de Razvan Iorga | mart. 11, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Fostul sef al diplomatiei romane, Crisitan Diaconescu, se afla pe aceeasi linie cu fosta sefa a diplomatiei americane, Hillary Clinton si a opinat, intr-un interviu recent publicat in mass-media centrala de la Bucuresti, ca Rusia isi face simtita prezenta in spatiul fostei Cortine de Fier. „„Resovietizarea Europei de Est este in plina derulare, iar in contextul actual din Republica Moldova, Bulgaria si Ucraina, autoritatile romane ar trebui sa fie foarte atente la politica externa si la relatiile cu partenerii sai strategici. Retorica xenofoba si antisemita capata niste conotatii absolut nebanuite”, a declarat Diaconescu. El a mai spus ca luptele politice de la Chisinau se subscriu acestei tendinte. „In Moldova, la doua saptamani dupa ce Consiliul European ia decizia privind semnarea acordului intre Moldova si UE, adica atunci cand Alianta pentru Integrare Europeana si-a atins cel mai important deziderat, alianta se rupe. in Bulgaria, oamenii au iesit in strada nemultumiti de mecanismul politic. Ucraina pare ca s-a intors de la orientarea europeana”, a subliniat consilierul prezidential Cristian Diaconescu.
de Razvan Iorga | mart. 8, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat in cadrul unui interviu pentru Associated Press ca Republica Moldova nu trebuie sa se abata de la drumul sau european. „Suntem constienti de ceea ce se intsmpla la Chisinau si speram foarte mult ca se va gasi un compromis intre partidele politice ale aliantei de guvernare, deoarece in caz contrar Republica Moldova va avea foarte mult de pierdut”, a afirmat seful statului roman. Acesta a facut apel catre cetatenii moldoveni sa se apropie de Uniunea Europeana. Basescu a subliniat ca Republica Moldova trebuie sa semneze Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeana, calificsndu-l „unul dintre cei mai importanti pasi in procesul de apropiere fata de UE”. Declaratiile lui Basescu vin in parallel cu ale sefei diplomatiei europene, Catherine Ashton, si comisarul european Stefan Fule care au lansat o declaratie comuna in care arata ca Guvernul Filat 2 a fost demis intr-un moment important pentru relatiile UE-R. Moldova. „Am luat act de votul de neincredere acordat azi de Parlament R. Moldova pentru Guvern. Votul are loc in momentul cand Moldova inregistreaza un progres substantial in liberalizarea regimului de vize si negocierile ambitioase privind Acordul de Asociere UE-R. Moldova”, se arata in comunicat. Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vladimir Filat, a fost demis marti. Pentru motiunea de cenzura initiata de Partidul Comunist au votat fractiunile PD, PCRM si deputatii neafiliati – grupul Dodon (4 deputati). In total, 54 de parlamentari s-au pronuntat pentru demiterea Executivului. In acest context, si agentia Reuters a opinat ca aceasta criza din Republica Moldova, pe care Uniunea Europeana, in pofida saraciei sale, o califica drept un far regional al progresului, ar putea pune in pericol semnarea acordului de asociere cu UE, la sfsrsitul anului current.
PPE trage semnale de alarma
De asemenea, presedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens considera ca viitorul european al Moldovei este in pericol. Dupa acordarea votului de neincredere Guvernului Filat, Martens a facut o declaratie in care isi exprima regretul pentru aceasta situatie. “Votul de neincredere din Parlamentul Republicii Moldova, care a dus la demiterea guvernului, a pus Moldova intr-o instabilitate politica si a compromis viitorul ei european. Este extrem de regretabil faptul ca unii membri ai Aliantei pentru Integrare Europeana au decis sa-si uneasca fortele cu Partidul Comunistilor pentru a provoca caderea guvernului, condus de Prim-ministrul Vlad Filat. Aceasta turnura nefericita de evenimente au pus in pericol finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeana a Acordului de Asociere,” a declarat presedintele PPE.
