Bulgaria va avea două oportunităţi de a adera la spaţiul Schengen în acest an, respectiv în octombrie şi decembrie, a anunţat premierul bulgar Nikolai Denkov, citat de Euractiv, preluat de mass-media de la București. Înaltul oficial bulgar consideră că actuala preşedinţie spaniolă a Consiliului UE va ajuta candidatura Bulgariei şi a României la aderarea la spaţiul european de liberă circulaţie, pe care Madridul şi-a stabilit-o ca una dintre priorităţi pentru acest semestru.
Olanda electorală
Bulgaria şi România, membre ale UE și NATO, doresc să devină membre ale Schengen, dar Olanda şi Austria continuă să blocheze procesul, invocând drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei.
”Nu pot garanta că vom deveni parte a Schengen în octombrie”, a recunoscut şeful executivului bulgar, referindu-se la campania electorală din Olanda. Aceasta susţine că se opune intrării Bulgariei în spaţiul Schengen întrucât Sofia nu face eforturi suficiente pentru a împiedica fluxurile de migranţi ilegali dinspre frontiera externă a Uniunii Europene cu Turcia, aspect pe care, în opinia lui Denkov, olandezii se vor concentra în timpul campaniei electorale.
El afirmă că Bulgaria îndeplineşte toate angajamentele şi a adoptat legislaţia necesară şi că nimeni nu are un argument substanţial împotriva acceptării ţării sale în Schengen.
Anterior în acest an, Olanda a început să dea semnale diplomatice că ar putea renunţa la veto-ul contra Bulgariei, ceea ce ar lăsa Austria izolată în UE pe acest subiect. Unul dintre motive a fost o reformă a justiţiei semnificativă în Bulgaria, iar un altul s-a referit la decizia Comisiei Europene de a pune capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cele două ţări vecine.
Foto: Facebook
Incertitudini Schengen
Evoluţia situaţiei le-a dat Bulgariei şi României mari speranţe că ar putea fi primite în Schengen în toamna acestui an. Totuşi, la începutul lui iulie guvernul condus de Mark Rutte în Olanda a demisionat din cauza dezacordurilor între partidele din coaliţie cu privire la politica privind imigraţia. Acest lucru a sporit incertitudinea legată de aderarea Bulgariei şi a României la Schengen.
Sofia speră într-o schimbare favorabilă a poziţiei lui Rutte ca urmare a reformei judiciare şi a sprijinului dat Ucrainei, dar şi într-o victorie a coaliţiei de stânga dintre Partidul Muncii (PvdA) şi Stânga Verde (GL) la alegerile parlamentare din noiembrie.
Unul dintre protagoniştii scrutinului din Olanda este Frans Timmermans, fost vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european, care a anunţat în iulie că renunţă la funcţia de la Bruxelles pentru a participa la alegerile din ţara sa. Timmermans a susţinut constant că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre ale zonei Schengen.
Parlamentul de la Sofia a votat un pachet legislativ care pune capăt acordului de concesiune de care beneficia grupul petrolier rus Lukoil pentru terminalul petrolier Rosenets din apropiere de portul Burgas, un vot prin care parlamentarii bulgari speră că vor accelera aderarea ţării vecine la spaţiul Schengen, relatează mass-media regională. Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, considerat pro-rus, a criticat la rândul său decizia Parlamentului. „Propunerea de terminare a concesiunii este o nouă idee pripită şi greşită a liderilor politici”, a spus Rumen Radev.
Foto: Facebook
Port strategic
Portul Rosenets este singurul terminal petrolier de pe coasta bulgară a Mării Negre. Acest terminal era sub controlul Lukoil din 2011, când compania rusească a primit o concesiune valabilă timp de 35 de ani.
Actul normativ, care a primit vineri un vot favorabil din partea a 144 din cei 240 de deputaţi din Parlamentul de la Sofia, prevede că acordul de concesiune va fi terminat în decurs de o săptămână.
Terminalul petrolier de la Rosenets deserveşte singura rafinărie din Bulgaria, Neftochim Burgas, care are capacitatea de a procesa 196.000 de barili de ţiţei pe zi şi este deţinută tot de Lukoil. În luna ianuarie a acestui an, parlamentarii bulgari au adoptat o decizie care deschide calea pentru ca Executivul de la Sofia să preia controlul asupra operaţiunilor rafinăriei timp de un an.
Război pentru Schengen
În propunerea prezentată legislativului de la Sofia, partidele GERB, Continuăm Schimbarea, Bulgaria Democrată şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, au susţinut că terminarea acordului de concesiune va împiedica Rusia să utilizeze facilităţi din Bulgaria pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina. În plus, ar asigura punerea în aplicare a sancţiunilor UE, ceea ce ar creşte şansele Bulgariei de a fi admisă în spaţiul Schengen, a spus Kiril Petkov, co-preşedinte al mişcării Continuăm schimbarea.
