Presati din ce in ce mai mult de la Bucuresti si Bruxelles, oficialii de la Belgrad promite drepturi pentru romanii timoceni, catalogati de sarbi drept „vlahi”. „Vlahii care se declara romani se vor bucura de aceleasi drepturi ca romanii (din Serbia, n.r.), dar nimeni nu ii poate forta pe vlahi sa se declare romani daca ei doresc sa se declare vlahi”, a declarat sambata premierul sarb Ivica Dacic, relateaza Tanjug. In cadrul unei vizite la Petrovac na Mlavi (Piatra Mlavei, oras din estul Serbiei), unde a participat la evenimentele organizate cu prilejul Zilei orasului, Dacic a spus ca nimanui in Serbia nu ii este negat dreptul de a-si declara etnia pe care o alege si de aceea vlahii care traiesc in tara sa, se pot declara membri ai comunitatii nationale romane sau pur si simplu vlahi. Premierul sarb, care este si lider al Partidului Socialist din Serbia (SPS), a afirmat ca a discutat recent acest subiect cu presedintele roman Traian Basescu si cu premierul Victor Ponta, intrucat o parte din publicul politic romanesc considera ca vlahii si romanii sunt acelasi lucru.
Drepturi doar sub presiunea Bruxelles-ului
Dreptul oamenilor de a-si declara orice identitate doresc reprezinta fundamentul democratiei si al drepturilor omului in intreaga lume, a mentionat Ivica Dacic, adaugand ca nimeni nu a avut probleme in Serbia din acest motiv. ‘Vrem egalitate pentru sarbi, vlahi si romani, precum si toti ceilalti care locuiesc in Republica Serbia’, a incheiat premierul sarb. In paralel, duminica a sosit in Valea Timocului o delegatie de parlamentari si europarlamentari romani care au mers in sanul comunitatii romanesti de la Negotin. Acestia le-au promis romanilor din estul Serbiei ca se vor asigura ca in viitorul foarte apropiat sa beneficieze de drepturile de baza – scoala, biserica, presa – asa cum se intampla cu romanii din Voivodina.
Presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, considera ca Serbia merita sa primeasca in iunie o data a inceperii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, dar ca trebuie totodata sa continue calea reformelor si a normalizarii relatiilor cu Kosovo, un proces de mare importanta pentru integrarea europeana, relateaza joi agentia Tanjug. „Consider ca liderii europeni ar trebuie sa stabileasca o data pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Serbia, daca tara dumneavoastra va continua sa efectueze reforme si sa joace un rol constructiv in regiune”, a afirmat Schulz, care s-a intalnit cu premierul sarb Ivica Dacic miercuri la Bruxelles. Presedintele PE a declarat pentru cotidianul Vecernje Novosti ca subiectele abordate in cadrul intalnirii cu Dacic au inclus progresul Serbiei in drumul spre UE si principalele provocari cu care se confrunta tara in acest sens. Normalizarea relatiilor dintre Belgrad si Pristina si efectele acestui proces asupra regiunii extinse si a Europei a fost subiectul-cheie. Am discutat de asemenea despre situatia generala din Uniunea Europeana si Balcani si eforturile noastre de a surmonta actuala criza economica, a adaugat Schulz. in ceea ce-l priveste, premierul sarb Ivica Dacic a precizat, la capatul mai multor intrevederi la Bruxelles, ca este foarte incurajat de sprijinul din partea UE, marturisind ca se asteapta ca Serbia sa primeasca unda verde in iunie pentru inceputul negocierilor de aderare. ‘Sprijinul pe care l-am primit este inca o dovada a noii pozitii a Serbiei’, a explicat Dacic la Bruxelles, unde s-a intalnit cu inaltul reprezentant al UE pentru afacerile externe si politica de securitate Catherine Ashton, cu comisarul european pentru extindere Stefan Fule si cu presedintele Parlamentului European Martin Schulz.