de Marcu Viadi | mart. 6, 2013 | Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez François Hollande au fost miercuri oaspetii speciali ai unui summit ce a reunit, la Varsovia, patru tari din Europa Centrala vizand relansarea unei Europe a Apararii aflate in continuare in suspans. Cele patru tari care formeaza asa-numitul „Grup de la Visegrad” sunt Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovacia. Ele au semnat miercuri la Varsovia o scrisoare de intentie cu privire la crearea pana in 2016 a unei unitati de lupta comune in cadrul Uniunii Europene (UE). Aceasta unitate ‘va putea fi utilizata dincolo de frontierele UE pentru operatiuni de mentinere a pacii, de prevenire a conflictelor armate si de gestionare a crizelor’, se precizeaza in document. Polonia va asigura ‘rolul cadru’ al acestei unitati, supranumite V4 EU BG (European Union Battlegroup), referire la cele patru state membre ale acestui ‘club’ informal creat in 1991. Efectivele unitatii vor fi de 2.000 pana la 3.000 de militari, dintre care 1.000 de militari polonezi, a precizat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ministerului polonez al Apararii, Jacek Sonta. Din ea vor face parte in principal unitati de infanterie si sprijin. Noua unitate va putea fi desfasurata la solicitarea Consiliului UE, pe o raza de 6.000 de kilometri de Bruxelles. Ea urmeaza sa devina capabila de lupta in 2015, iar in prima jumatate a lui 2016 se preconizeaza sa poata fi deja desfasurata, a mentionat purtatorul de cuvant citat.
Paris ar putea obtine decuplarea pe palieru militar a UE de SUA
Odata cu formarea acestei armate, planul Frantei de a deconecta Europa de protectia militara a SUA ar putea deveni realitate. O sursa din anturajul presedintelui Hollande afirma ca la aceste lucrari vor fi „identificate lacunele” Apararii Europene, tragerea unor concluzii in urma operatiunilor efectuate in ultimii ani in Africa sau Balcani. Este vorba, totodata, despre o continuare a reflectiei asupra unei „baze industriale si tehnologice a Apararii” comune, considerate la Paris „o miza a independentei tehnologice”. „Interventia in Mali a relevat din nou urgenta consolidarii apararii europene”, subliniaza o sursa de la Palatul Elysée, care se felicita de pozitia unanima a celor 27 de state UE cu privire la interventia franceza in aceasta tara si de sustinerea logistica sau pentru formarea fortelor africane oferita de unele tari membre ale Uniunii. Europa aloca, totusi, doar 1,6% din PIB-ul sau Apararii, in timp ce Statele Unite aloca 5%. in 2011, cheltuielile militare au scazut in UE la aproximativ 180 de miliarde de euro, in comparatie cu cele peste 200 de miliarde de euro alocate in urma cu cinci ani. Potrivit premierului polonez Donald Tusk, a carui tara asigura din vara presedintia Grupului de la Visegrad, aceasta reuniune este „cruciala pentru aceasta regiune din lume”. Prima putere militara europeana, Marea Britanie, nu a fost, totusi, invitata. Acest summit va fi „util”, a declarat ministrul francez al Apararii Jean-Yves Le Drian, la bordul avionului, in drum spre Varsovia. Parisul sustine de mai multi ani ca „nu exista o contradictie intre o Europa a Apararii si NATO”. insa foste tari din lagarul de est subliniaza ca apararea lor colectiva este asigurata de catre Alianta Nord-Atlantica, Europa neavand vocatia garantarii securitatii lor in fata unei agresiuni externe.
Opozitia Londrei
Marea Britanie, atenta sa isi pastreze suveranitatea si legatura singulara cu Statele Unite, este ostila uneori ideii crearii unui Stat Major european permanent, dorit de Paris, chiar daca cele doua capitale si-au consolidat cooperarea militara prin Tratatul de la Lancaster, in 2010. in domeniul industrial, esecul inregistrat in toamna la fuziunea grupurilor european EADS si britanic BAE Systems va continua sa reprezinte o ocazie pierduta pentru Europa Apararii, insa o consolidare a sectorului este considerata de numerosi experti mai necesara ca niciodata, in vederea unei „indulciri” a restrictiilor bugetare. „Nu renuntam la acest lucru pentru ca nu a mers cu EADS si BAE”, afirma surse de la Paris. Cei sase urmeaza sa analizeze, porivit Parisului, „factori ai competitivitatii” economiei europene, inaintea summitului prevazut saptamana viitoare la Bruxelles. François Hollande a efectuat deja o vizita la Varsovia, la jumatatea lui noiembrie, promovand „o noua etapa” in relatiile franco-poloneze. Berlinul, Varsovia si Parisul coopereaza si in cadrul „Triunghiului de la Weimar”, alt forum diplomatic.
