Moscova ameninta Washingtonul cu incetarea cooperarii pe scut

Moscova ameninta Washingtonul cu incetarea cooperarii pe scut

090730-N-XXXXX-001Autoritatile de la Moscova se arata tot mai iritate de deciziile SUA de a instala elemente ale scutului antiracheta in mai multe puncte strategice din Europa. Ultima astfel de locatie este Spania, acolo unde SUA va trimite nave echipate cu sistemul antiracheta mobil de tip Aegis, in urma unui acord semnat miercuri intre cele doua state membre NATO. In acest context Rusia a avertizat joi ca ar putea inceta cooperarea cu Statele Unite pe tema scutului antiracheta din Europa, condamnand Washingtonul pentru ca ia decizii „fara discutii colective” si ignora opiniile partilor interesate, relateaza RIA Novosti, in pagina electronica. „Daca acest lucru continua, sansa creata la summitul NATO-Rusia din Lisabona de a transforma scutul antiracheta dintr-o zona de confruntare intr-o zona de cooperare s-ar putea pierde”, a afirmat Ministerul rus al Afacerilor Externe, intr-un comunicat. Rusia a emis acest comunicat dupa ce Washingtonul si Madridul au convenit miercuri sa mobilizeze mai multe crucisatoare ale Fortelor navale americane in Spania, in cadrul scutului antiracheta.

Influenta sporita in Europa

Ministerul rus de Externe si-a exprimat preocuparea fata de acest acord care prevede mobilizarea pe teritoriul spaniol a patru nave dotate cu interceptori de racheta de tip SM-3 si cu sistemul antiracheta Aegis, relateaza agentia Interfax, in pagina electronica. „Noul pas al Statelor Unite spre implementarea asa-numitei abordari adaptive pentru construirea unui sistem de aparare antiracheta in Europa nu poate decat sa ne alarmeze, deoarece potentialul antiracheta american in spatiul european este deja marit semnificativ in prima faza a implementarii sale”, a precizat ministerul, in comunicatul publicat joi pe site-ul sau. „Consideram inacceptabila abordarea de tip «fapt implinit» a SUA fata de instalarea unui sistem de aparare antiracheta in Europa, cu decizii care pot afecta securitatea si stabilitatea in zona euro-atlantica, luate fara discutii colective si fara a tine cont de opinia tuturor tarilor interesate”, a adaugat ministerul. Spania a fost de acord sa participe la scutul antiracheta al NATO acceptand sa primeasca o nava militara americana echipata cu interceptori, au anuntat miercuri oficiali din cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Nava, echipata cu sistem de lupta Aegis, va fi mobilizata la baza navala americana de la Rota (sudul Spaniei), potrivit unui oficial american de rang inalt.

Crucisatoare in Spania

Administratia SUA a fost de acord ca navele sale, crucisatoarele Aegis, sa fie aduse la baza navala de la Rota, pe coasta de sud a Spaniei, ca parte a sistemului de aparare antiracheta de protejare a Europei in fata unei eventuale amenintari nucleare iraniene, au informat miercuri oficiali americani din domeniul apararii, relateaza CNN. Oficialii americani au precizat ca noul planul va inlesni mentinerea unei prezente navale continue in Marea Mediterana, si, de asemenea, va asigura securitatea in estul Oceanului Atlantic. Initiativa survine la doar sapte luni dupa ce Pentagonul a trimis Monterey USS, o nava de razboi speciala dotata cu echipamente radar, in Marea Mediterana, marcand prima faza a planului in patru etape al administratiei SUA privind amplasarea unor radare terestre si martime in diferite locatii din Europa in urmatorul deceniu. Creat in 2009 pentru a proteja Europa de o potentiala amenintare nucleara iraniana, scutul antiracheta a fost aprobat de NATO in noiembrie anul trecut. in baza acordului, un sistem restrans de interceptoare si radare americane antiracheta planificate pentru zone din Europa – care include interceptoare in Romania si Polonia si un radar in Turcia – va fi legat de sistemul extins de aparare antiracheta european. Aceasta va crea un sistem destinat sa protejeze fiecare tara NATO impotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu raza medie de actiune.

Scutul operational din 2018

Sistemul NATO de aparare antiracheta din Europa ar urma sa devina operational in 2018, a declarat miercuri secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen. „Ne asteptam sa fie deplin operational in 2018”, a declarat Rasmussen dupa o intalnire cu ministrii apararii din statele membre, la Bruxelles. Tot miercuri, Spania a anuntat ca intentioneaza sa se alature proiectului de aparare. Rasmussen a precizat ca nu ar fi surprins daca vor exista „noi anunturi in urmatoarele saptamani si luni privind noi contributii din partea altor tari”.