Executivul de la Belgrad a dat luni unda verde semnarii acordului privind normalizarea relatiilor cu Kosovo, parafat la 19 aprilie sub egida Uniunii Europene, la 14 ani de la incheierea razboiului sarbo-kosovar si la cinci ani de la independenta proclamata unilateral de provincia rebela, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Karadeniz Press. Belgradul ‘a acceptat primul acord de principiu ce reglementeaza normalizarea relatiilor, care este rezultatul dialogului cu Kosovo la Bruxelles. Guvernul le-a ordonat ministrilor (…) sa ia masurile necesare pentru a pune in aplicare acordul si sa continue aplicarea acordurilor deja existente cu reprezentantii institutiilor de la Pristina’, potrivit unui comunicat al cabinetului premierului Ivica Dacic. Liderii guvernelor de la Belgrad si Pristina au anuntat vineri la Bruxelles ca au ajuns la un acord de principiu privind normalizarea relatiilor dintre Serbia si Kosovo, la capatul mai multor luni de negocieri dificile. Acordul se refera mai ales la organizarea administrativa a nordului Kosovo, regiune populata preponderent de sârbi care nu recunosc autoritatea Pristinei. Premierul Ivica Dacic a afirmat ca Serbia a obtinut ca politia si justitia sa fie controlate de populatia locala in acea regiune. Pe de alta parte, ministrul kosovar de externe Enver Hoxhaj a apreciat ca intelegerea va permite Kosovo sa isi ‘extinda suveranitatea asupra intregului sau teritoriu’, inclusiv in nord.
Chiar daca lucrurile se indreptau inspre un compromis dorit de Occident in schimbul primirii Serbiei in UE, liderul de la Belgrad, Tomislav Nikolici, a reafirmat ca tara sa si-a fixat ca prioritate aderarea la Uniunea Europeana, dar nu este dispusa sa accepte tot ce i se impune la negocierile in privinta relatiilor cu Kosovo, potrivit agentiei spaniole EFE. ‘Este clar ca exista o limita dincolo de care nu se poate trece si aceasta este extinderea autoritatii institutiilor de la Pristina pentru ansamblul teritoriilor din Kosovo si Metohia, in special pentru cele patru municipalitati din nord (majoritar sarbe), intrucat acest lucru ar insemna ca sarbii vor disparea din aceste zone’, a declarat presedintele Nikolic la postul de televiziune Hepi TV. Reuniunea de miercuri de la Bruxelles, mediata de sefa diplomatiei europene Catherine Ashton, este o noua incercare de apropiere a pozitiilor celor doua parti, problema cea mai spinoasa fiind autonomia ceruta de Belgrad pentru sarbii din Kosovo.
Negocieri in gol
Dupa opt runde de negocieri, dialogul dintre Belgrad si Pristina s-a intrerupt la 2 aprilie fara sa se ajunga la vreun acord, iar cateva zile mai tarziu Serbia a respins o propunere de compromis a UE, pe motiv ca aceasta nu oferea sarbilor competente in domeniile justitiei si politiei. Presedintele Tomislav Nikolic a admis ca pentru Serbia este important sa inceapa cat mai repede negocierile de aderare la UE, dar, a subliniat el, nu cu pretul acceptarii ‘tuturor concesiilor care i se impun’. Uniunea Europeana a acordat anul trecut Serbiei statutul de tara candidata, dar ii conditioneaza inceperea negocierilor de aderare de normalizarea relatiilor cu Kosovo, chiar daca nu ii va recunoaste independenta pe care si-a proclamat-o unilateral in anul 2008.
Liderii de la Belgrad si Pristina nu au ajuns la niciun compromis marti la Bruxelles asupra normalizarii relatiilor lor, dar au declarat ca sunt gata sa continue negocierile, a anuntat in timpul noptii premierul sarb Ivica Dacic. „Avem inca timp sa gasim o solutie”, a adaugat el, adresandu-se in limba sarba mass-media. Thaci a declarat de asemenea ca este gata sa continue discutiile. Sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, care a condus ciclul de negocieri, a indicat totusi ca nicio alta intalnire nu este prevazuta la Bruxelles. „Este ultima data cand ne intalnim in mod oficial”, a declarat ea intr-un comunicat. „Un numar de propuneri au fost puse pe masa. Prapastia dintre cele doua parti este mai mica, dar adanca”, a adaugat ea. Dna Ashton a precizat ca liderii se vor intoarce in capitalele lor respective, la Belgrad şi Pristina, pentru a discuta. „Ei imi vor face cunoscute pozitiile lor in urmatoarele zile”, a mai spus ea, sperand ca ei sa poata gasi o solutie. Europenii spera ca un astfel de acord va contribui la slabirea tensiunilor din nordul Kosovo, populat majoritar de sarbi, care nu accepta controlul Pristinei la cinci ani dupa independenta fostei provincii sarbe, noteaza AFP. Divergentele se refera la gradul de autonomie de care ar putea beneficia localitatile din regiune in schimbul afirmarii autoritatii oficiale a Pristinei. Belgradul cere crearea unei „asociatii” a acestor municipalitati care sa dispuna de „puteri executive” pentru securitate, politie si justitie. Dar Pristina refuza sa mearga atat de departe, iar Thaci a reafirmat marti ca aceasta asociatie nu va avea „in niciun caz puteri legislative”.