de Razvan Iorga | mart. 6, 2013 | Alte regiuni, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce principalele state ale UE au cerut ca actorii politici de la Chisinau sa se aseze la masa tratativelor si sa nu abandoneze munca din ultimii ani, a venit miercuri randul SUA sa solicite continuarea drumului european. “SUA se alatura partenerilor internaționali in reiterarea importantei axarii continui pe agenda ambitioasa de reforme a Republicii Moldova si pe obiectivul sau de integrare europeana, spre beneficiul Republicii Moldova, al poporului si viitorului ei”, se precizeaza intr-un comunciat al diplomatiei americane. Statele Unite ale Americii a luat act de votul din 5 martie al Parlamentului Republicii Moldova, prin care a fost demis guvernul Filat. Liderii PL, PLDM si PD s-au intalnit, miercuri, cu seful statului, Nicolae Timofti, pentru a discuta posibilitatile de rezolvare a crizei politice. Asta dupa ce, ieri, Guvernul a fost demis cu votul a 54 de deputati. Pentru adoptarea motiunii de cenzura au votat deputatii PCRM, PD, ai grupului Dodon, precum si neafiliatii Mihai Godea si Sergiu Sarbu. Conform normelor legale, premierul demis urmeaza sa prezinte demisia cabinetului de ministri in termen de trei zile.
de Razvan Iorga | feb. 28, 2013 | Alte regiuni, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bucurestiul si Washingtonul mentin un contact strans in legatura cu amplasarea elementelor scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei. Dovada sta intalnirea de miercuri intre ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean si noul secretar de stat al SUA, John Kerry, cu ocazia reuniunii ministeriale informale a sefilor diplomatiilor din statele membre NATO si UE. In cadrul discutiilor a fost trecut in revista si stadiul procesului de punere in aplicare concreta a Acordului bilateral privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA din Romania, din 2011, care se desfasoara conform calendarului convenit, ministrul roman informandu-l pe omologul sau despre evolutiile procesului de pregatire a Bazei de la Deveselu, inclusiv cele din perioada urmatoare, astfel incat facilitatea de aparare antiracheta sa devina operationala la orizontul anului 2015. „Discutiile au relevat stadiul excelent al relatiei bilaterale, ai carei parametri sunt definiti prin ‘Declaratia Comuna de Parteneriat Strategic pentru secolul XXI intre Romania si Statele Unite ale Americii’ din septembrie 2011, precum si oportunitatile de viitor ale interactiunii bilaterale”, se arata intr-un comunicat al MAE. Secretarul american de stat a reconfirmat sprijinul pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele doua state. „Ministrul Titus Corlatean a reafirmat locul privilegiat pe care relatia cu Statele Unite il ocupa in politica externa a Romaniei. in acest sens, a fost subliniata importanta concretizarii unei agende relevante de contacte politico-diplomatice la nivel inalt pentru anul 2013, atat la Washington, cat si la Bucuresti, pentru a dinamiza si aprofunda Parteneriatul Strategic dintre cele doua tari”, relateaza MAE, precizand ca „secretarul de stat american a exprimat disponibilitate in acest sens”. John Kerry a preluat functia de secretar de stat la 1 februarie, succedandu-i in acest post lui Hillary Clinton.
Fostul sef al diplomatiei romane, Crisitan Diaconescu, se afla pe aceeasi linie cu fosta sefa a diplomatiei americane, Hillary Clinton si a opinat, intr-un interviu recent publicat in mass-media centrala de la Bucuresti, ca Rusia isi face simtita prezenta in spatiul fostei Cortine de Fier. „„Resovietizarea Europei de Est este in plina derulare, iar in contextul actual din Republica Moldova, Bulgaria si Ucraina, autoritatile romane ar trebui sa fie foarte atente la politica externa si la relatiile cu partenerii sai strategici. Retorica xenofoba si antisemita capata niste conotatii absolut nebanuite”, a declarat Diaconescu. El a mai spus ca luptele politice de la Chisinau se subscriu acestei tendinte. „In Moldova, la doua saptamani dupa ce Consiliul European ia decizia privind semnarea acordului intre Moldova si UE, adica atunci cand Alianta pentru Integrare Europeana si-a atins cel mai important deziderat, alianta se rupe. in Bulgaria, oamenii au iesit in strada nemultumiti de mecanismul politic. Ucraina pare ca s-a intors de la orientarea europeana”, a subliniat consilierul prezidential Cristian Diaconescu.
