de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania a convenit cu autoritatile de la Belgrad o serie de masuri pentru imbunatatirea drepturilor etnicilor romani din regiunea Vaii Timocului din Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si Sladjana Prica, adjunctul sefului diplomatiei de la Belgrad, au identificat la Haga, in prezenta inaltului Comisar OSCE pentru Minoritati, „o serie de pasi practici” de urmat de partea sarba pentru rezolvarea problemelor minoritatii romane din Timoc. Aurescu a subliniat, in runda de discutii desfasurata luni si marti, la Haga, cu participarea comisarului OSCE Knut Vollebaek, „necesitatea unor progrese vizibile in ce priveste asigurarea de catre partea sarba a crearii de clase cu predare in limba romana, a accesului la mass-media in limba romana si a exercitarii libertatii religioase in limba romana pentru romanii din Valea Timocului”, informeaza MAE intr-un comunicat remis presei. „in discutiile cu delegatia sarba, cu participarea activa a inaltului Comisar OSCE, au fost identificate o serie de pasi practici care ar putea fi parcursi de partea sarba pentru imbunatatirea accesului minoritatii romane din Timoc la educatie, mass media si serviciul religios in limba materna”, precizeaza comunicatul MAE.
Conservarea limbii romane prin acces la educatie si mass-media
Oficialul MAE a reiterat si disponibilitatea partii romane de implicare „in rezolvarea unor solicitari concrete ale romanilor din Serbia, respectiv pentru sprijinirea procesului de predare in limba romana, furnizarea manualelor in limba romana, crearea unor programe de formare continua pentru profesorii si jurnalistii romani, precum si sustinerea tehnica de catre partea romana a retransmisiei programelor radio-tv din Romania in Valea Timocului”. De asemenea, Aurescu insistat pentru organizarea periodica a unor intalniri in acelasi format, in vederea asigurarii aplicarii concrete si depline a Protocolului din 1 martie 2012 si a exprimat multumirile sale pentru implicarea lui Knut Vollebaek in acest proces. Oficialul roman a reiterat convingerea ca „noul statut al Serbiei in relatia cu UE, de tara candidata, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru indeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv in ce priveste situatia minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei, ca parte integranta importanta a criteriilor politice de la Copenhaga”.
Bucurestiul cere neamestec in auto-identificarea romanilor
Secretarul de stat in MAE a subliniat si interesul Romaniei pentru implementarea tuturor prevederilor Protocolului semnat la 1 martie 2012 la Bruxelles, „document asumat de ambele state si care are prevederi concrete si cuantificabile vizand imbunatatirea situatiei persoanelor apartinand minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei, indiferent de denumire, cu respectarea principiului, acceptat de ambele state, al neinterventiei autoritatilor in procesul de auto-identificare libera a minoritatilor”, mai evidentiaza comunicatul MAE. Saptamana trecuta, premierul sarb Ivica Dacic declara, dupa o intalnire cu omologul sau roman, ca problemele dintre Romania si Serbia trebuie abordate pragmatic, deoarece multe intalniri bilaterale anterioare au fost prietenesti, dar au avut ca finalitate obiectiile ridicate de Romania atunci cand s-a discutat despre statutul de candidat al Serbiei la UE. „Datoria noastra, ca premieri, este sa inlaturam toate problemele care ar putea sa afecteze relatiile bune dintre cele doua tari. Consider ca ar trebui sa adoptam pragmatic toate problemele care exista intre cele doua tari. Am participat personal la multe intalniri dintre Romania si Serbia, care au fost prietenesti si care in final au rezultat cu obiectiunile pe care Romania le-a ridicat atunci cand a fost vorba despre acordarea statutului de candidat Serbiei. Ca atare, consider ca toate problemele care exista trebuie abordate deschis, trebuie solutionate pentru ca in relatiile dintre noi sa nu existe nimic ce ar putea afecta aceste relatii”, spunea premierul sarb.
Angajamente asumate
La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de catre Reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, care a avut loc la 20 mai 2011.
