de Anatol Terzi | feb. 16, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Armata rusa, pregatita sa se instaleze permanent in Serbia
Uniunea Europeană va purta responsabilitatea unei eventuale instalări de baze militare ruse în Serbia, dacă va refuza să acorde acestei ţări statutul de candidat la aderare, a avertizat miercuri vicepremierul sârb Ivica Dacic într-un interviu, citat de agentiile regionale de presa. „Europa ar comite o mare greşeală dacă Serbia nu va obţine în martie statutul de candidat”, a declarat Dacic pentru cotidianul Vecernje Novosti. Dacic a afirmat că dacă Bruxelles şi Washington vor ţine departe Belgradul, va fi „normal să se aştepte ca o formaţiune politică ce se va îndrepta spre Rusia să poată veni la putere” în Serbia.
Amenintari strategice
Alegerile legislative sunt prevăzute pentru această primăvară în Serbia, unde pro-europenii de la putere se vor confrunta cu opoziţia ultranaţionalistă, eurosceptică şi în mod deschis pro-rusă. „Astfel, pentru ca ideea de a oferi ruşilor (posibilitatea) de a construi o bază militară aici să nu vină nimănui, UE şi SUA ar trebui să aibă o politică imparţială faţă de noi”, a continuat acesta. „Ce se va întâmpla, spre exemplu, dacă o bază militară rusă ar fi construită în Serbia?” se întreabă Dacic. „Ar fi asta o problemă pentru Statele Unite? Cu siguranţă”, a răspuns el.
UE trebuie să se pronunţe în martie 2012 asupra statutului de candidat solicitat de Belgrad, însă cere în schimb progrese în negocierile pe care le sponsorizează între Serbia şi Kosovo. Responsabilii politici sârbi apreciază cu toate acestea că UE susţine cauza Priştinei şi nu ţine cont de interesele legitime ale Serbiei. Republica Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, recunoscută de 22 din 27 de state UE şi de către Statele Unite. Susţinută de Rusia si China, Serbia refuză să o recunoască, considerând Kosovo ca fiind provincia sa sudică.
Precedent periculos
Anterior, Rusia a negat că un centru pentru situaţii de urgenţă inaugurat în apropierea oraşului Niş, în Serbia, a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş. Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt „fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. „Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.
Referendum inutil
Sârbii din nordul Kosovo au votat, marţi şi miercuri, în cadrul unui referendum nerecunoscut nici la Priştina, nici la Belgrad, pentru recunoaşterea instituţiilor kosovare albaneze. Peste 35.000 de alegatori inscrisi in cele patru municipalitati cu majoritate sarba din nordul Kosovo au fost chemati sa raspunda prin “da” sau “nu” la intrebarea: “Acceptati institutiile pretinsei republici Kosovo instalate la Pristina?”. Doar comunitatea etnica sarba din nord este compactă, rezultatul fiind previzibil, cu mai puţin de 100 de voturi in favoarea recunoasterii legitimitatii autoritatilor albaneze de la Pristina.
Conform analistilor politici, citati de mass-media regionala, miza referendumului ţine mai mult de orientarea politică a Belgradului. Aici urmează să aibă loc alegeri legislative în luna mai 2012, iar singurul mare atu al puterii prooccidentale de la Belgrad nu poate fi decât acordarea pentru Serbia a statutului de ţară candidată la aderarea la UE, iar aceasta nu se poate obţine decât după ajungerea la un acord între Serbia şi Kosovo, în negocierile care au loc de luni bune la Bruxelles. De aceea, preşedintele Boris Tadici a declarat că „referendumul lezează interesele statului”. Desigur, pe lângă criticarea referendumului cetăţenilor sârbi, Tadici a declarat că nu va recunoaşte independenţa Kosovo.
Sfidare directă
Într-atât de mult îşi doreşte preşedintele Boris Tadici statutul de ţară candidată la aderare penru Serbia, încât s-a declarat de acord cu o întâlnire cu premierul kosovar Hashim Thaci, fost comandant al UCK, cu condiţia ca aceasta să nu fie interpretată ca o recunoaşterea tacită a independenţei Kosovo. Mai mult, puterea din Serbia doreşte chiar şi o modificare a constituţiei, astfel încât noua lege fundamentală să poată permite încheierea unor acorduri cu ceea ce Serbia recunoaşte acum ca fiind o provincie a ţării-Kosovo.
