de Vitalie Goncearov | nov. 7, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rogozin ii pregateste lui Gusev un scaun gol la MoldovaGaz
Vicepremierul rus s-a aratat, joi, pe Twitter, foarte suparat pe o presupusa participare a sefului MoldovaGaz, Alexandru Gusev, la mitingul pro-Europa, organizat duminica trecuta la Chisinau. Informatia despre participarea angajatilor la miting a fost confirmata din mai multe surse. Dmitri Rogozin este foarte iritat si chiar daca se afla in concediu a dat indicatii. „Vor fi luate masuri inclusiv si contra celor care il aparau pe Alexandru Gusev, presedintele Moldovagaz“, sustine o sursa din anturajul vicepremierului rus, citata de Kommersant. Aceeasi publicatie scrie ca vicepremierul rus nu a facut trimitere la nume concrete, in timp ce consilierul sau a indicat in directia lui Gusev. „In cazul de fata vorbim de Gusev, cel care este seful MoldovaGaz”, a scris acesta pe twitter. Moldovagaz a infirmat zvonurile precum ca ar fi trimis angajatii sai la adunarea pro-Europa de duminica, iar unii bloggeri au scris ca de fapt cei care au fost la miting erau niste angajati ai reprezentantei Gazprom in Republica Moldova, care este condusa de Ghenadi Abaschin, fost manager la Moldovagaz pana in anul 2007. Potrivit unor surse intre Ghenadi Abaschin si Alexandru Gusev ar exista o rivalitate si de fapt Dmitri Rogozin este folosit intr-o lupta mai veche intre cei doi. Chiar daca are 50% din actiunile Moldovagaz, Gazprom nu il poate demite pe Gusev fara acordul Guvernului de la Chisinau, care detine peste 35% din actiunile monopolului gazelor din Republica Moldova. in aceeasi zi cu manifestatia Pro Europa din Chisinau MoldovaGaz a difuzat un comunicat de presa in care neaga orice implicare in evenimentul din 3 noiembrie. „MoldovaGaz niciodata, nici acum, nu a participat la actiuni de genul care au loc azi pe Piata Marii Adunari Nationale. intreprinderea noastra are un statut clar. Nu ne intereseaza si nu ne vor interesa actiunile politice, indiferent de cine sunt organizatorii”, se conchide in comunicatul de presa. Noile iesiri ale lui Rogozin vin in contextul in care Republica Moldova se pregateste sa parafeze Acordul de asociere la UE la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius la finalul lunii in curs.
de Anatol Terzi | nov. 6, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In conditiile in care Romania s-a aratat tot mai interesata de intarirea securitatii energetice a Republicii Moldova pentru a stopa vulnerabilitatile fata de Moscova, cele doua parti au discutat merti posibilitatea constructiei pe raul Prut a unor hidrocentrale. Membrii Comisiei comune pentru Integrare Europeana (CCIE) dintre Parlamentul Republicii Moldova si Parlamentul Romaniei au discutat marti, la Chisinau, si despre un proiect de instalare a 13 hidrocentrale pe raul Prut, proiect care ar costa peste un miliard de euro. Proiectul a fost propus de Florin Constantinescu, vicepresedinte al Senatului Romaniei si co-presedinte al CCIE. Constantinescu a declarat presei ca este vorba de un proiect elaborat inca de dinainte in 1989 de un institut de proiectari de la Bucuresti si care prevede construirea a 13 hidrocentrale. El a precizat ca a discutat despre acest proiect si in timpul vizitei la Bucuresti a presedintelui parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman. Potrivit vicepresedintelui Senatului, costul proiectului ar fi de peste un miliard de euro, dar, daca se va dori si amenajarea Prutului pentru a-l face navigabil, costurile ar ajunge la aproape doua miliarde. in prezent, Romania si Republica Moldova construiesc un gazoduct pe sub Prut, in regiunea oraselor Iasi si Ungheni, care va permite alimentarea cu gaz a tarii vecine. De asemenea, cele doua state discuta de mai mult timp si despre interconectarea liniilor electrice de inalta tensiune. In prezent, cel mai important exportator de energie al Chisinau este Federatia Rusa.
