de Razvan Iorga | feb. 28, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa presiuni constante si declaratii ale mai multor politicieni romani potrivit carora Serbia nu va adera la UE din cauza opozitiei Romaniei pe problema lipsei drepturilor romanilor din Valea Timocului, Serbia incepe sa-si nuanteze pozitia rigida in aceasta chestiune. Serbia intelege pozitia partii romane, a fost constienta mereu de dificultatile existente pentru obtinerea statutului de candidat la UE si este dispusa sa discute cu toti actorii implicati, a declarat marti, la Bruxelles, presedintele sarb Boris Tadic, referitor la discutiile din Consiliul Afaceri Generale (CAG) privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Tadic a confirmat ca pana in prezent in CAG nu s-a ajuns la un acord asupra acordarii Serbiei a statutului de candidat la Uniunea Europeana, dar si-a manifestat speranta ca pana la finalul reuniunii de marti sa se ajunga la o intelegere. ”Noi ne asteptam la obstacole, dar nu renuntam si suntem dispusi sa discutam cu toti actorii”, a afirmat sefului statului sarb. ”Ii intelegem pe prietenii romani, este vorba de drepturile omului si noi mereu am luat in considerare pozitiile tuturor in aceasta chestiune”, a afirmat Tadic, referitor la informatiile potrivit carora partea romana a solicitat garantii privind respectarea drepturilor minoritatii romane in Serbia. in opinia sa, chestiunea vlahilor este una regionala, nu doar a Serbiei, in conditiile in care vlahi traiesc si in Grecia, Albania, Croatia sau Macedonia, si in acest context este nevoie de discutii la nivel regional. Boris Tadic a sustinut ca standardele drepturilor minoritatilor in Serbia sunt ridicate si ca exista legi care protejeaza accesul acestora la sistemele de educatie, la cultura etc. ”Nu sunt sigur ca exista multe state in UE cu standarde atat de ridicate ca in Serbia privind drepturile minoritatilor. (…) Am discutat de mai multe ori acest dosar cu presedintele Traian Basescu. Suntem prieteni istorici cu Romania, ne sustinem reciproc in problemele de interes comun. Romanii au si o vorba care spune ca au doi prieteni: sarbii si Marea Neagra”, a adaugat presedintele sarb. in cazul in care la reuniunea CAG de marti se va ajunge la un acord, oficializarea statutului Serbiei de candidat la aderarea la UE ar urma sa aiba loc vineri, in a doua zi a Consiliului European de primavara.
Atentionari de la Bucuresti
Autoritatile de la Bucuresti au reiterat saptamna trecuta ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac.
de Anatol Terzi | feb. 28, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Peste o mie de radicali albanezi au protestat luni pentru a denunţa acordul încheiat între Priştina şi Belgrad, favorabil unui Kosovo independent şi care deschide, de asemenea, calea către obţinerea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia.
Manifestanţii au denunţat „acest guvern care nu lucrează în interesul poporului” din Kosovo. Răspunzând apelului lansat de mişcarea radicală „Autodeterminarea”, reprezentată în Parlamentul de la Priştina şi care susţine unirea Kosovo cu Albania, protestatarii au acuzat guvernul de a fi „ajutat Serbia să obţină statutul de candidat la aderarea la UE”.
Conform unui acord încheiat vineri la Bruxelles, Priştina va putea lua partea la conferinţele internaţionale cu privire la Balcani fără ca Belgradul să recunoască independenţa fostei sale provincii. Acest acord este una dintre principalele condiţii puse de Bruxelles înainte de a acorda Serbiei statutul de candidat. Conform liderului diplomaţiei franceze, Alain Juppe, UE ar putea aproba marţi candidatura la aderare a Belgradului. Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008 şi a fost apoi recunoscut de 90 de state. Belgradul refuză categoric să îi recunoacă independenţa, însă negociază cu Priştina în conformitate cu cerinţele de la Bruxelles.
Preşedintele sârb Boris Tadic a declarat luni, după întrevederea avută la Bruxelles cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, că speră ca la reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) să se ajungă la un acord privind acordarea pentru Serbia a statutului de candidat la aderarea la UE. ”Sper ca mâine Serbia să obţină acest statut, dar acesta nu va fi ultimul pas”, a declarat Tadic, care a reafirmat că obiectivul strategic al ţării sale este integrarea deplină în structurile Uniunii Europene. La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton a salutat rolul jucat de preşedintele Serbiei în procesul de apropiere a ţării balcanice de Uniunea Europeană.
de Razvan Iorga | feb. 27, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeana va fi de acord ca Serbia sa obtina statutul de candidat pentru aderarea la UE, a anuntat luni seful diplomatiei franceze, Alain Juppe. „Exista un acord in prezent” pentru ca Serbia sa obtina statutul de candidat la UE, a declarat Juppe in cadrul unei reuniuni cu omologii sai europeni la Bruxelles. Decizia a acorda statutul de tara candidata Serbiei trebuie aprobata oficial marti, cu ocazia unei reuniuni a ministrilor europeni de Externe. „In privinta Serbiei suntem convinsi de multa vreme ca trebuia sa avanseze si sa ii fie conferit statutul de candidat, s-a intamplat”, a declarat Juppe. „Va fi o incurajare pentru Belgrad ca sa progreseze pe calea apropierii sale de UE”, a adaugat el, recunoscand ca Serbia mai are „inca mult drum de parcurs” pentru a se alatura UE.