În acest context, poziţia statelor UE care nu recunosc independenţa Kosovo trebuie repede adaptată, pentru a evita situaţia în care acestea, printre care şi Romania, apără o cauză sârbească cu mai multă înverşunare decât Belgradul insuşi.
Secretarul de stat pentru Kosovo din guvernul sârb a numit referendumul drept „o sfidare directă” a Belgradului. Aceasta pentru că puterea prooccidentală din Serbia are de trecut testul alegerilor parlamentare din luna mai, iar faptul că nu recunoaşte acest referendum poate favorizat partidele naţionaliste din ţară. Liderul Partidului Progresists, naţionalistul Tomislav Nikolici a şi propus că ar fi necesar ca toate partidele să anunţe care este proiectul pentru evoluţia relaţiei cu Kosovo, în ziua în care demarează campania electorală. Motivul invocat de liderul partidului de opoziţie, a fost acela că populaţia trebuie să ştie care sunt viziunile tuturor partidelor.
UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen
Reamintim ca la sfarsitul lunii ianuarie 2012, Uniunea Europeană a initiat discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale. “Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui “nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
“Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom.
de Razvan Iorga | feb. 14, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii sarbi din nordul Kosovo voteaza marti in cadrul unui referendum controversat menit sa denunte concesiile facute, in opinia lor, de Belgrad in favoarea unui Kosovo independent, la presiunea Uniunii Europene, potrivit postului de radio B92. Peste 35.000 de alegatori inscrisi in cele patru municipalitati cu majoritate sarba din nordul Kosovo sunt chemati sa raspunda prin „da” sau „nu” la intrebarea: „Acceptati institutiile pretinsei republici Kosovo instalate la Pristina?”. Cele 82 de sectii de vot repartizate in aceste municipalitati s-au deschis la ora 6.00 GMT (8.00, ora Romaniei) si se vor inchide la 18.00 GMT (20.00, ora Romaniei). Votul va continua si miercuri. Scrutinul a debutat cu doua zile inainte de implinirea a patru ani de la independenta proclamata unilateral de majoritatea albaneza din Kosovo, la 17 februarie 2008, pe care sarbii din Kosovo si Belgradul refuza sa o recunoasca. Presedintele sarb, Boris Tadici, a calificat recent acest scrutin drept neconstitutional. „Referendumul (…) nu poate decat sa contribuie la aprofundarea crizei. inainte de toate, el nu este conform Constitutiei” sarbe, a declarat Tadici. Printre cei aproximativ doua milioane de locuitori din Kosovo figureaza circa 120.000 de sarbi, dintre care peste 40.000 in nord, aflat in apropiere de Serbia. Cei din sud, care traiesc in enclave inconjurate de majoritatea albaneza, nu participa la acest scrutin.
de Camelia Rada | feb. 13, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Gazprom cumpara strategic Romania
Gigantul rus ar vrea să cumpere Arpechim deşi nu există, încă, discuţii oficiale, a declarat Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia, citat de mass-media de la Bucuresti. Totodată, Gazprom Neft ar mai dori să achiziţioneze şi câteva sute de benzinării în România. Grupul rusesc Gazprom, prin divizia sa Gazprom Neft, este interesat să cumpere rafinăria Arpechim Piteşti de la Petrom, a spus Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia. Potrivit acestuia, nu există, încă, discuţii oficiale însă interesul este real şi nu numai pentru rafinărie ci şi pentru alte active Petrom din România.
„Ruşii s-au interesat dacă pot depune o ofertă pentru preluarea Arpechim. De altfel, există de mai mult timp discuţii între Gazprom, dar şi alte firme ruseşti din domeniul energetic, cu OMV pentru preluarea de active ale austriecilor din toată Europa”, a precizat Macsim. În prezent, Arpechim este închisă. Statul român şi-a exprimat intenţia de a începe negocierile cu OMV pentru preluarea rafinăriei, dar discuţiile nu au avansat însă spre ceva concret.
