cu mașina capcană într-o clădire în care se ținea o adunare a soldaților cu localnicii din Daman. Autoturismul a explodat în urma impactului.
Reamintim că luni au mai avut loc două atentate sinucigașe în capitala afgană Kabul. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise, din care un fotograf al AFP și alți șapte jurnaliști locali și corespondenți pentru mass-media occidentală.
Pe 22 aprilie, cel puţin 57 de persoane au fost ucise şi alte peste 110 au fost rănite într-un atentat sinucigas într-un centru electoral din Kabul. Atacul a avut loc la un centru de înregistrare pentru alegerile legislative care vor avea loc în luna octombrie 2018 în Afganistan. (Mihai Isac)
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a estimat luni că atacurile sinucigaşe coordonate lansate duminică de către talibani la Kabul şi în alte trei mari oraşe din Afganistan denotă un eşec al serviciilor afgane şi al NATO.
”Infiltrările de terorişti la Kabul şi în alte provincii reprezintă un eşec al serviciilor pentru noi şi îndeosebi pentru NATO, şi trebuie să facă obiectul unei anchete serioase”, a declarat Karzai într-un comunicat. În acelaşi comunicat, şeful statului afgan a lăudat ”vitejia şi sacrificiul forţelor de securitate”, care, în opinia sa, au reacţionat ”rapid şi la momentul oportun pentru a-i contracara pe terorişti”.
”Forţele de securitate afgane i-au dovedit poporului afgan că pot să-şi apere ţara cu succes”, a declarat Karzai, în timp ce experţi şi diplomaţi oocidentali sunt preocupaţi în legătură cu o nouă demonstraţie de forţă a talibanilor odată cu apropierea termenului – sfârşitul lui 2014 – de retragere a tuturor trupelor combatante ale forţei NATO din Afganistan.
La acea dată, procesul de transfer al responsabilităţii securităţii ţării către forţele afgane va trebui finalizat, un pariu pentru experţi că ele nu vor fi niciodată pregătite, din lipsă de mijloace şi motivaţie, din cauza corupţiei şi a infiltrării talibanilor.
UE condamnă atacul
Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Catherine Ashton a condamnat ferm, duminică seară, atacurile coordonate comise duminică în Afganistan, precizând că personalul UE din această ţară este în siguranţă. „Uniunea Europeană doreşte să-şi reafirme sprijinul pentru guvernul afgan şi angajamentul său de a continua susţinerea eforturilor guvernului pentru consolidarea stabilităţii şi a democraţiei”, se menţionează în declaraţia şefei diplomaţiei europene.
Un număr de 36 de talibani au fost ucişi de bombele proprii sau de forţele de ordine, precum şi opt membri ai forţelor afgane şi trei civili, în atacurile concomitente lansate duminică de insurgenţii islamişti. Cel puţin şase atacuri coordonate au vizat parlamentul, un vicepreşedinte, forţa internaţională a NATO (ISAF) şi ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Japoniei din capitala afgană, talibanii dorind să marcheze începutul tradiţionalei lor ‘ofensive de primăvară’.
În afara celor 47 de morţi, 40 de membri ai forţelor afgane de securitate şi 25 de civili au fost răniţi în atacuri, potrivit unui ultim bilanţ realizat de ministrul de interne Bismillah Mohammadi. Şeful poliţiei din Kabul, Mohammad Ayoub Salangi, a declarat că 40 de civili reţinuţi ca ostatici duminică într-un imobil din apropierea parlamentului au fost eliberaţi în cursul nopţii şi sunt teferi. Atacurile coordonate de la Kabul au fost cele mai ample din cei peste zece ani de conflict.
de Anatol Terzi | mart. 13, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Militarul american suspectat că a ucis duminică 16 civili afgani poate primi pedeapsa cu moartea în caz că este condamnat de justiţia militară americană, a declarat luni secretarul american al Apărării.
Sergentul suspectat de masacrarea civililor, printre care multe femei şi copii, trebuie adus în faţa curţii marţiale conform codului de justiţie militară american. Acesta prevede, printre alte sancţiuni posibile, pedeapsa cu moartea, a explicat şeful Pentagonului. Regretând „teribilele pierderi de vieţi omeneşti”, Leon Panetta a declarat că motivul crimelor este încă necunoscut.
Militarul a părăsit baza pe jos în timpul nopţii pentru a ajunge într-un sat din apropiere şi este suspectat că şi-a împuşcat în cap şi cu sânge rece victimele înainte de a încerca să ardă cadavrele. „La un moment dat, acesta a revenit la bază şi s-a predat. El le-a spus oamenilor ce s-a întâmplat”, a declarat secretarul Apărării. Întrebat dacă se poate vorbi despre o mărturisire, Panetta a spus: „cred că acesta este cazul”. „Nu suntem siguri de motivele comiterii crimelor. Acesta este reţinut şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că va fi adus în faţa justiţiei şi va trebui să dea socoteală”, a adăugat Panetta.
