de Razvan Iorga | apr. 28, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
SUA a decis sa intareasca militar si Tarile Baltice pe fondul situatiei tensionate din Ucraina. O companie de 150 de militari a Brigazii 173 aeropurtata a armatei americane a sosit luni in Estonia, completand dispozitivul de 600 de militari in regiune. Militarii americani au fost trimisi la baza aeriana Amari, unde au fost intampinaţi de presedintele eston, Toomas Hendrik Ilves. Militarii vor fi staţionaţi in Portul Paldiski, situat la Marea Baltica, cel puţin pana la sfarsitul anului. „Relaţiile transatlantice constituie un element vital de securitate intr-o lume nonsecurizata. Apreciem prezenţa trupelor aliate pe teritoriul nostru. Estonia este o ţara care a apreciat mereu si care iubeste Statele Unite”, a declarat presedintele Ilves. Statele Unite au anunţat ca vor trimite 600 de militari in Polonia si in ţarile baltice, un gest adresat Rusiei in contextul crizei din Ucraina. „Singurul pericol militar in regiunea Marii Baltice este Rusia. Moscova nu recunoaste neutralitatea: sunteţi cu ei sau impotriva lor”, a comentat seful Statului Major al armatei estone, Riho Terras. Si granicerii ucrainei se mobilizeaza la granita estica. Granicerii ucraineni vor deschide focul, fara a mai astepta ‘ordin de sus’, in cazul in care trupele ruse vor incerca sa treaca granita cu Ucraina, a declarat luni seful Departamentului pentru relatii cu presa din cadrul Serviciului ucrainean pentru frontiera de stat, Oleg Slobodian, citat de agentia de presa Unian. Toate punctele de trecere a frontierei sunt posturi militare. Prin urmare, in caz de atac sau provocare in apropiere de granita de stat, militarii ucraineni vor actiona in conformitate cu legile si regulamentele armatei ucrainene, a declarat acesta intr-o conferinta de presa. In situatia unui atac asupra oricarui post militar, granicerii au dreptul sa-si foloseasca armele din dotare si, in cazul unei invazii a trupelor ruse in Ucraina, ei vor deschide focul fara sa mai astepte vreun ‘ordin de sus’, a tinut el sa sublinieze.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2014 | Caucaz, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Chisinaul este laudat in paginile New York Times pentru curajul de a tine piept Federatiei Ruse, in contextul in care Republica Moldova are ca obiectiv strategic integrarea in structurile UE. „Daca ar fi o competitie olimpica pentru cea mai curajoasa tara din lume, medalia de aur ar reveni Republicii Moldova, hotarata sa nu cedeze in fata presedintelui rus Vladimir Putin, care ar putea sa o transforme in urmatoarea Ucraina”, scrie editorialistul Nicholas Kristof. Acesta il citeaza pe premierul R.Moldova, Iurie Leanca, care a declarat ca „nu exista alternativa pentru noi (Republica Moldova) decat sa continuam integrarea europeana”. Dragostea R.Moldova pentru Occident ramane insa neimpartasita, adauga editorialistul New York Times. Niciun presedinte in functie nu a vizitat vreodata aceasta tara. Vizita in Ucraina a vicepresedintelui Joe Biden din aceasta saptamana ar fi fost un moment perfect pentru a veni la Chisinau si a demonstra sprijinul SUA, dar acest lucru nu s-a intamplat. in fond, R.Moldova are o populatie de mai putin de patru milioane de persoane si nu are o semnificatie strategica evidenta.
Cinci ani pentru Parteneriatul Estic
Nu acelasi lucru se poate spune si despre cei din UE. Liderii europeni marcheaza aceasta aniversare joi si vineri la Praga, orasul in care UE a lansat, in 2009, acest proiect vizand sa contrabalanseze influenta rusa in Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Cu Polonia si Suedia ca varf de lance, proiectul isi propune sa integreze partenerii in economia europeana, sa faciliteze regimul vizelor si sa consolideze securitatea energetica. insa, dupa cinci ani de la lansare, proiectul se confrunta cu un viitor nesigur si necesita o reforma majora, in opinia lui Elzbieta Kaca, politolog la Institutul polonez pentru Afaceri Internationale. Pentru unele dintre aceste foste republici sovietice, Parteneriatul este o cale catre o viitoare aderare la UE, insa cele 28 de state membre par reticente in privinta primirii de noi membri, in principal din cauza problemei imigratiei. Georgia si Republica Moldova au parafat Acordul de Asociere cu UE la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la sfarsitul lui 2013. in schimb, Armenia a refuzat sa faca acest lucru, la fel ca Ucraina, care a inregistrat cele mai importante progrese in vederea unei viitoare aderari.
de Vitalie Goncearov | apr. 23, 2014 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, UE, Uncategorized @ro
Fregata americana USS Taylor
Moscova si Washingtonul intensifica manevrele militare in contextul evolutiei situatiei din Ucraina. Dupa ce fregata USS Taylor a intrat miercuri in Marea Neagra, capitanul de vas Mihail Nenacev, presedintele Miscarii ruse de sustinere a flotei a declarat ca Rusia ar putea trimite vase de razboi in Caraibe, daca SUA continua sa-si intareasca prezenta in Marea Neagra. In opinia capitanului rus, prezenta fregatei americane USS Taylor in Marea Neagra reflecta tendinta SUA de „a inflama tensiunile” in regiune si constituie „o manifestare de impertinenta” fata de Rusia. „Consider comportamentul SUA in Mediterana si in Marea Neagra o tentativa de a inflama tensiunile in raport cu Rusia si de a face presiuni asupra aliatilor europeni ai Washingtonului”, a afirmat Nenacev, conform agentiei de presa ruse. Fortele navale ale SUA si-ar putea intari in curand prezenta in Marea Neagra, a adaugat Mihail Nenacev, avertizand ca, in acest context, Rusia ar putea studia posibilitatea de a desfasura vase de razboi in Caraibe si in alte regiuni apropiate de apele teritoriale americane.
