In cel mai recent interviu acordat presei romane, ambasadorul Romaniei la Belgrad, Daniel Banu, spune ca rezultatele recensamantului populatiei din Serbia au aratat o scadere „importanta” a numarului de etnici romani. Cu toate acestea, Romania isi doreste ca toti cetatenii sarbi care isi asuma identitatea romana sa poata beneficia de educatie, mass-media si serviciu religios in limba materna, precum si reprezentare in forurile politice locale si nationale. „Trebuie spus foarte clar ca romanii din Serbia, inclusiv romanii-vlahi din Valea Timocului sunt cetateni ai Serbiei. Prin politica sa fata de comunitatile de romani din vecinatate, Romania ii incurajeaza pe etnicii romani sa fie cetateni fideli si loiali statelor in care traiesc si sa fie un factor de stabilitate si prosperitate al acestora”, declara Banu. El a mai declarat ca termenul de ”vlah” nu poate fi atribuit unei etnii distincte de cea romana, deoarece acesta face parte din insasi identitatea nationala a romanilor si a Romaniei. „Nu exista nici un acord, stiintific sau de alta natura, care sa stabileasca daca romanii dintre Carpati si Dunare sunt „diferiti” fata de ceilalti romani sau sunt „romani deosebiti de vlahii din Serbia”, a completat diplomatul roman. El a mai spus ca raportul privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii nationale romane din Serbia, intocmit in februarie 2008 de catre raportorul Comisiei pentru Afaceri Juridice si Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, Jurgen Herrmann, se specifica in mod clar ca „vlahii sunt un grup etnic prezent in Serbia si statele invecinate, inrudit cultural si lingvistic cu romanii”.
Parintele Bojan-Alexandrovici din Malainita impreuna cu romani timoceni
Etnicii romani din Valea Timocului (Serbia) si-au probleme in fata oficialilor europeni, cele mai multe cereri fiind intocmite in vederea asigurarii invatamantului in limba materna pe care autoritatile de la Belgrad refuzat sistematic sa il ofere. inaltul Comisar pentru minoritatile nationale al OSCE, Knut Vollebaek, s-a intalnit, marti, la Baile Brestovat cu lideri ai romanilor din din Serbia, prilej cu care s-a informat asupra modului in care autoritatile sarbe au rezolvat problemele ridicate de acestia la forurile europene in vederea pastrarii identitatii nationale. Presedintele Asociatiei pentru cultura si traditia romanilor Dunarea din Cladova, Tihan Matasarevici, a solicitat sprijin inaltului demnitar al OSCE pentru oficializarea invatamantului in limba romana in localitatile romanesti din nord-estul Serbiei, a carui organizare continua sa fie tergiversata de guvernanti, desi acestia ‘formal au aprobat cursuri in limba materna a celor peste 300.000 de romani din zonele istorice Timoc, Morava si sudul Dunarii’. „Am prezentat domnului Vollebaek situatia cererilor inaintate de parintii copiilor pentru formarea claselor primare in scolile din trei sate. Din pacate, decizia de acceptare a venit dupa inceperea anului de invatamant. si in afara de aceasta, a lasat la latitudinea directorilor de scoli sarbesti sa infiinteze sau nu clase romanesti”, a precizat Matasarevici. in context, liderul romanilor a mai aratat ca autoritatile centrale ar fi trebuit sa asigure si infrastructura, „ intrucat nu se pot desfasura cursuri in limba romana daca nu exista cadre didactice, programe scolare si manuale”’. La randul sau, Iasmina Glisici, vicepresedinte al Asociatiei Initiativa culturala a rumanilor din Serbia de rasarit, a fost de parere ca organismele internationale trebuie sa se implice activ pentru ca minoritatea romaneasca sa se afirme si sa-si conserve traditiile culturale si obiceiurile stravechi. „Este nevoie sa fim monitorizati in continuare si sa nu mai suportam agresivul proces de asimilare si alte abuzuri savarsite de autoritaii.
Vulnerabilitati identificate
Knut Vollebaek a inventariat „vulnerabilele chestiuni timocene” si, in discutia purtata cu fiecare din lideri romani, a lasat sa se inteleaga ca va solicita guvernului de la Belgrad un punct de vedere privind comunitatea romaneasca din nord-estul Serbiei. in cursul dupa amiezii de marti, Knut Vollebaek se va deplasa in orasul Bor unde are intrevederi cu reprezentantii Partia Democrat a Rumanilor din Serbia, ai Asociatiei „Parintii care doresc ca copiii lor sa invete la scoala romaneasca – Sandu Timoc”, ai Asociatiei studentilor timoceni din Craiova, ai Asociatiei „Ariadne Filum” si ai Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Romane – „Dacia Ripensis”. Programul inaltului comisar pentru minoritatile nationale al OSCE nu a cuprins, spre regretul multor etnici romani, discutii si cu liderii Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia si ai Initiativei culturale Brestovat, entitati culturale care actioneaza continuu pentru apararea si protejarea identitatii nationale a romanilor din regiunile istorice Timoc, Morava si sudul Dunarii.