de Razvan Iorga | feb. 26, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Bucuresti au reiterat ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac. El a mai spus ca Romania este un model pentru aceasta zona a Europei in materie de drepturi pentru cele 20 de minoritati care traiesc pe teritoriu ei. „Nu au motive temeinice de a se teme ca minoritatea romana poate crea anumite probleme in interiorul Serbiei. Ei sunt o comunitate compacta, extrem de loiala statului sarb, si, din acest punct de vedere, prioritate pentru noi ramane ca romanii din aceasta zona, din Valea Timocului, sa se poata bucura in cel mai scurt timp de scoala in limba romana, sa fie recunoscuta jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Romane din Serbia, inclusiv in aceasta zona, pentru ca in momentul de fata decat romanii din Banatul sarbesc se pot bucura de slujbe in limba romana. Sa se poata bucura de institutii media in limba romana, pe care noi dorim sa le sustinem si, impreuna cu statul sarb, sa le dezvoltam, pentru ca minoritatea noastra sa se poata bucura si comunica in limba materna. Sunt obiective precise. Vom insista, in continuare, astfel incat romanii din aceasta zona sa-si poata recupera demnitatea de care au nevoie”, a mai spus oficialul roman. Postul sarbesc de radio B92 a comentat, joi, ca oficialii de la Belgrad au primit pe diverse canale vestea opozitiei Romaniei in calea drumul spre UE al Serbiei chiar inaintea ca acestia sa se intalneasca cu cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle. „Romanii au anuntat ca vor bloca candidatura din cauza problemei (etnicilor) vlahi. Acest lucru arunca o umbra asupra negocierilor si asa dificile cu (ministrul german de Externe Guido) Westerwelle”, au declarat surse citate de cotidian, potrivit B92.
de Anatol Terzi | feb. 24, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România este hotărâtă să blocheze o hotărâre pozitivă cu privire la acordarea statutului de candidat la UE al Serbiei, „dacă nu sunt efectuaţi paşi rapizi pentru ameliorarea situaţiei minorităţii vlahe (române)” din această ţară, anunţă postul B92.
Postul sârb de radio comentează că această informaţie publicată de un cotidian din Belgrad reprezintă „un nou obstacol, în contextul în care Serbia se confruntă deja cu un parcurs dificil către obiectivul de a deveni candidat la aderarea la Uniunea Europeană”. Vestea pare că a ajuns la oficialii sârbi joi, în timp ce se pregăteau să se întâlnească cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle.
„Românii au anunţat că vor bloca candidatura din cauza problemei etnicilor vlahi (români). Acest lucru aruncă o umbră asupra negocierilor şi aşa dificile cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle”, au declarat surse citate de cotidian. Aceste surse au mai declarat pentru cotidian că va avea loc „o angajare imediată în discuţii intensive” cu „vecinul prieten” România, unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii Europene care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, mai scrie B92.
Abecedare pentru copii români din Timoc
Câteva zeci de abecedare a primit joi Biblioteca „Sfântul Niceta de Remesiana” a Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est din partea Fundaţiei Culturale Lumina din Drobeta Turnu Severin.Vicepreşedintele acesteia, prof.univ. dr.Claudia Duma, a declarat că donaţia este un gest simbolic, cu dublă semnificaţie pentru românii din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării.
„În primul rând dorim ca acţiunea noastră să fie interpretată ca o reacţie a românilor de pretutindeni împotriva deciziei autorităţilor sârbe de a încuraja oficializarea limbii vlahe, limbă inventată pentru a semăna discordie între cei peste 300.000 de români din acest spaţiu, iar în al doilea rând să-i determine pe românii vlahi să nu-şi uite identitatea românească”, a precizat Duma. În opinia acesteia, românii vlahi din Serbia de nord-est nu trebuie să-şi lase falsificată istoria şi de dragul unor interese meschine să se depărteze de filonul latin şi valorile culturale româneşti, de tradiţia şi idealurile celor care s-au sacrificat pentru drepturile lor strămoşeşti.
La rândul său, preotul vicar Boian Alexandrovici a arătat că abecedarele primite de Biblioteca „Sfântul Niceta de Remesiana” îmbogăţesc fondul de carte existent şi permanent aflat la dispoziţia tuturor iubitorilor de limbă românească. În acelaşi context, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului, Duşan Pîrvulovici, a spus că evenimentul va rămâne definitiv înscris în istoria comunităţi româneşti din Timoc, dar este necesar ca şi intituţiile statului român să se implice în lupta pentru conservarea şi dezvoltarea limbii române prin susţinerea unor proiecte promovate de entităţile culturale româneşti din zonă.
Serbia are sprijinul Franţei, Italiei şi Austriei
Franţa, Italia şi Austria pledează pentru a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, estimând, într-o scrisoare către şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, că Belgradul a îndeplinit condiţiile stabilite în decembrie trecut de către liderii europeni. În respectiva scrisoare, miniştrii de externe din Franţa, Italia şi Austria afirmă c-au făcut „o analiză aprofundată” a progreselor Serbiei şi au ajuns la concluzia c-au fost îndeplinite condiţiile.
Liderii europeni au decis, la summitul lor din decembrie, amânarea luării unei decizii privind acordarea acestui statut Serbiei, estimând că trebuie realizate progrese în aplicarea acordurilor obţinute în cadrul dialogului dintre Serbia şi Kosovo, provincia din sudul Serbiei care şi-a declarat în mod unilateral independenţa faţă de Belgrad. Germania a făcut parte atunci dintre ţările cele mai reticente.