Share our work
Secretarul general al NATO crede in concretizarea proiectului scutului antiracheta. Vezi ce spune Rusia

Secretarul general al NATO crede in concretizarea proiectului scutului antiracheta. Vezi ce spune Rusia

Russia NATOSistemul de aparare antiracheta al NATO devine treptat o realitate, a declarat luni secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen, care a salutat acordul incheiat in septembrie intre Statele Unite si Romania. „Etapa cu etapa, apararea antiracheta teritoriala a NATO devine realitate. si prevad ca la Chicago (unde se va desfasura summitul NATO in mai 2012 – n.r.) vom declara o capacitate ‘interimara’„ a apararii antiracheta, a spus oficialul, in cursul unei conferinte de presa organizate la Bruxelles. El a salutat acordurile pentru desfasurarea de viitoare elemente ale scutului antiracheta, incheiate recent intre Statele Unite pe de o parte si Polonia, Romania si Turcia pe de alta. Pe de alta parte, Rusia nu se arata deloc incantata de acest proiect. Trimisul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat luni ca „ceasul ticaie„ in ceea ce priveste un acord cu NATO pe tema apararii antiracheta si a spus ca summitul ce ar trebui sa rezolve conflictul pe aceasta tema s-ar putea sa nu mai fie organizat. „O decizie legata de participarea Rusiei la un summit al Consiliului Rusia-NATO va fi luata de viitorul presedinte, a spus Dmitri Rogozin, potrivit dpa. „El va fi investit in mai si, inainte de asta, nu pot spune nici macar daca summitul Rusia-NATO din Chicago va mai avea loc„, a declarat Rogozin, citat de Interfax. Alegerile prezidentiale ruse vor avea loc in martie, actualul premier Vladimir Putin fiind considerat favorit,. Consiliul Rusia-NATO va avea loc la Chicago in mai 2012. Rusia este in conflict cu natiunile din NATO pe tema initiativei americane de amplasare a unui scut antiracheta in Europa. Este prima data cand un oficial rus de rang inalt sugereaza public ca summitul din mai 2012 dintre Barack Obama si viitorul lider rus s-ar putea sa nu mai aiba loc. Kommersant citeaza luni un oficial guvernamental sub acoperirea anonimatului, care sugereaza ca responsabilii de la Kremlin au decis deja sa evite o confruntare cu SUA si NATO pe apararea antiracheta. „Nu mai exista nicio sansa de acord. Acum, trebuie fie sa ne construim propriul scut, fie sa desfasuram capacitate militara nucleara suplimentara„, a spus oficialul.

Share our work
SUA si Rusia vor face schimb de informatii in cadrul scutului antiracheta

SUA si Rusia vor face schimb de informatii in cadrul scutului antiracheta

Scut-antiracheta-ruvr.ru_-300x174 642Moscova si Washington vor semna un acord de schimb de informatii in cadrul scutului european antiracheta la Consiliul NATO-Rusia din mai 2012, de la Chicago, a declarat ambasadorul american la Moscova John Beyrle, in cadrul unui interviu pentru cotidianul financiar Kommersant. „Sunt convins ca la urmatorul summit NATO, care va avea loc la Chicago in 2012, vom avea deja un acord Rusia-NATO privind apararea antiracheta”, a spus Beyrle. Ambasadorul a precizat ca sistemul de schimb de informatii va include schimbul de tehnologie, precum si doua centre de comanda ce vor urmari rachetele din intreaga lume si vor analiza posibile amenintari. Rusia vrea un sistem comun, pentru a se asigura ca scutul NATO nu este orientat impotriva sa. Pe de alta parte, Alianta prefera doua sisteme independente care sa faca schimb de informatii. Liderii NATO vor anunta la summitul din mai 2012 din Chicago ca sistemul de aparare antiracheta din Europa al Aliantei atinge o capacitate operationala interimara, a anuntat secretarul general. „Polonia, Romania si Turcia au decis deja sa gazduiasca elemente-cheie ale sistemului. Iar obiectivul meu pentru Chicago este sa declaram o capacitate operationala interimara pentru sistemul de aparare antiracheta NATO. Atunci vom putea primi avertismente precoce in cazul unor rachete lansate spre noi”, a declarat seful NATO, Anders Fogh Rasmussen, in urma cu cateva zile.