de Marcu Viadi | nov. 5, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski (centru), impreuna cu reprezentantii Chevron
Eforturile Rusiei de a deraia traseul pro-european al Ucrainei a impins Kievul si mai mult din punct de vedere economic in bratele Vestului. Ucraina a semnat, marti, cu grupul petrolier american Chevron, un acord de tip impartire a productiei (PSA) in valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea si productia de gaze de sist in vestul statului, un nou pas in incercarea Kievului de a-si creste independenta energetica fata de Rusia, informeaza Kiev Post si preluat de Karadeniz Press. Acordul privind dezvoltarea blocului Olesska, semnat cu Chevron, este al doilea acord de acest gen semnat de tara vecina in acest an, dupa ce in luna ianuarie Guvernul ucrainean a semnat un acord similar de 10 miliarde de dolari cu grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell pentru explorarea resurselor de gaze de sist la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, cel care a semnat acordul cu directorul Chevron, Derek Magness, a subliniat importanta acestui acord in contextul pretului ridicat platit de Ucraina pentru gazele naturale furnizate de Rusia. ‘Acesta este un nou pas spre atingerea independentei energetice depline pentru Ucraina. Acest acord va aduce preturi mai mici la gaze, preturi care se gasesc in alte parti ale lumii’, a spus Stavitski. La randul sau, presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat ca in acest fel Ucraina isi reconfirma dorinta de a fi o tara independenta energetic.„Aceste acorduri cu Shell si Chevron ne vor permite sa ajungem pana in 2020 la autosuficienta in domeniul gazelor naturale iar, potrivit unui scenariu optimist, ne vor permite chiar sa exportam energie’, a declarat presedintele ucrainean Victor Ianukovici.
Contract pe 50 de ani si investitii masive
Potrivit lui Eduard Stavytsky, acordul semnat cu Chevron, care se intinde pe o perioada de 50 de ani, prevede o investitie initiala de 350 milioane de dolari din partea companiei americane in urmatorii trei ani pentru evaluarea viabilitatii comerciale a rezervelor de gaze de sist de la perimetrul Olesska, care se intinde pe o suprafata de 5.260 de kilometri patrati. Stavytsky a mai spus ca Ucraina spera sa obtina informatii mai detaliate cu privire la rezervele de la acest bloc in 2015. Oficialii ucraineni spera ca acest bloc va produce cinci miliarde metri cubi de gaze pe an iar potrivit celor mai recente optimiste estimari productia ar putea atinge opt pana la zece miliarde de metri cubi pe an. Acordul semnat de Ucraina cu Shell la inceputul anului prevede un nivel similar de investitii pentru lucrari de explorare la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. impreuna, cele doua proiecte din domeniul gazelor de sist ar putea aduce Ucrainei peste cinci ani o cantitate suplimentara de 11 pana la 16 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va permite reducerea dependentei de Rusia, principalul sau furnizor in prezent. In prezent, Ucraina plateste 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale furnizate de Rusia, potrivit unui acord pe 10 ani semnat in 2009 de cele doua tari, acord pe care Kievul a incercat fara succes sa-l renegocieze.
Cazacioc ruso-ucrainean pe datorii
Miscarea Kievului vine in contextul in care gigantul rus Gazprom a acuzat martea trecuta Ucraina ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateşte sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.
de Razvan Iorga | nov. 4, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, a declarat luni in cadrul unui emisiuni la postul de radio Europa Libera ca la ultima intalnire din Germania dintre premierul de la Chisinau, Iurie Leanca, si liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, s-a discutat crearea unui grup economic care sa prezinte avantajele economice ale aderarii la UE. „Din rezultate, as vrea sa spun ca s-a trecut in revista agenda subiectelor care astazi ne preocupa atat la Chisinau, cat si la Tiraspol. in primul rand, s-au discutat subiectele legate de noile reglementari in regimul de comert pe care urmeaza sa il avem noi, Republica Moldova, cu Uniunea Europeana si, la fel, vecinii, Ucraina, prin semnarea de catre Ucraina si parafarea de catre Moldova, la Vilnius, a Acordului de Asociere. Exista mai multe intrebari sau subiecte, pe care nu le inteleg partenerii de la Tiraspol, atunci cand spun ca aceste acorduri si noi mecanisme ar veni cu efecte negative pentru regiunea transnistreana. Vreau sa va spun ca atat delegatia de la Chisinau, cat si partenerii nostri din Ucraina, dar si din Uniunea Europeana, au prezentat explicatii, prezentari si date statistice, astfel ca sa fie foarte clar ca aceste mecanisme vin sa aduca doar beneficii populatiei atat din stanga Nistrului, cat si din dreapta Nistrului. Premierul Iurie Leanca a propus sa fie creat un subgrup, in cadrul grupurilor de lucru, pentru economie si comert, care sa se preocupe doar de subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. Sunt invitati la Chisinaul acesti experti de la Tiraspol, chiar partenerii din Ucraina au spus sa fie prezenti in acest grup si reprezentantii ai business-ului din regiune, reprezentanti ai uniunilor de producatori, care reprezinta companiile din Transnistria, astfel, ca sa avem discutii si sa putem sa excludem orice dubii la subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. La fel, s-a atras o atentie sporita libertatii circulatiei pentru locuitori”, a declarat Carpov.
de Vitalie Goncearov | nov. 4, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Nationalistii rusi au defilat, luni, la Moscova, in cadrul unei manifestatii anuale impotriva imigrantilor din foste republici sovietice care are loc pe fondul unor tensiuni, dupa recentele revolte provocate de uciderea unui tanar rus ucis de catre un cetatean azer, potrivit mass-media de la Moscova. Masuri importante de securitate au fost luate pentru „Marsul rusesc”, autorizat de Primaria Moscovei pentru 15.000 de persoane in cartierul Liublino, in sud-estul capitalei ruse. Circa 3.000 de nationalisti, dotati cu steaguri in culorile Rusiei imperiale – negru, galben si alb -, au inceput sa defileze pe o strada delimitata de ambele parti de bare metalice, sub atenta supraveghere a politiei. Liderul miscarii „Rusii”, ultranationalistul Dmitri Demuskin, se afla printre manifestantii ce purtau banderole cu mesajul „Astazi o moschee, maine jihadul” si solicitau introducerea unor masuri pentru limitarea venirii in Rusia a unor imigranti originari din foste republici sovietice din Caucaz si din Asia Centrala. De asemenea, manifestatii sunt prevazute in alte orase rusesti, mai ales la Sankt Petersburg, cu ocazia Zilei Unitatii Nationale, instituite de presedintele Vladimir Putin, in 2005, cu scopul de a consolida identitatea nationala in Rusia. Printre revendicarile manifestantilor figura, luni, ideea introducerii unui regim de vize pentru imigrantii provenind din foste republici sovietice din Asia Centrala si din Caucaz, consimtita inclusiv de catre primarul Moscovei, Serghei Sobianin.
Lege pentru teroristi
Tot, luni, Presedintele rus Vladimir Putin a promulgat o noua lege care prevede o eventuala responsabilitate financiara a familiilor teroristilor, cu cateva luni inainte de Jocurile Olimpice (JO) de Iarna de la Soci. Legea, publicata pe site-ul oficial pentru informatii legale, deschide posibilitatea anchetarii asupra situatiei financiare a rudelor „unei persoane care a comis un act terorist” si ca acestia sa fie obligati sa plateasca pentru pagubele cauzate de aceasta persoana. Textul prevede, in plus, o pedeapsa care poate ajunge pana la zece ani de inchisoare pentru orice persoana „care a primit un antrenament destinat sa ii permita sa comita acte teroriste”, mai ales un antrenament in manuirea explozibililor si altor arme. Legea permite totodata pedepsirea cu pana la zece ani de inchisoare a oricarei persoane care s-a alaturat, in strainatate, unei grupari teroriste ai carei activisti sunt considerati ca provocand daune intereselor Rusiei.