Documentul a fost semnat in marja Consiliului European care a decis acordarea pentru R. Serbia a statutului de candidat la integrarea in UE. Cu acest prilej tara noastra a prezentat o Declaratie prin care a subliniat necesitatea obtinerii unor rezultate concrete si rapide privind statutul minoritatilor din cele doua tari, cat si implicarea Comisiei si a inaltului Reprezentant al OSCE pentru minoritatile nationale, in monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protectiei minoritatilor in conformitate cu standardele Uniunii Europene.
de Razvan Iorga | oct. 15, 2012 | Asia Centrală, Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul sarb al Apararii, Aleksandar Vucici, a declarat luni ca Serbia vrea sa incheie un acord cu Pakistanul care sa permita exportul de echipamente militare de fabricatie locala catre aceasta tara asiatica. „Ceea ce li se poate oferi si ceea ce ii intereseaza sunt vehicule blindate, munitie de mare calibru, pusti de asalt, echipamente pentru vedere nocturna”, a declarat Vucici la incheierea unei intalniri la Belgrad cu omologul sau pakistanez, Syed Naveed Qamar. La randul sau, ministrul pakistanez a declarat ca detaliile acestui eventual acord ar trebui cunoscute dupa o viitoare vizita a unei delegatii sarbe in Pakistan. Serbia incearca de cativa ani sa mareasca exporturile industriei sale militare, in special munitie, pusti, explozivi si avioane de antrenament. Valoarea totala a exporturilor de echipamente militare de fabricatie sarba se ridica in 2010 la 247 de milioane de dolari (190,5 milioane de euro), in crestere neta in raport cu 75 de milioane de dolari in 2007, potrivit ultimelor cifre oficiale disponibile.
de Anatol Terzi | oct. 9, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
O delegaţie a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat, Natalia Intotero, s-a întâlnit luni, la Belgrad, cu reprezentanţi ai presei în limba română şi cu liderii asociaţiilor româneşti din Serbia, inclusiv cu reprezentanţii celor două facţiuni ale Comunităţii Românilor din Serbia.
În cadrul discuţiilor, Natalia Intotero a transmis un mesaj de unitate şi responsabilitate. “O minoritate naţională unită s-ar putea transforma într-un factor de coagulare a acţiunilor pentru păstrarea şi promovarea limbii române, a culturii, procesului de învăţământ, comunicării şi afirmării Bisericii Ortodoxe Române din Serbia. Este necesar ca organizaţiile româneşti din Serbia să ajungă la o platformă comună de acţiune în dialog cu autorităţile sârbe, care să vizeze introducerea limbii române în domeniile educaţional, eclesiastic şi administrativ în întreaga ţară”, a declarat secretarul de stat.
În aceeaşi zi, delegaţia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a vizitat la Pancevo sediul Casei de Presă şi Editură ‘Libertatea’, unde s-a întâlnit cu grupul redacţional al săptămânalului Libertatea. Delegaţia DRP se află în vizită în Serbia în perioada 8-10 octombrie. Obiectivul acestei deplasări este consolidarea legăturilor cu asociaţiile româneşti din această zonă şi identificarea, împreună cu acestea, a soluţiilor optime la problemele specifice ale comunităţii româneşti de aici. Programul vizitei continuă cu deplasări în cadrul comunităţilor româneşti din Zajecar, Negotin şi Bor.
de Anatol Terzi | oct. 2, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Realizarea tronsonului de pe teritoriul Serbiei al conductei de gaze naturale South Stream va începe, aşa cum a fost planificat, în decembrie 2012, el urmând să aibă o lungime de 470 de km şi un cost de circa 1,7 miliarde de euro, a anunţat luni directorul general al companiei Srbijagas, Dusan Bajatovic.
Lucrările efective vor începe în prima jumătate a anului 2013, a declarat Bajatovic, precizând că, până în 2015, tronsonul va fi finalizat şi că o treime din suma de 1,7 miliarde de euro va fi furnizată de Serbia. Banii vor fi asiguraţi fie printr-un împrumut făcut de guvernul sârb, fie printr-un împrumut comun cu Gazprom, a adăugat Bajatovic. Circa 4.000 de persoane vor lucra la diferite proiecte legate de realizarea conductei de gaz în următorii doi ani, a mai spus Bajatovic.
