Gazprom Neft declanşează ofensiva pentru rafinăriile româneşti

, , , , , ,
 

Gazprom cumpara strategic Romania

Gazprom cumpara strategic Romania

Gigantul rus ar vrea să cumpere Arpechim deşi nu există, încă, discuţii oficiale, a declarat Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia, citat de mass-media de la Bucuresti. Totodată, Gazprom Neft ar mai dori să achiziţioneze şi câteva sute de benzinării în România. Grupul rusesc Gazprom, prin divizia sa Gazprom Neft, este interesat să cumpere rafinăria Arpechim Piteşti de la Petrom, a spus Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia. Potrivit acestuia, nu există, încă, discuţii oficiale însă interesul este real şi nu numai pentru rafinărie ci şi pentru alte active Petrom din România.
„Ruşii s-au interesat dacă pot depune o ofertă pentru preluarea Arpechim. De altfel, există de mai mult timp discuţii între Gazprom, dar şi alte firme ruseşti din domeniul energetic, cu OMV pentru preluarea de active ale austriecilor din toată Europa”, a precizat Macsim. În prezent, Arpechim este închisă. Statul român şi-a exprimat intenţia de a începe negocierile cu OMV pentru preluarea rafinăriei, dar discuţiile nu au avansat însă spre ceva concret.

Interes strategic

Recent, compania sârbă NIS, controlată de Gazprom, şi-a afirmat intenţia de a pătrunde pe piaţa românească a comercializării de carburanţi prin preluarea unor benzinării de la OMV Petrom. Nici în acest caz nu există discuţii oficiale privind o eventuală tranzacţie între cele două companii. Interesul Gazprom pentru România nu se limitează la Petrom. Potrivit lui Macsim gigantul rus are participaţii indirecte la mai multe firme care acţionează pe plan local precum importatorii de gaze Imex Oil şi WIEE , GDF SUEZ ori E.ON. Oficial, ruşii doresc să contruiască, împreună cu Romgaz, un depozit de gaze cu o capacitate de până la 2 miliarde de metri cubi care ar urma să coste 250 de milioane de dolari. Discuţiile dintre cele două părţi trenează, însă, de patru ani.
Preşedintele Camerei de Comerţ romano-ruse a mai declarat că există mai multe firme ruseşti care ar dori să facă afaceri în România şi care caută oportunităţi de investiţii, mare parte în domeniul energetic. Şi de peste Ocean există interes pentru investiţii în România, arată Macsim care precizează că există un fond de investiţii american de 100 de miliarde de dolari care analizează potenţialul investiţional al României.

OMV, pionul Gazprom

Ruşii deţin, deja, o participaţie minoritară la OMV. La privatizarea Petrom ruşii au depus şi ei o ofertă care nu a fost acceptată. S-a speculat, atunci că OMV ar fi, de fapt deţinută de ruşi prin intermediul mai multor fonduri de investiţii. „Încă se vorbeşte despre acest lucru”, mai spune Macsim. OMV Aktiengesellschaft a cumpărat, în vara lui 2004, mai mult de jumătate din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) “Petrom”, contra unei sume de circa un miliard şi jumătate de euro, care a inclus şi o majorare de capital. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la data de 30 iunie 2011 OMV deţinea 51,0105% din acţiunile companiei petroliere, Ministerul Economiei – 20,6389%, Fondul Proprietatea – 20,1100%, restul de 8,2406% din capital aparţinând altor acţionari.

Precedent balcanic

Compania petrolieră rusă Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului Gazprom, este interesată să cumpere benzinăriile OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina, a declarat, săptămâna trecuta, prim vicepreşedintele Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, transmite Bloomberg, citat de agentiile de presa. ‘Luăm în considerare această posibilitate. NIS (subsidiara din Serbia a Gazprom Neft) se dezvoltă în mod dinamic şi suntem interesaţi de extinderea reţelei noastre’, a declarat Vadim Iakovlev, adăugând că Gazprom Neft are capacitatea financiară pentru achiziţii. Vadim Iakovlev a mai spus că NIS are de gând să finalizeze modernizarea facilităţilor sale de rafinare până la mijlocul lui 2012, pentru a-şi creşte capacităţile de rafinare până la patru milioane tone.
Recent, OMV a anunţat că analizează posibilitatea vânzării subsidiarelor sale din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ceea ce ar implica retragerea de pe cele două pieţe, în linie cu strategia sa care vizează reducerea ponderii segmentului rafinare şi marketing în portofoliul total al companiei.

Zarubejneft, un altfel de Gazprom

În schimb, Iakovlev a anunţat că Gazprom Neft nu este interesată de achiziţionarea rafinăriilor din Europa ale grupului Petroplus Holding AG. Reamintim ca recent, compania elveţiană Petroplus a depus cererea de plasare în insolvenţă. Petroplus operează cinci rafinării în Europa: Coryton (Marea Britanie), Antwerp (Belgia), Petit Couronne (Franţa), Ingolstadt (Germania) şi Cressier (Elveţia). La randul sau, o altă companie petrolieră rusă de stat, Zarubejneft, a anunţat şi ea că a depus o ofertă pentru cele 91 de benzinării OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina.
OMV este prezent pe piaţa de retail din Croaţia din 1992. În prezent, OMV Hrvatska d.o.o are 70 de angajaţi la sediul central din Zagreb, precum şi o reţea de 63 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de 13%. Pe piaţa din Bosnia-Herzegovina, OMV este prezent din 2001. În prezent, societatea OMV BH d.o.o are 23 de angajaţi la sediul central de la Sarajevo şi o reţea de 28 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de aproximativ 8%. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în timp ce Ministerul Economiei şi Comerţului deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%.

Gazprom, profit de 40 de miliarde de USD

Gigantul rus Gazprom estimează că în anul 2011 va înregistra un venit net de aproximativ 40 de miliarde de dolari, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, informează un comunicat remis recent agentiilor de presa. Potrivit prognozelor, încasările din vânzări ale grupului Gazprom vor creşte cu 27%, atingând 150 de miliarde de dolari, faţă de 118 miliarde în 2010. Încasările în valută se vor majora cu 40%, de la 70 de miliarde de dolari în 2010, la 98 de miliarde în 2011.
Monopolul Gazprom şi-a sporit, în 2011, exportul de gaze naturale în străinătate cu 8,2%, atingând 150 de miliarde de metri cubi, faţă de 138,6 miliarde în 2010, precizează sursa citată. Exportul către ‘vecinătatea apropiată’ (republici din fosta URSS, actuala Comunitate a Statelor Independente) a constituit 71,1 miliarde de metri cubi, cu 3,08 miliarde de metri cubi mai mult decât în anul precedent.

Rezerve record

În urma prospecţiunilor geologice desfăşurate de Gazprom, creşterea rezervelor de gaze naturale a atins un nivel record – de 686,4 de miliarde de metri cubi, depăşind nivelul extracţiei cu 33,8%. Jumătate din rezervele descoperite au fost asigurate de cercetări geologice în estul Rusiei, inclusiv pe platforma Sahalin, unde Gazprom îşi formează noi centre de extracţie a gazului.
În 2011, Gazprom a extras 513,2 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,6 miliarde mai mult decât în 2011. Monopolul rus consemnează o creştere a consumului pe piaţa internă, în special în ramuri ale industriei cum ar fi agrochimică, a cimentului şi electroenergetică.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *