de Anatol Terzi | iul. 17, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Moscova a reactionat dur dupa ce miercuri SUA a lovit prin sanctiuni doua domenii vitale ale economiei ruse, cel energetic si cel bancar. Washingtonul a extins miercuri sanctiunile economice impotriva Rusiei pentru rolul in criza din Ucraina, care vizeaza in special gigantul petrolier rus Rosneft si banca Gazprom – Gazprombank. Diplomatia rusa a avertizat joi ca Rusia „nu va tolera santajul” Statelor Unite cu privire la criza din Ucraina, dupa adoptarea unor noi sanctiuni americane contra Moscovei, pe care le denunta ca fiind o „razbunare”, relateaza RIA Novosti. Autoritatile ruse precizeaza ca noile sanctiuni drept „o tentativa primitiva de razbunare pentru faptul ca evenimentele din Ucraina nu se desfasoara potrivit scenariului elaborat de Washington”, adauga comunicatul MAE rus. „Casa Alba incurajeaza varsarea de sange in Ucraina si, in acelasi timp, incearca, intr-un mod cinic, sa evite responsabilitatea si sa denatureze evenimentele”, se arata intr-un comunicat al diplomatiei ruse. „Daca Washingtonul intentioneaza sa distruga relatiile ruso-americane, atunci va fi responsabil pentru aceasta”, mai adauga Ministerul rus de Externe, afirmand ca Statele Unite ttrebuie sa se astepte la o „dezamagire” in ceea ce priveste efectul sanctiunilor. Lista companiilor vizate de sanctiuni va fi alcatuita pana la sfarsitul lunii. In plus, Banca Europeana de Investitii si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare vor suspenda orice nou imprumut pentru Rusia. Liderii europeni au eliminat si restrictiile asupra exportului de material militar in Ucraina.
de Anatol Terzi | iun. 12, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat luni că Statele Unite scutesc şapte noi ţări, printre care India, Turcia şi Africa de Sud, de sancţiunile economice ce vizează instituţiile care importă petrol iranian.
În afară de India, Turcia şi Africa de Sud, Malayezia, Coreea de Sud, Sri Lanka şi Taiwanul şi-au redus în mod semnificativ importurile de ţiţei iranian, a subliniat Clinton într-un comunicat, citat de presa internaşională. Toate aceste ţări se alătură acum altor 11 state, dintre care Franţa, Germania sau Japonia, exceptate deja în martie de la aceste sancţiuni. China, un mare importator de petrol iranian, nu se numără printre ţările exceptate de la sancţiuni. Un responsabil american a declarat că Washingtonul este încă în discuţii cu Beijingul cu privire la aceste sancţiuni.
În virtutea unei legi adoptate în 2011, Statele Unite sancţionează din 28 iunie instituţiile financiare ce fac afaceri cu banca centrală iraniană, care gestionează exporturile de petrol ale ţării. „Anunţul de astăzi ilustrează succesul punerii în aplicare a programului nostru de sancţiuni”, a salutat Hillary Clinton. Prin „aceste reduceri de importuri de petrol iranian, trimitem un mesaj puternic liderilor acestei ţări: dacă nu aplică acţiuni proprii pentru a răspunde la preocupările comunităţii internaţionale, vor continua să se confrunte cu creşterea izolării şi presiunii”, a adăugat ea.
Chiar dacă Teheranul neagă, Israelul şi mai multe ţări occidentale suspectează Iranul că încearcă să obţină arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil, ceea ce a făcut ca Republica islamică să fie obiectul mai multor serii de sancţiuni internaţionale. În luna martie, Statele Unite au scutit deja de sancţiuni Germania, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Polonia şi Republica Cehă. În total, 23 de ţări din lume importă petrol iranian, a reamintit atunci un înalt responsabil american, exprimându-se sub acoperirea anonimatului.
de Anatol Terzi | mai 15, 2012 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România nu intenţionează să îşi retragă ambasada de la Damasc, în condiţiile în care aceasta permite legătura cu cetăţenii români din Siria şi joacă un rol important în rezolvarea problemelor acestora, a anunţat ministrul de externe Andrei Marga.
Declaraţia a fost făcută la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, desfăşurată luni la Bruxelles, şi, potrivit oficialului român, dintre statele UE, ţara noastră are probabil cea mai mare comunitate de cetăţeni în Siria. ”Am reiterat importanţa punerii în aplicare a planului elaborat de Kofi Annan şi, legat de aceasta, importanţa încetării imediate a oricărei forme de violenţă, acesta fiind primul pas ce condiţionează orice alţi paşi către soluţionarea problemelor din Siria. Am pledat pentru cooperarea completă şi necondiţionată a autorităţilor siriene cu misiunea ONU prezentă teren, cu accent pe asigurarea libertăţii de mişcare, libertăţii de acţiune nestingherită pentru observatorii trimişi acolo. România participă cu cinci observatori militari neînarmaţi la misiunea ONU în Siria”, a spus ministrul Andrei Marga.
Noi sancţiuni împotriva Siriei
Un accent a fost pus şi pe importanţa asigurării transporturilor de ajutoare umanitare în zonele în care populaţia civilă siriană are cea mai mare nevoie, prin respectarea în acest sens a prevederilor planului Kofi Annan de către autorităţile siriene, transmite Agerpres. Uniunea Europeană a adoptat luni, în reuniunea CAE, noi sancţiuni împotriva Siriei prin îngheţarea activelor a două companii care sprijină financiar regimul de la Damasc şi prin adăugarea altor trei persoane pe lista celor cărora le-au fost îngheţate activele şi li s-a interzis dreptul de călătorie în UE.
„Sancţiunile UE vizează regimul sirian, nu populaţia civilă. Atât timp cât represiunea nu se opreşte, vom continua să punem presiune asupra celor responsabili de ea”, a spus şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton. Este a 15-a serie de sancţiuni împotriva regimului sirian de la începutul opresiunii împotriva opoziţiei în urmă cu mai mult de un an. La ultima lor reuniune din aprilie, miniştrii de externe din UE au decis să interzică exporturile de produse de lux spre Siria, o măsură în special simbolică ce viza stilul de viaţă al cuplului Assad.
După decizia de luni, 128 de persoane şi 43 de companii din Siria sunt vizate de sancţiunile europene. Acestea vizează în special banca centrală, comerţul cu metale preţioase sau zborurile de marfă. Un embargou petrolier şi un embargou asupra armelor şi materialelor care ar putea servi represiunii au completat paleta de sancţiuni a Uniunii Europene împotriva regimului sirian.
de Anatol Terzi | apr. 6, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Publicitatea va fi difuzată obligatoriu în limba oficială a statului şi, la necesitate, va fi tradusă în alte limbi, a decis joi parlamentul Republicii Moldova.
Potrivit autorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, publicitatea se difuzează în limba de stat şi, la necesitate, se traduce în alte limbi, însă, din cauză că nu existau sancţiuni, deseori companiile de publicitate încălcau prevederile legii. Conform modificărilor operate joi de Parlament, persoanele fizice care vor încălca legislaţia şi vor difuza publicitate ce nu corespunde normelor lingvistice vor fi sancţionate cu amenzi în valoare de la 400 la 3000 de lei. Sancţiuni de până la 10 mii de lei sunt prevăzute pentru persoanele juridice.
Proiectul de lege adoptat joi de Legislativ are drept scop protejarea patrimoniului naţional lingvistic prin introducerea de sancţiunii pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice în procesul de producere, prezentare sau difuzare a materialelor publicitare.
Potrivit autorilor, aceste norme sunt deseori ignorate în lipsa unor sancţiuni legale, iar localităţile din Republica Moldova sunt împânzite de mii de panouri publicitare, anunţuri, avize, afişaj, denumiri de firme, magazine, baruri, cafenele, restaurante, etichete, meniuri etc., scrise doar în limba rusă, astfel încălcându-se în mod grosolan dreptul la informare a majorităţii, vorbitori de limbă română. „Trebuie să constatăm, cu regret, că deşi majoritari, vorbitorii de limbă română sunt deseori supuşi discriminării prin afişajul informaţional necorespunzător, care încalcă, printre altele, şi dreptul la informare a acestor cetăţeni. Or, dominarea limbii ruse în detrimentul limbii de stat creează un dezechilibru lingvistic, acesta fiind determinat inclusiv de lipsa de consecinţe defavorabile prevăzute de legislaţie pentru cei care nu respectă dispoziţiile legale”, se precizează în nota informativă a iniţiativei legislative.
de Anatol Terzi | mart. 22, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul turc al energiei Taner Yildiz a afirmat miercuri că sunt în curs negocieri pentru ca Turcia să fie exceptată de la sancţiunile vizând Iranul.
„În prezent au loc discuţii la nivel de întreprinderi”, a indicat Taner Yildiz, citat de agenţai Anadolu. SUA au anunţat marţi că vor excepta 11 ţări, între care şase ţări europene şi Japonia, de la noile sancţiuni impuse Iranului în cadrul presiunii exercitate privind programul nuclear controversat al Teheranului. Dar Turcia, important client pentru petrolul şi gazul iranian, nu se află printre aceste ţări. „Faptul că Turcia nu se află pe listă nu înseamnă că nu va fi niciodată”, a apreciat ministrul turc.
Compania privată Turkish Petroleum Refineries Corporation (Tupras), cel mai mare importator de ţiţei din ţară, cumpără o mare parte din această materie primă din Iran.
SUA şi UE au impus sancţiuni petroliere Iranului, dar Turcia, care are relaţii bune cu Iranul, consideră că problema nucleară trebuie soluţionată prin mijloace diplomatice şi nu prin sancţiuni. Turcia a anunţat că nu se consideră afectată prin sancţiuni adoptate unilateral sau în grup, ci numai prin cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU.
Iranul are nevoie de clienti
Iranul se zbate sa gaseasca un cumparator pentru aproape un sfert din exporturile sale anuale, in contextul in care sanctiunile occidentale pentru programul nuclear al tarii incep sa-l afecteze pe cel mai mare producator de petrol din intreaga lume. Teheranul incearca sa vanda inca 500.000 de baril de petrol, adica aproximativ 23% din cantitatea exportata anul trecut, catre rafinariile din China si India.
„Iranul are mari probleme in a gasi un nou cumparator”, sustine una dintre surse, subliniind ca Teheranul nu oferea nicicum reduceri pentru contractele futures de petrol cu livrare incepand cu luna aprilie. Daca nu va gasi clienti pana la mijlocul lunii martie pentru aceeasi cantitate cumparata de rafinariile europene anul trecut, Iranul ar putea fi fortat sa stocheze petrolul ramas nevandut direct in petroliere aflate pe mare, sau sa opreasca productia.