Bulgaria, finantare simbolica
Bulgaria nu va participa la finanţarea secţiunii de pe teritoriul său a viitorului gazoduct South Stream, în schimbul neperceperii de taxe de tranzit până în anul 2030, potrivit acordului final ce va fi parafat la mijlocul lunii noiembrie, scrie presa de la sud de Dunăre. Ministrul bulgar al energiei, Delian Dobrev, a declarat sâmbătă că participarea financiară a ţării sale la acest proiect va fi una simbolică. Potrivit ministrului, Holdingul energetic bulgar BEH a cheltuit până acum doar 6 milioane de euro, reprezentând cota sa la capitalul de 12 milioane de euro în compania mixtă creată cu gigantul rus Gazprom, care va construi şi administra gazoductul pe teritoriul bulgar.
Conform înţelegerilor anterioare, Bulgaria trebuia să asigure 30% din finanţarea proiectului, însă BEH nu dispune de suma de 900 milioane de leva, din cauza situaţiei financiare proaste a subsidiarelor sale Bulgargaz şi Compania naţională electrică NEK.
Comisia Europeană, nemulţumită
Gazoductul South Stream urmează să transporte până la 63 miliarde de m3 de gaze naturale spre centrul şi sudul Europei, diversificând rutele de transport, pentru a ocoli ţări de tranzit precum Ucraina.
Gazoductul va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria şi nordul Italiei, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Primele livrări spre Europa sunt programate pentru decembrie 2015.
Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni /Italia/ cu 20%, şi Wintershall Holding /Germania/ şi EDF /Franţa/ cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia. Bulgaria s-a angajat să accelereze construirea secţiunii de pe teritoriul său, întrucât, de la 1 ianuarie 2013, Uniunea Europeană introduce noi condiţii pentru accesul la reţelele energetice.
Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, nedat încă publicităţii, Bulgaria trebuie să se angajeze mai ferm faţă de dezvoltarea Coridorului energetic sudic finanţat de UE, menit să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz natural ale Europei. Proiectul de raport al CE critică Bulgaria pentru faptul că se concentrează mai ales asupra South Stream, în detrimentul angajamentului faţă de eforturile UE de a dezvolta Coridorul energetic sudic, un element cheie al proiectelor concurente de transport al gazului natural spre Europa de la zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan.
de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Kosovo şi Serbia trebuie să-şi normalizeze relaţiile cât mai rapid pentru a se putea integra în Europa, dar împărţirea Kosovo, provincie a cărei parte nordică este dominată de sârbi, nu va avea loc niciodată, a declarat, la New York, premierul kosovar Hashim Thaci.
Thaci s-a întâlnit cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, cu preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi cu oficialităţi americane în marja unei reuniuni ministeriale a Adunării Generale a ONU de la New York. Uniunea Europeană va încerca să medieze, în luna octombrie, convorbirile dintre Pristina şi Belgrad, fiind de aşteptat ca Bruxellesul să promoveze în cadrul ONU o rezoluţie privitoare la situaţia tensionată din nordul Kosovo. ”Kosovo este hotărât în privinţa dialogului cu Serbia şi a normalizării relaţiilor. Kosovo va avea de câştigat, Serbia la fel, ceea ce va însemna încheierea unei perioade de conflicte în regiune şi accelerarea procesului de integrare a tuturor ţărilor”, a subliniat oficialul kosovar.
Cel puţin 90 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, multe din Europa, iar numărul lor va depăşi în curând 100, a accentuat Hashim Thaci. Serbia a declarat în numeroase rânduri că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, însă Uniunea Europeană vrea ca Belgradul să îşi normalizeze relaţiile cu Pristina ca o precondiţie a aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Până în prezent, 22 din cele 27 de state membre ale UE (excepţiile sunt România, Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru) au recunoscut independenţa autoproclamată a Kosovo.