În replică, rafinăria Lukoil Neftochim a dat publicităţii un comunicat de presă în care anunţă că va încerca să obţină protecţie în justiţie împotriva deciziei Parlamentului.
Preşedintele român Klaus Iohannis şi omologul său bulgar, Rumen Radev, au semnat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic între România şi Bulgaria (foto: Administrația Prezidențială)
Preşedintele român Klaus Iohannis şi omologul său bulgar, Rumen Radev, au semnat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic între România şi Bulgaria, pe fondul intensificării demersurilor pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen. Liderul de la București a subliniat că, în contextul evoluţiilor actuale de securitate, Bulgaria este un aliat-cheie al României în NATO şi un partener esenţial la Marea Neagră. „Am discutat cu domnul preşedinte Radev despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii”, a adăugat şeful statului.
Parteneriat strategic
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la București, Declaraţia de Parteneriat Strategic prevede intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, îmbunătăţirea conectivităţii şi a infrastructurii dintre cele două ţări, promovarea proiectelor dedicate dezvoltării regiunii Dunării, asigurarea securităţii energetice, promovarea energiei verzi.
De asemenea, documentul se referă la cooperarea în domeniul afacerilor europene, precum şi la colaborarea întărită în domeniile apărării şi securităţii, în contextul dificultăţilor numeroase provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a asigura susţinerea în continuare a Kievului, întărirea Flancului estic al NATO şi restabilirea unui climat de securitate în regiunea Mării Negre.
Obiectiv Schengen
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România şi Bulgaria vor continua activ demersurile pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen, punctând că cele două state sunt pregătite.
„În planul agendei europene, am abordat, bineînţeles, obiectivul comun al ţărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări. România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acţiunile noastre – şi acţionează responsabil cele două state pentru protejarea spaţiului Schengen. (…) Statele noastre, România şi Bulgaria, sunt perfect pregătite pentru a accede în spaţiul Schengen. Noi îndeplinim toate condiţiile acquis-ului Schengen”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul bulgar, Rumen Radev, citat de mass-media.
El a subliniat că, chiar dacă extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe, România şi Bulgaria şi-au exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluţiilor pentru gestionarea acestei provocări.
„Recunoaştem problemele cu care se confruntă unele dintre statele membre, dar rezolvarea acestora se face în mod constructiv şi prin dialog deschis, ca parte a abordării europene. Măsurile adoptate la ultimul Consiliu European sunt paşi importanţi în această direcţie”, a afirmat şeful statului.
Migrația ilegală
Liderul de la București a precizat că „migraţia ilegală vorbeşte despre oameni care ilegal intră în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migraţiei ilegale, în concluzie, are de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune, să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiţi că au intrat să fie gestionaţi corect şi ferm”.
„Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni. Am făcut-o şi până acum, am dovedit că ştim să gestionăm şi migraţia ilegală care doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. (…) Noi vom face tot ce putem, şi putem, să îngrădim migraţia ilegală, pentru a venit astfel în sprijinul partenerilor şi prietenilor noştri care suportă şi controlează mai greu acest fenomen al migraţiei ilegale. În contrapartidă, avem pretenţia să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen şi sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, a mai spus Iohannis, citat de mass-media.
Tandem bulgar
Liderul de la Sofia a menționat că, împreună cu omologul său român, au decis să își intensifice eforturile pentru aderarea cât mai rapidă a celor două state la Schengen.
„Considerăm că această barieră nejustificată care a fost pusă în faţa ţărilor noastre nu trebuie să fie folosită pentru rezolvarea unor probleme interne sau a altor probleme din interiorul UE. Cel mai rapid, dacă se ridică această barieră pentru care noi vom lucra împreună, va da un mare aport şi va răspunde cetăţenilor noştri despre drepturile egale cu UE”, a spus Rumen Radev.
Preşedintele bulgar a subliniat că România şi Bulgaria demonstrează că luptă împotriva fluxului de migranţi. „Noi suntem graniţele Uniunii Europene şi observăm că fluxul s-a redus. Noi am luat măsuri pentru o securitate la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, ceea ce nu s-a făcut ani la rând în Bulgaria acum se face şi se face foarte intens şi cu foarte mare succes. Chiar în interiorul ţării au fost depistaţi migranţi care au fost reţinuţi. Acestea sunt dovezi clare că noi luptăm activ cu migraţia ilegală şi nu doar”, a spus Rumen Radev.
El a precizat că propune UE crearea în Bulgaria a unui task force cu reprezentanţi ai serviciilor sociale din toate ţările care sunt influenţate de tranzitul balcanic pentru organizarea de acţiuni comune. „Nu doar noi să ne chinuim să prindem migranţi, dar trebuie să acoperim şi partea financiară cu capturarea acestora, fiindcă sunt nişte fonduri foarte mari”, a afirmat preşedintele bulgar.
