de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.
Kurzii, instrument anti-Turcia
Inca din vremea lui Hafez al Assad, kurzii au fost folositi ca instrument al politicii regimului care a permis PKK sa-si mentina activitatile pe teritoriul sirian pentru a tine la respect Turcia. Bashar al Assad i-a permis liderului PYD, Mohamad Saleh Muslim, sa revina din exil si a eliberat 600 de detinuti kurzi in aprilie. Frictiunile dintre Siria si Turcia au venit tocmai de la sprijinul aratat de Damasc lui Abdullah Öcalan, fondatorul PKK, incarcerat din 1999 in Turcia. Posibilul control al PYD asupra nordului Siriei a pus in sah Ankara, care se teme ca PKK se va instala liber in nord cu sprijinul PYD, care guverneaza ‘de facto’ in regiunea occidentala a Kurdistanului sirian. Un lucru semnificativ este ca dupa ce premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Turcia nu va tolera prezenta grupurilor teroriste kurde in apropierea frontierei sale cu Siria, PKK a declansat o ofensiva impotriva fortelor militare turce in localitatile Hakary, Shamzinan si Chale, de la granita cu Iranul, ca raspuns la amenintarile Ankarei. Daca fortele turce decid sa intre in nordul Siriei, 6.000 de combatanti ai PKK vor apara PYD. PYD si-a exprimat neincrederea fata de Consiliul National Sirian, asigurand ca ‘urmeaza agenda turca’. Nu sprijina fortele siriene, dar nici nu lupta impotriva lor, avand in vedere ca acestea s-au retras fara rezistenta din Afrin Kobani, Derek, Amude, Sari Kani si Qamishili. Cand a inceput revolutia siriana, PYD a propus altor partide kurde sub umbrela Consiliului National Kurd (CNK), sa formeze o alianta pentru a unifica toate formatiunile politice si a avea o agenda comuna. insa diferentele dintre CNK si PYD au fost majore, astfel incat CNK si-a creat pe ascuns propriul Consiliu Suprem alaturi de alte 9 partide, lasand in afara PYD. Pana la urma la 4 august, gratie medierii moderatului Massoud Barzani, PYD a fost din nou acceptat in Consiliul Suprem Kurd. Diaspora kurda este cea mai numeroasa din lume care nu are un stat propriu. Populatia kurda este repartizata in Turcia, Siria si Iran: 30 de milioane de kurzi traiesc in intreaga lume. In Turcia sunt 12 milioane, in nordul Siriei 3 milioane, iar in Irak si Iran restul, kurzii reprezentand 10% din populatie.
de Anatol Terzi | aug. 22, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Circa 2.500 de persoane fugite de violenţele din Siria au trecut graniţa în Turcia în ultimele 24 de ore, au anunţat marţi un oficial turc şi surse din cadrul opoziţiei siriene, unul din cele mai mari fluxuri de refugiaţi înregistrate într-o singură zi din ultimele săptămâni.
Majoritatea refugiaţilor au trecut graniţa în provincia Hatay din sud-estul Turciei, ţară care acum găzduieşte aproape 70.000 de refugiaţi sirieni şi care încearcă să facă faţă acestui val de persoane dislocate. Alte câteva sute de refugiaţi, majoritatea din provinciile siriene Idlib şi Alep, au rămas blocate în partea siriană a frontierei şi li s-a spus să aştepte până miercuri din cauza afluxului prea mare, potrivit unor surse din rândul opoziţiei siriene. „Alep, regiune rurală din nord, era considerată o zonă sigură, însă bombardamentele la întâmplare ale armatei din ultimele zile îi determină pe refugiaţii ajunşi aici să plece mai departe în Turcia”, a spus Ahmad al-Sheikh, activist sirian care îi ajută pe refugiaţi.
Turcia nu va putea adăposti mai mult de 100.000 de refugiaţi sirieni pe teritoriul său, fiind indispensabilă o zonă-tampon pentru a face faţă afluxului acestora, a indicat ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, potrivit unor declaraţii publicate luni. „Dacă numărul de refugiaţi creşte la 100.000, nu îi putem găzdui în Turcia. Trebuie să-i adăpostim pe teritoriu sirian”, a declarat ministrul turc pentru jurnalul Hürriyet. Şeful diplomaţiei turce a sugerat ca ONU să instaleze tabere de refugiaţi „în interiorul graniţelor Siriei” pentru a face faţă afluxului de persoane strămutate.
Ahmet Davutoglu a indicat că Turcia va participa la o reuniune ministerială în Consiliul de Securitate al ONU, ce va fi organizată de Franţa la 30 august, pentru a examina situaţia umanitară în Siria şi în ţările vecine, unde speră că va fi luată o decizie în această problemă. Fluxul de refugiaţi în Turcia s-a intensificat în ultima săptămână, din cauza ofensivei armatei siriene şi a luptelor de la Alep (nordul Siriei), atingând 70.000.
Autorităţile turce au distribuit duminică alimente şi materiale de primă necesitate refugiaţilor de pe teritoriul sirian. Turcia a mai sugerat anterior înfiinţarea unei zone-tampon la frontiera sa cu Siria, însă accelerarea fluxului de refugiaţi îi creează temeri privind o repetare a coşmarului războiului din Golf în 1991, când la frontiera turco-irakiană erau adunaţi 500.000 de kurzi irakieni.
de Anatol Terzi | aug. 20, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Serviciile secrete britanice i-au ajutat pe rebelii sirieni să lanseze mai multe atacuri reuşite împotriva forţelor regimului lui Bashar al-Assad. De asemenea, autorităţile libiene îi aprovizioneaza cu arme ruseşti.