SUA intensifica exercitiile in Marea Neagra
Iritarea Moscovei s-a produs dupa ce Marina SUA a anunta prezenta fregatei USS Taylor in Marea Neagra, asta dupa ce mai multe crucisatoare americane au efectuat recent exercitii militare in zona. Marina americana opereaza in mod constant nave in Marea Neagra, cu respectarea Conventiei de la Montreux si legislatiei internationale, se arata intr-un comunicat postat pe site, Misiunea acestei nave din clasa Oliver Hazard Perry (FFG 50), cu baza la Jacksonville (Florida), este sa „asigure aliatii NATO de angajamentul US Navy fata de consolidarea angajamentului si imbunatatirea interoperabilitatii in atingerea unor obiective comune in regiune”, anunta Marina americana. USS Taylor a fost supusa recent unor reparatii la o baza din Golful Suda, in nord-vestul Greciei, iar dupa o serie de teste pe mare privind performantele, navigabilitatea, viteza si manevrabilitatea, fregata si-a reluat operatiunile, potrivit aceleiasi surse. Nava americana este mobilizata in cadrul unei misiuni multirol, in zona de operatiuni a Flotei a VI-a a Statelor Unite, cu scopul de a contribui la securitatea maritima, de a efectua misiuni de antrenament bilaterale si multilaterale si de a sustine operatiuni si mobilizari NATO in regiune. Flota a VI-a, cu sediul la Napoli (Italia), efectueaza o gama completa de operatiuni in domeniul securitatii maritime si misiuni de cooperare in domeniul securitatii in teatru, impreuna cu aliati si parteneri din cadrul unor agentii, cu scopul de a consolida securitatea si stabilitatea in Europa.
de Vitalie Goncearov | apr. 22, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Kiev trag un semnal de alarma asupra mobilizarii militare ruse si mai mari de la granitele sale, in special in zona Crimeei. Comandantul suprem al Fortelor Armate al Ucrainei, general-maiorul Alexandru Razmaznin, a declarat marti ca numarul soldatilor rusi din Crimeea a crescut semnificativ pana la 21.000 de persoane. Oficialul ucrainean a mai adaugat ca numarul soldatilor rusi a crescut semnificativ in ultima saptamana. In acelasi timp Ministerul de Externe de la Kiev si-a aratat ingrijorarea de organizarea trupelor rusesti la frontiera cu Ucraina. Vicepresedintele Statelor Unite, Joseph Biden, a afirmat marti la Kiev ca Rusia trebuie sa isi retraga trupele de la frontierele Ucrainei si sa inceteze sustinerea „indivizilor cu cagule” din regiunile ucrainene, in caz contrar risca sa se izoleze si mai mult pe scena internationala. „Noi am fost foarte clari: Rusia risca sa sufere costuri suplimentare si sa se izoleze si mai mult”, a declarat Biden intr-o conferinta de presa organizata la Kiev alaturi de premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iateniuk. „A venit vremea sa incepem sa discutam si sa actionam. (…) Vrem sa vedem masuri concrete”, a insistat vicepresedintele Statelor Unite. „Exista oameni care vor faramitarea Ucrainei. Statele Unite raman alaturi de poporul ucrainean si de o Ucraina unita”, a subliniat Biden. „Statele Unite nu vor recunoaste niciodata anexarea Crimeei de catre Rusia. Nicio natiune nu are dreptul sa ia teritoriul altei tari”, a insistat Biden. In replica, diplomatia Moscova neaga desfasurare de trupe ruse la granita cu Ucraina.
de Vitalie Goncearov | apr. 14, 2014 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Carpov impreuna cu pretinsa sefa a diplomatiei transnistrene, Nina Stanski
Diplomatia rusa a cerut omologilor de la Washington sa nu mai foloseasca terminologia „separatism” in contextele ce tin de conflictul transnistrean. Utilizarea termenului de „separatism” de catre reprezentanti ai Departamentului de Stat al SUA in contextele ce tin de conflictul transnistrean nu contribuie la gasirea unor solutii in procesul de negocieri dintre Tiraspol si Chisinau, se spune in comunicatul de presa al Ministerului rus de Externe, citat de portalul Unimedia.info. Moscova face trimitere la discursul secretarului de Stat adjunct american, Victoria Nuland, din 9-10 aprilie, cand aceasta in timpul unui discurs tinut in Congresul SUA a enuntat o serie de teze in care a folosit termenul „separatism” in legatura cu transnistrenii. „Declaratiile precum „cel mai bun antidot impotriva separatismului este cooperarea stransa cu UE” nu vor contribui la gasirea de solutii in procesul de negocieri”, se arata convins Ministerul rus de Externe. Partea moldoveneasca dupa ce si-a indeplinit (desi cu intarziere) obligatia luata in formatul international de a elimina accizele discriminatorii pentru materii prime importate in Transnistria, a facut posibila reluarea rundei de negocieri amanate in formatul „5 +2”, se mai spune in comunicat. Probleme au inregistrat luni si cei doi negociatori din dosarul transnistrean vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Carpov si asa-zisa sefa a diplomatiei transnistrene, Nina Stanski. Primul a tinut conferinta de presa in limba romana, in timp ce Stanski s-a aratat nemultumita de acest fapt, invocand motive de tin de informarea defectuoasa a subiectelor de discutie.