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Conectivitate pe axa Sofia-București
România şi Bulgaria au nevoie de mai multă conectivitate, a declarat la Sofia, preşedintele Klaus Iohannis, care a subliniat că, prin Parteneriatul strategic semnat de cele două ţări, proiectele de infrastructură de transport, navigabilitate pe Dunăre şi în domeniul energiei vor avansa.
„Indiscutabil, România şi Bulgaria au nevoie de mai multă conectivitate. Din discuţiile noastre, a rezultat dorinţa comună de a utiliza noul cadru partenerial pentru avansarea şi finalizarea unor proiecte majore în domeniul conectivităţii, în special în materie de infrastructură de transport şi navigabilitate pe Dunăre şi, respectiv, energie. În context, am subliniat importanţa continuării dialogului dintre autorităţile noastre în vederea avansării mai rapide în implementarea proiectului european FAST DANUBE, având în vedere rolul pe care asigurarea navigabilităţii pe Dunăre îl are pentru ambele ţări şi efectele pozitive multiplicate pe care le poate genera, dar şi al proiectelor de infrastructură”, a afirmat şeful statului, aflat în vizită oficială în Bulgaria, după întrevederea cu omologul său, Rumen Radev.
El a precizat că a convenit cu Radev ca România şi Bulgaria să urmărească cu prioritate acele domenii care corespund intereselor lor strategice, pentru a-şi asigura rezilienţa, dezvoltarea economică şi securitatea.
Iohannis a evidenţiat schimburile comerciale consistente cu Bulgaria, arătând că în primele zece luni ale anului trecut acestea au înregistrat aproximativ 10 miliarde de euro.
„Vom acţiona împreună pentru o mai bună valorificare a potenţialului de cooperare economică şi sectorială, precum şi pentru diversificarea cooperării în sectoare precum dezvoltarea regională şi digitalizarea”, a adăugat preşedintele.
Potrivit acestuia, românii din Bulgaria şi bulgarii din România sunt o punte între societăţile celor două ţări. „În acest sens, suntem interesaţi să continuăm dialogul în privinţa asigurării depline a condiţiilor pentru exprimarea identităţii lor culturale, lingvistice şi religioase”, a transmis Klaus Iohannis.
Colaborare diplomatică
Discuţiile dintre cei doi lideri au vizat şi politica de extindere a Uniunii Europene. „Am reiterat sprijinul României pentru avansarea extinderii Uniunii atât în privinţa Balcanilor de Vest, cât şi în privinţa partenerilor noştri estici. Am evidenţiat, în mod deosebit, sprijinul pe care România l-a acordat şi va continua să îl acorde pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei. De asemenea, vreau să subliniez importanţa susţinerii ferme de către Uniunea Europeană şi partenerii noştri a stabilităţii şi a rezilienţei Republicii Moldova în faţa provocărilor securitare cu care se confruntă. Contăm şi pe sprijinul Bulgariei în acest sens”, a completat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a accentuat importanţa coordonării în plan european în ceea ce priveşte provocările de pe piaţa energiei, în special referitor la securitatea aprovizionării şi consolidarea independenţei energetice.
„Am agreat să intensificăm cooperarea noastră bilaterală în vederea identificării de noi oportunităţi în contextul tranziţiei energetice, cu accent pe domeniul energiei verzi”, a menţionat Iohannis.
NATO, reuniune la Vilnius
Summit crucial
Discuţiile au vizat şi agresiunea rusă împotriva Ucrainei. „România este hotărâtă să continue sprijinul multidimensional substanţial şi complex pe care îl acordă Ucrainei şi care va continua atât timp cât va fi nevoie”, a declarat preşedintele Iohannis.
El a subliniat că, în contextul evoluţiilor actuale de securitate, Bulgaria este un aliat-cheie al României în NATO şi un partener esenţial la Marea Neagră. „Am discutat cu domnul preşedinte Radev despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii”, a adăugat şeful statului român.
„În luna iulie ne vom întâlni la Vilnius pentru a evalua implementarea deciziilor adoptate la Madrid privind postura aliată şi pentru a agrea măsuri suplimentare relevante care să întărească securitatea aliată şi mai ales a aliaţilor de pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră. Am convenit astăzi cu preşedintele Radev că trebuie să lucrăm mai mult şi mai bine împreună în scopul menţinerii securităţii şi a stabilităţii la Marea Neagră, care este de interes strategic pentru întreaga alianţă”, a completat preşedintele Iohannis, conform mass-media.
Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice
Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”
Spațiu incomplet
De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.
”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.
”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”
Sprijin puternic
„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.
De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.
Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen
Strategie Schengen
„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.
Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.
Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
Planuri de amploare
Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.
Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)