Interes strategic
Recent, compania sârbă NIS, controlată de Gazprom, şi-a afirmat intenţia de a pătrunde pe piaţa românească a comercializării de carburanţi prin preluarea unor benzinării de la OMV Petrom. Nici în acest caz nu există discuţii oficiale privind o eventuală tranzacţie între cele două companii. Interesul Gazprom pentru România nu se limitează la Petrom. Potrivit lui Macsim gigantul rus are participaţii indirecte la mai multe firme care acţionează pe plan local precum importatorii de gaze Imex Oil şi WIEE , GDF SUEZ ori E.ON. Oficial, ruşii doresc să contruiască, împreună cu Romgaz, un depozit de gaze cu o capacitate de până la 2 miliarde de metri cubi care ar urma să coste 250 de milioane de dolari. Discuţiile dintre cele două părţi trenează, însă, de patru ani.
Preşedintele Camerei de Comerţ romano-ruse a mai declarat că există mai multe firme ruseşti care ar dori să facă afaceri în România şi care caută oportunităţi de investiţii, mare parte în domeniul energetic. Şi de peste Ocean există interes pentru investiţii în România, arată Macsim care precizează că există un fond de investiţii american de 100 de miliarde de dolari care analizează potenţialul investiţional al României.
OMV, pionul Gazprom
Ruşii deţin, deja, o participaţie minoritară la OMV. La privatizarea Petrom ruşii au depus şi ei o ofertă care nu a fost acceptată. S-a speculat, atunci că OMV ar fi, de fapt deţinută de ruşi prin intermediul mai multor fonduri de investiţii. „Încă se vorbeşte despre acest lucru”, mai spune Macsim. OMV Aktiengesellschaft a cumpărat, în vara lui 2004, mai mult de jumătate din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) „Petrom”, contra unei sume de circa un miliard şi jumătate de euro, care a inclus şi o majorare de capital. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la data de 30 iunie 2011 OMV deţinea 51,0105% din acţiunile companiei petroliere, Ministerul Economiei – 20,6389%, Fondul Proprietatea – 20,1100%, restul de 8,2406% din capital aparţinând altor acţionari.
Precedent balcanic
Compania petrolieră rusă Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului Gazprom, este interesată să cumpere benzinăriile OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina, a declarat, săptămâna trecuta, prim vicepreşedintele Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, transmite Bloomberg, citat de agentiile de presa. ‘Luăm în considerare această posibilitate. NIS (subsidiara din Serbia a Gazprom Neft) se dezvoltă în mod dinamic şi suntem interesaţi de extinderea reţelei noastre’, a declarat Vadim Iakovlev, adăugând că Gazprom Neft are capacitatea financiară pentru achiziţii. Vadim Iakovlev a mai spus că NIS are de gând să finalizeze modernizarea facilităţilor sale de rafinare până la mijlocul lui 2012, pentru a-şi creşte capacităţile de rafinare până la patru milioane tone.
Recent, OMV a anunţat că analizează posibilitatea vânzării subsidiarelor sale din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ceea ce ar implica retragerea de pe cele două pieţe, în linie cu strategia sa care vizează reducerea ponderii segmentului rafinare şi marketing în portofoliul total al companiei.
Zarubejneft, un altfel de Gazprom
În schimb, Iakovlev a anunţat că Gazprom Neft nu este interesată de achiziţionarea rafinăriilor din Europa ale grupului Petroplus Holding AG. Reamintim ca recent, compania elveţiană Petroplus a depus cererea de plasare în insolvenţă. Petroplus operează cinci rafinării în Europa: Coryton (Marea Britanie), Antwerp (Belgia), Petit Couronne (Franţa), Ingolstadt (Germania) şi Cressier (Elveţia). La randul sau, o altă companie petrolieră rusă de stat, Zarubejneft, a anunţat şi ea că a depus o ofertă pentru cele 91 de benzinării OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina.