Acest caz se adaugă unei serii de incidente – incendierea Coranului, soldaţi urinând pe cadavre – care rămân izolate şi nu subminează eforturile războiului şi nici strategia americană care prevede retragerea trupelor americane şi ale NATO la sfârşitul anului 2014, conform lui Leon Panetta. „Nu putem permite ca aceste evenimente să ne submineze strategia sau misiunea pe care o avem. Este important să avansăm”, a continuat acesta. Sergentul, a cărui identitate este ţinută secretă din cauza anchetei, se afla pentru prima dată în Afganistan după ce a fost trimis în Irak de trei ori.
Talibanii ameninţă cu răzbunarea
Talibanii au jurat luni că vor răzbuna moartea a 16 civili afgani, între care femei şi copii, ucişi duminică de un militarul american, promiţând că îşi vor dubla atacurile împotriva „sălbaticilor americani bolnavi mental”. Talibanii „vor răzbuna fiecare dintre martirii ucişi sălbatic de invadatori”, se poate citi pe site-ul insurgenţilor islamişti, care evocă masacrul de duminică. „Majoritatea victimelor sunt copii nevinovaţi, femei şi bătrâni, masacraţi de barbarii americani care le-au furat viaţa preţioasă fără milă şi şi-au pătat mâinile de sânge”, adaugă talibanii în comunicatul lor.
„Teroriştii americani caută scuze pentru cel care a comis această crimă inumană pretinzând că (…) este bolnav mental”, continuă insurgenţii. „Dacă autorii acestui masacru erau cu adevărat bolnavi mental, acest lucru ar arăta o nouă contravenţie morală a armatei americane, pentru că înarmează, în Afganistan, nebuni care întorc arma fără să gândească împotriva unor afgani fără apărare”, conchid talibanii.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate a decis retragerea temporară a tuturor funcţionarilor care lucrează în instituţii guvernamentale afgane, după atacul în care au fost ucişi doi consilieri americani.
Doi consilieri americani au fost ucişi, sâmbătă, într-un atac armat care a vizat Ministerul afgan de Interne, în a cincea zi de proteste violenţe izbucnite după arderea unor exemplare ale Coranului într-o bază militară americană. Talibanii au revendicat moartea consilierilor americani ucişi într-un atac armat, justificând-o ca replică la arderea Coranului într-o bază militară americană.
„La ora 16.30 (14.00, ora României), un erou numit Abdul Rahman a ucis patru consilieri americani în sediul Ministerului de Interne, ca reacţie la lipsa de respect a invadatorilor faţă de obiecte sacre ale islamului, în special după arderea Coranului într-o bază din Bagram”, anunţă insurgenţii talibani.
În Afganistan, au loc de cinci zile manifestaţii anti-americane, după ce câteva exemplare din Coran au fost arse, din ordinul unui comandant american, la baza americană din Bagram (60 km nord de Kabul), transmite Agerpres. Sâmbătă, patru atacatori au fost ucişi şi 56 au fost răniţi în timpul atacului asupra unui complex al ONU de la Kunduz (nord). În cursul tulburărilor declanşate în urma arderii cărţilor au murit 27 de persoane, dintre care doi soldaţi americani, şi alte peste o sută au fost rănite, arată AFP. Sentimentul antiamerican n-a fost niciodată atât de puternic în rândul populaţiei de-a lungul celor zece ani de conflict, în contextul gravelor erori ale NATO, cărora le cad des victime civili, şi al actelor de profanare sau al altor acţiuni considerate blasfemii la adresa islamului.
Germania evacuează o bază militară din Taloqan
Conducerea Bundeswehr-ului a decis să retragă trupele germane de la baza militară din oraşul afgan Taloqan, ca urmare a revoltelor care au izbucnit după arderea mai multor exemplare ale Coranului la baza americană Bagram. Armata germană a confirmat oficial faptul că retragerea contingentului de militari germani survine pe fundalul valului de proteste în masă. Anterior, canalul de televiziune ZDF relatase că baza militară din Taloqan a fost atacată cu pietre de către localnici.
Armata franceza îşi va retrage dronele Harfang
Fără nici o legătură cu incidentele din ultimele zile, Franţa a anunţat că îşi va retrage până la sfârşitul lunii martie dronele Harfang staţionate în Afganistan şi va repatria circa patruzeci de militari însărcinaţi cu funcţionarea aparatelor. Harfang este o dronă MALE (altitudine medie, anduranţă lungă), un avion de recunoaştere pilotat de la distanţă, neînarmat, însărcinat îndeosebi cu strângerea de informaţii în sprijinul trupelor de la sol.
Odată cu retragerea dronelor Harfang, debutează cea de-a treia etapă a dezangajării trupelor franceze din Afganistan, a indicat purtătorul de cuvînt al Statului major, colonelul Thierry Burkhard, în cadrul unei conferinţe de presă la minister. La sfârşitul lunii martie, 600 de soldaţi francezi vor fi astfel retraşi din Afganistan de la începutul dezangajării franceze, la sfârşitul lui octombrie 2011, în teren rămânând numai 3.400 de militari, a precizat el. În decurs de trei ani, dronele Harfang au efectuat peste 5.000 de ore de zbor, 660 de zboruri şi „au tratat” 5.200 de obiective, a precizat purtătorul de cuvânt.