Potrivit presei britanice, care citează un responsabil al opoziţiei, este pentru prima dată când este dezvăluit rolul ascuns al serviciilor secrete britanice în revolta împotriva regimului sirian, izbucnită în martie 2011. Presa britanică citează un responsabil care afirmă că autorităţile britanice „sunt la curent şi aprobă 100%” informaţiile secrete care sunt transmise de la bazele lor militare din Cipru, trec prin Turcia şi ajung la trupele rebele ale Armatei Siriene Libere (ASL).
„Serviciile secrete britanice monitorizează cu atenţie din Cipru ce se întâmplă. Este extrem de util, deoarece găsesc multe lucruri”, a declarat oficialul citat. „Britanicii oferă informaţii turcilor şi americanilor, iar noi le primim de la turci”, a precizat el. În opinia sursei citate, cea mai de preţ informaţie de până acum a vizat mişcările trupelor loiale preşedintelui Bashar al-Assad în direcţia oraşului Alep, un important centru comercial care este în parte controlat de rebeli. Marea Britanie are două baze militare suverane în Cipru, una la Dhekelia şi alta la Akrotiri.
Arme ruseşti din Libia
Potrivit informaţiilor deţinute de presa rusă, autorităţile din Tripoli aprovizionează Armata Siriană Liberă cu arme uşoare şi de foc, inclusiv cu sisteme de rachete ruseşti „Igla”, livrate anterior Libiei. Pericolul ca aceste arme să ajungă în mâinile forţelor islamiste radicale, care sunt din ce în ce mai numeroase printre rebelii sirieni, este recunoscut atât de adepţii, cât şi de adversarii unei intervenţii externe în conflictul sirian.
Livrările de arme din Libia, destinate rebelilor sirieni care luptă împotriva regimului Bashar al-Assad, au căpătat un caracter de anvergură. Principalul traseu de livrare trece prin portul Tripoli, unde acostează nave libiene având la bord lansatoare de grenade, mitraliere, sisteme de transport şi arme de foc. De aici, odată cu lăsatul serii, armele sunt preluate de luptători ai ASL, care şi-au creat în nordul Libanului propria bază militară. Singura barieră în drumul livrărilor de arme din Libia o constituie patrula maritimă internaţională a Organizaţiei Naţiunilor Unite care activează lângă apele teritoriale ale Libanului, însă eforturile ei se dovedesc de multe ori insuficiente.
de Anatol Terzi | aug. 20, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Autorităţile turce au distribuit duminică alimente şi materiale de primă necesitate sirienilor de cealaltă parte a frontierei turco-siriene, au anunţat responsabili ai serviciilor de intervenţie în cazuri de situaţii de urgenţă.
Distribuirea s-a făcut la nivelul zonei Reyhanli, în provincia Hatay din sudul Turciei, unde sute de sirieni aşteaptă în condiţii dificile să poată intra în Turcia. Valul de refugiaţi s-a intensificat net în ultima săptămână din cauza ofensivei armatei siriene şi a luptelor din Alep, iar autorităţile turce nu mai pot asigura intrarea lor imediat pe teritoriul propriu. Refugiaţii trebuie investigaţi mai întâi şi obligaţi să locuiască ore sau zile în Ţara nimănui care separă cele două state..
O mie de refugiaţi, între care ofiţeri şi soldaţi dezertori, au sosit în ultimele 24 de ore în Turcia, iar numărul sirienilor refugiaţi în pe teritoriul turc şi adăpostiţi în tabere se apropie de 70.000, potrivit autorităţilor. De la hrană pentru sugari până la aşternuturi şi echipamente sanitare au fost distribuite refugiaţilor care aşteaptă să poată intra în Turcia. Semiluna Roşie turcă a deschis patru centre la frontieră pentru a primi donaţii din partea populaţiei locale.
de Razvan Iorga | aug. 19, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Agentii serviciilor speciale germane sunt stationati in largul coastelor siriene si transmit informatii in scopul de a-i ajuta pe rebelii sirieni in lupta lor impotriva presedintelui Bashar al-Assad, a anuntat Bild. Ofiterii Serviciului federal de informatii (BND) opereaza din vapoare aflate in largul coastei siriene, gratie unei tehnologii care permite observarea miscarii trupelor pana la 600 de kilometri in interiorul tarii, a precizat saptamanalul Bild am Sonntag. Ei transmit informatiile ofiterilor americani si britanici care le furnizeaza apoi rebelilor. Potrivit unui oficial american care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului, „niciun serviciu de informatii occidental nu are surse asa de bune in Siria” ca BND german, adauga publicatia. Agentii germani sunt activi in conflictul sirian si de la baza NATO din orasul turc Adana, potrivit Bild. „Putem fi mandri de contributia semnificativa pe care o aducem la indepartarea regimului Assad”, a declarat un oficial din cadrul BND pentru Bild. Berlinul insista asupra faptului ca o interventie militara nu este solutia de rezolvare a conflictului sirian, dar ministrul Apararii Thomas de Maiziere a declarat recent ca Germania ar trebui sa furnizeze un altfel de ajutor, oferind sustinere umanitara si logistica. BND nu a comentat pentru moment aceste informatii.
Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.