Legislativul de la Belgrad a adoptat duminica doua texte referitoare la ‘autonomia’ minoritatii sarbe din Kosovo si care vor constitui baza negocierilor cu Pristina mediate de Uniunea Europeana. Decizia a fost adoptat dupa o lunga perioada de dezbatere inca de la finele anului trecut. ‘Suveranitatea Serbiei asupra Kosovo este practic inexistenta’, a afirmat premierul Ivica Dacic in fata parlamentarilor, cerandu-le sa accepte ‘realitatea’ din aceasta fosta provincie a Serbiei. ‘Trebuie sa cream o baza solida pentru a salva ceva’, a continuat el, avertizand ca daca Serbia va sta cu capul in nisip, atunci nu va mai avea ce sa negocieze’, autonomia pentru sarbii din Kosovo fiind in opinia sa tot ce se mai poate spera ca s-ar putea salva. Votul din parlament a fost precedat de o dezbatere de 12 ore, la cateva zile dupa ce guvernul Dacic a adoptat un proiect de rezolutie care va fi baza discutiilor cu Pristina, ce urmeaza sa se reia pe data de 17 ianuarie la Bruxelles. Rezolutia cere o autonomie mai substantiala pentru minoritatea sarba din Kosovo, mai ales la nivelul autoritatilor locale, judiciare, avand in vedere in special finantele locale, politia si educatia. Totodata , rezolutia reafirma refuzul Belgradului de a recunoaste independenta Kosovo. Textele adoptate vizeaza patru municipalitati din nordul Kosovo, unde locuiesc circa 40.000 de sarbi, dar si enclavele diseminate pe intregul teritoriu al acestei foste provincii sarbe, toate acestea numarand inca 80.000 de sarbi. UE a acordat anul trecut Serbiei statutul de tara candidata, dar ii conditioneaza inceperea negocierile de aderare de stabilirea unor relatii functionale cu Kosovo. Serbia isi doreste pentru minoritatea sarba din Kosovo un grad ridicat de autonomia dupa modelul catalan din Spania.
Rusia a semnat vineri cu Serbia un acord de creditare in valoare de 800 de milioane de dolari si se afla in discutii pentru acordarea unuia de un miliard de dolari in 2013 pentru ca Belgradul sa isi poata stabiliza bugetul, a declarat ministrul rus al Finantelor, Anton Siluanov, citat de RIA Novosti. Moscova va acorda astfel un imprumut de 800 de milioane de dolari sub forma unui credit de export pentru modernizarea sistemului de cai ferate din Serbia. „Am ajuns la un acord de a acorda Serbiei un credit pentru a-si dezvolta infrastructura, in primul rand pentru caile sale ferate”, a declarat oficialul rus. Creditul oferit va fi dat pe o perioada de cinci ani iar dobanda anuala a fost stabilita la 4,1%. „Am stabilit sa ne intalnim peste cateva saptamani, deoarece trebuie sa rezolvam cu afaceri posibila noastra participare la privatizarile din Serbia”, a declarat Siluanov legat de discutiile pentru acordarea in viitor a unor imprumuturi ce vor depasi un miliard de dolari americani. Moscova are deja o traditie in a cumpara companii de stat scoate de Serbia pentru privatizare. Gazprom, prin intermediul diviziei Gazprom Neft, au preluat in 2009 pachetul majoritar de actiuni al NIS (fosta companie nationala energetica a Serbiei -n.red.) contra unei sume de 400 milioane euro, iar in luna martie a acestui an si-au crescut participatia pana la 56,15% platind o suma de 40,3 milioane de euro. Intre timp, Rusia poarta discutii pentru a usura termenii intelegerii cu Cipru in urma caruia aceasta tara a primit de la Moscova un imprumut de 2,5 miliarde de euro in 2011. „Vom coopera cu statele europene asupra actiunilor necesare pentru a permite Ciprului un program imbunatatita de plata a datoriilor sale”, a completat acesta. Ciprul a apelat inainte de a face imprumutul din rusia la troica creditorilor internationali (UE, BCE si FMI), precum si la luarea in discutie a extinderii termenului de returnare a imprumutul contractat din Rusia in 2011. La finele lui 2012, guvernului de la Nicosia a facut apel la Moscova in vederea acordarii inca unui imprumut de cinci miliarde de euro, dar Rusia nu s-a hotarat inca daca va extinde aceasta politica de creditare a Ciprului.