Share our work
Manifestatii impotriva scutului NATO in Turcia

Manifestatii impotriva scutului NATO in Turcia

protests Turkey 1241Nu toti turcii sunt multumiti de decizia guvernului Erdogan de a fi instalat pe teritoriul acestei tari un radar NATO. Circa 5.000 de persoane au manifestat duminica la Kurecik, o localitate din provincia Malatya, in sud-estul Turciei, pentru a protesta fata de decizia Guvernului turc de a instala in zona un radar de alerta avansata in cadrul scutului antiracheta al NATO. Manifestantii, reuniti la apelul unor organizatii neguvernamentale si al unor partide politice din opozitie, au denuntat instalarea in curand a acestui sistem menit sa supravegheze potentialul balistic al Iranului, a precizat postul de stiri NTV. Mai multi oratori au criticat Guvernul format de partidul Justitie si Dezvoltare (AKP, provenit din miscarea islamista), acuzandu-l ca a „cedat” revendicarilor „imperialiste” ale Statelor Unite. Potrivit localnicilor, acest radar ar putea face din ei „tinte” ale tarilor vizate de scutul antiracheta. NATO vrea sa instaleze un sistem de interceptare a rachetelor in fata amenintarii, considerata tot mai mare, a tirurilor de rachete cu raza scurta si medie de actiune din Orientul Mijlociu, in special din Iran. Radarul din Turcia ar urma sa fie operational pana la sfarsitul anului. Iranul, tara invecinata cu Turcia, a criticat decizia autoritatilor turce dupa anuntul facut la inceputul lui septembrie, apreciind ca va „genera tensiuni”. Ankara a raspuns subliniind ca scutul antiracheta nu vizeaza o tara anume.

Share our work
Turcia, gazda a scutului antiracheta american

Turcia, gazda a scutului antiracheta american

Scutul antiracheta al SUA sub flamura Turciei

Scutul antiracheta al SUA sub flamura Turciei

Ankara a marcat printr-o ceremonie protocolara discreta acceptul Turciei de a participa la proiectul american de scut antiracheta in Europa. Cele doua parti au semnat documentul in materie la nivel de ambasador (SUA) si subsecretar de stat in MAE (Turcia). N-a fost nici intalnire bilaterala la varf, nici la nivel de sefi ai diplomatiilor. Ankara, cel putin, nu a vrut sa dea amploare evenimentului.

Memorandumul, semnat la 14 septembrie 2011, prevede instalarea unei statii radar la o baza militara turca din sud-estul tarii. De radar se va ocupa personalul american, circa 50 de oameni, iar zona va fi protejata de fortele armate turce. Radarul din Turcia, ca si interceptorii din Romania si Polonia, si lansatoarele de rachete amplasate pe nave de razboi in Mediterana, vor face parte din sistemul defensiv menit sa protejeze statele membre ale NATO de potentiale atacuri cu racheta. Ministrul turc de externe precizase anterior ca pe teritoriul tarii va fi amplasat doar un radar, nu si interceptori, iar premierul turc a tinut sa faca stiut ca decizia in materie a fost luata dupa o analiza foarte detaliata la care au participat fortele armate si ministerul de Externe, dar si intregul guvern al tarii.

Decizia summitului NATO de la Lisabona, din noiembrie 2010, care a declansat, in Turcia, o dezbatere furtunoasa si controversata, a facut ca Ankara sa exprime, in incinta NATO, serioase rezerve, nu numai in ce priveste fezabilitatea si modul de finantare a proiectului, dar si in ce priveste implicatiile si riscurile pe care acesta le prezinta pentru relatiile externe si securitatea Turciei. La Lisabona, partea turca s-a opus nominalizarii unor state vecine – Iranul si Siria – ca fiind vizate de actiunea acestui scut, dat fiind bunele relatii bilaterale ale Ankarei cu Teheranul si Damascul. Si aceasta, in conditiile in care oficiali politici si militari occidentali nu au facut un secret din faptul ca proiectul amercian vizeaza capabilitatile balistice si programul nuclear al Iranului.

Implicarea Turciei in proiectul american antiracheta a generat controverse, pe plan intern, si in ce priveste relatiile tarii cu Israelul, si ele un domeniu sensibil. In randul opiniei publice turce si in principalele partide de opozitiei, s-a exprimat opinia ca proiectul american ar urmari de fapt protejarea Israelului. Ministrul de externe turc a dat insa asigurari ca informatiiile obtinute de radarul din Turcia nu vor fi furnizate Israelului.

Optiunea zero probleme cu vecinii a Ankarei pare sa fie supusa unor solicitari delicate.

Share our work