OMV este prezent pe piaţa de retail din Croaţia din 1992. În prezent, OMV Hrvatska d.o.o are 70 de angajaţi la sediul central din Zagreb, precum şi o reţea de 63 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de 13%. Pe piaţa din Bosnia-Herzegovina, OMV este prezent din 2001. În prezent, societatea OMV BH d.o.o are 23 de angajaţi la sediul central de la Sarajevo şi o reţea de 28 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de aproximativ 8%. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în timp ce Ministerul Economiei şi Comerţului deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%.
Gazprom, profit de 40 de miliarde de USD
Gigantul rus Gazprom estimează că în anul 2011 va înregistra un venit net de aproximativ 40 de miliarde de dolari, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, informează un comunicat remis recent agentiilor de presa. Potrivit prognozelor, încasările din vânzări ale grupului Gazprom vor creşte cu 27%, atingând 150 de miliarde de dolari, faţă de 118 miliarde în 2010. Încasările în valută se vor majora cu 40%, de la 70 de miliarde de dolari în 2010, la 98 de miliarde în 2011.
Monopolul Gazprom şi-a sporit, în 2011, exportul de gaze naturale în străinătate cu 8,2%, atingând 150 de miliarde de metri cubi, faţă de 138,6 miliarde în 2010, precizează sursa citată. Exportul către ‘vecinătatea apropiată’ (republici din fosta URSS, actuala Comunitate a Statelor Independente) a constituit 71,1 miliarde de metri cubi, cu 3,08 miliarde de metri cubi mai mult decât în anul precedent.
Rezerve record
În urma prospecţiunilor geologice desfăşurate de Gazprom, creşterea rezervelor de gaze naturale a atins un nivel record – de 686,4 de miliarde de metri cubi, depăşind nivelul extracţiei cu 33,8%. Jumătate din rezervele descoperite au fost asigurate de cercetări geologice în estul Rusiei, inclusiv pe platforma Sahalin, unde Gazprom îşi formează noi centre de extracţie a gazului.
În 2011, Gazprom a extras 513,2 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,6 miliarde mai mult decât în 2011. Monopolul rus consemnează o creştere a consumului pe piaţa internă, în special în ramuri ale industriei cum ar fi agrochimică, a cimentului şi electroenergetică.
de Razvan Iorga | feb. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul de la Belgrad si-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al Romaniei la Zajecar, in nord-estul tarii, solicitare pe care autoritatile romane o adreseaza de cativa ani si al carei raspuns vine pe fondul discutiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a avut o intrevedere, marti, cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic pe aceasta tema. Intalnirea dintre Aurescu si Jeremici a fost prilejuita de participarea la o reuniune informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfasurat la Belgrad. Demnitarul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al tarii vecine, exprimandu-si speranta intr-o decizie favorabila a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu a aratat, de asemenea, ca Romania isi mentine pozitia cunoscuta privind Kosovo, informeaza MAE. Pe de alta parte, o pondere semnificativa in cadrul discutiilor a avut-o problematica minoritatii romane din Serbia. In calitatea sa de copresedinte al Comisiei mixte romano-sarbe privind minoritatile nationale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizarii activitatii acesteia, prin semnarea si implementarea masurilor cuprinse in Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel incat sa devina un veritabil instrument bilateral in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuti sau de regiunea in care traiesc, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a aprobat, saptamana trecuta, cu larga majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlatean, György Frunda si Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului in care Serbia respecta exigentele din Rezolutia 1632/2008 a APCE privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru al delegatiei romane la APCE, a atras atentia in plenul forumului de la Strasbourg asupra mentinerii diviziunii artificiale intre etnicii romani si asa-zisii vlahi si asupra faptului ca in Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii romani nu au decat un singur asezamant religios si nu beneficiaza nici pana la aceasta data de o scoala unde sa studieze in limba materna. Presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei a solicitat totodata, atat in baza dialogului bilateral direct cu autoritatile sarbe, dar avand in vedere si importanta indeplinirii de catre Serbia a criteriilor politice pentru o eventuala aderare la Uniunea Europeana, progrese concrete in materie de respectare a drepturilor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a dreptului la identitate nationala.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).
Protestul românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării
Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.