In contextul in care Serbia nu face pasi importanti pentru recunoasterea drepturilor romanilor timoceni si nu ofera acestora dreptul la educatie si cultura in limba materna, seful diplomatiei romane Titus Corlatean si-a exprimat luni convingerea ca noul statut al Serbiei in relatia cu UE, de tara candidata, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru indeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv in ceea ce priveste situatia minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei. Aceste declaratii au fost facute de catre Corlatean in cadrul unei intrevederi cu Stefan Füle, Comisarul european pentru Extindere si Politica Europeana de Vecinatate, in contextul vizitei pe care comisarul european o efectueaza in Romania. Discutia a pus in evidenta faptul ca aceste aspecte vor fi urmarite in continuare in procesul de aderare, ca parte integranta a criteriilor politice de la Copenhaga, atat in plan european, cat si la nivel bilateral.
Situatia ameliorata in Albania
Ministrul roman al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele inregistrate de Albania in implementarea reformelor necesare continuarii parcursului sau european, reiterand atentia prioritara pe care autoritatile romane o acorda, in dialogul bilateral cu Albania, inregistrarii unor evolutii pozitive privind situatia minoritatii aromane. „De asemenea, cei doi oficiali au trecut in revista evolutiile recente din vecinatatea estica a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia si Ucraina, precum si progresele realizate de statele partenere in implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic pana la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). in cadrul discutiilor, Titus Corlatean a reiterat sprijinul ferm acordat de tara noastra statelor din vecinatatea estica in avansarea procesului de asociere politica si integrare economica”, precizeaza MAE in cadrul unui comunicat.
Lobby pentru Republica Moldova
In acest context, cei doi oficiali au evidentiat avansul important al Republicii Moldova in negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova si a Acordului Cuprinzator de Comert Liber, precum si in cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. seful diplomatiei romane a adresat multumiri comisarului european Stefan Fule si Comisiei Europene pentru sustinerea constanta acordata consolidarii relatiei dintre Uniunea Europeana si Chisinau, exprimandu-si speranta ca Republicii Moldova i se va asigura o perspectiva europeana clara in viitorul apropiat, mai precizeaza MAE. Comisarul european pentru Extindere si Politica Europeana de Vecinatate a reafirmat ca, in actualul context european, marcat de provocarile de ordin economic, este esentiala adancirea procesului de integrare a Uniunii, in paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodata, inaltul oficial european a reiterat necesitatea continuarii progreselor in indeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidentiind faptul ca Republica Moldova reprezinta, din acest punct de vedere, o poveste de succes.
In cel mai recent interviu acordat presei romane, ambasadorul Romaniei la Belgrad, Daniel Banu, spune ca rezultatele recensamantului populatiei din Serbia au aratat o scadere „importanta” a numarului de etnici romani. Cu toate acestea, Romania isi doreste ca toti cetatenii sarbi care isi asuma identitatea romana sa poata beneficia de educatie, mass-media si serviciu religios in limba materna, precum si reprezentare in forurile politice locale si nationale. „Trebuie spus foarte clar ca romanii din Serbia, inclusiv romanii-vlahi din Valea Timocului sunt cetateni ai Serbiei. Prin politica sa fata de comunitatile de romani din vecinatate, Romania ii incurajeaza pe etnicii romani sa fie cetateni fideli si loiali statelor in care traiesc si sa fie un factor de stabilitate si prosperitate al acestora”, declara Banu. El a mai declarat ca termenul de ”vlah” nu poate fi atribuit unei etnii distincte de cea romana, deoarece acesta face parte din insasi identitatea nationala a romanilor si a Romaniei. „Nu exista nici un acord, stiintific sau de alta natura, care sa stabileasca daca romanii dintre Carpati si Dunare sunt „diferiti” fata de ceilalti romani sau sunt „romani deosebiti de vlahii din Serbia”, a completat diplomatul roman. El a mai spus ca raportul privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii nationale romane din Serbia, intocmit in februarie 2008 de catre raportorul Comisiei pentru Afaceri Juridice si Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, Jurgen Herrmann, se specifica in mod clar ca „vlahii sunt un grup etnic prezent in Serbia si statele invecinate, inrudit cultural si lingvistic cu romanii”.
