de Isac Mihai | nov. 6, 2024 | Știri
Pe 5 noiembrie, într-un interviu acordat grupului media rus Russia Today, ministrul rus de externe, Sergey Lavrov, a negat acuzațiile privind interferența Rusiei în alegerile din Georgia, a acuzat Occidentul de implicare în afacerile interne ale Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a continua normalizarea relațiilor bilaterale cu Georgia.
Acuzații dure
Comentând acuzațiile privind interferența rusă în alegerile parlamentare din 26 octombrie 2024, Lavrov a subliniat că astfel de afirmații sunt o „minciună pură” și a declarat că „americanii încearcă să ne atribuie ceea ce fac ei înșiși”. El a adăugat că „Washingtonul continuă să exploateze activ mitul auto-generat al interferenței ruse în orice alegeri, fie ele „de acasă” sau în țări terțe. Dacă, în urma rezultatelor alegerilor, câștigă undeva forțe nedorite de Statele Unite, Rusia este imediat ‘blamată’ pentru ‘alegerea greșită’ a alegătorilor.”
El a subliniat că Rusia și-a exprimat deja îngrijorarea față de „intervenția fără precedent a Occidentului” în afacerile interne ale Georgiei și de „presiunile fără scrupule” ale Occidentului „asupra autorităților și alegătorilor georgieni”.
Lavrov a mai observat că SUA și UE „încearcă în mod artificial să prezinte actualul proces electoral din Georgia ca o alegere strategică între Rusia și Occident” și, astfel, a afirmat că „doresc să pună Georgia și alte state post-sovietice în fața unei false bifurcații.”
El a continuat spunând că „în realitate, vorbim despre o alegere între dezvoltarea suverană bazată pe interesele naționale și guvernarea externă, între valorile tradiționale și atitudinile neoliberale impuse din afară.”
„Poporul Georgiei și-a făcut alegerea. Îi tratăm cu respect. Suntem pregătiți să continuăm procesul de normalizare a relațiilor bilaterale,” a conchis Lavrov.
Investigație internațională
Autorităţile din Georgia au respins ideea desfăşurării unei investigaţii internaţionale asupra presupuselor nereguli la alegerile parlamentare din 26 octombrie, scrutin nerecunoscut de opoziţie, care a convocat un nou protest în faţa parlamentului.
„O investigaţie internaţională ar însemna că nu suntem un Stat şi că suntem controlaţi din exterior”, a declarat preşedintele parlamentului de la Tbilisi, Şalva Papuaşvili. Potrivit acestuia, solicitarea opoziţiei, care deşi reclamă nereguli nu cooperează în investigaţie cu organele naţionale, pentru o altă investigaţie care să fie condusă din exterior ar însemna, de asemenea, „că nişte unchi şi mătuşi vor veni şi ne vor spune că nu suntem un Stat şi că nu putem face nimic pe cont propriu”.
Partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobajidze, considerat pro-rus de către opoziţie şi Occident, a obţinut aproape 54% din voturi, iar cele patru blocuri ale opoziţiei, împreună, aproape 38%. Acestea din urmă, sprijinite de preşedinta pro-occidentală Salome Zurabişvili, susţin că au existat fraude şi cer o investigaţie internaţională sau noi alegeri sub o „administraţie internaţională”. Parchetul georgian a deschis miercurea trecută o anchetă pentru investigarea presupuselor fraude electorale şi a citat-o pe preşedinta Zurabişvili să prezinte dovezile în sprijinul acuzaţiilor sale, dar ea a refuzat convocarea.
Paralelă cu Republica Moldova
Ea a făcut o paralelă şi cu alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, deplângând faptul că, spre deosebire de diaspora moldoveană, cea georgiană nu a putut vota masiv. Republica „Moldova a fost salvată de cele 300.000 de voturi ale diasporei”, a scris Salome Zurabişvili pe reţeaua socială X, făcând referire la câştigarea alegerilor prezidenţiale de către omoloaga sa pro-europeană Maia Sandu cu ajutorul voturilor din străinătate, în timp ce la alegerile legislative din Georgia numai aproximativ 34.000 de cetăţeni au votat în afara ţării.
Între timp, comisia electorală din Georgia a anunţat rezultatul renumărării manuale a voturilor în 366 de secţii de votare, renumărare efectuată nu în urma acuzaţiilor de fraudă, ci în virtutea unei prevederi recent introduse în legislaţia electorală pentru a creşte credibilitatea alegerilor printr-o verificare suplimentară. Astfel, în 91% dintre aceste secţii rezultatul a rămas acelaşi, iar în celelalte a suferit „schimbări nesemnificative”, a anunţat comisia.
Acuzații respinse
Premierul Irakli Kobajidze a negat orice fraudă şi i-a cerut preşedintei Zurabişvili, care a vorbit despre un sistem „sofisticat” de fraudare, să prezinte probe. În campania electorală, Kobajidze a acuzat opoziţia pro-europeană că în cazul preluării puterii ea ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia, după cel pierdut în anul 2008 într-un conflict pentru controlul asupra provinciilor separatiste pro-ruse Abhazia şi Osetia de Sud, unde Rusia are în prezent baze militare.
Rusia a respins acuzaţiile opoziţiei georgiene de imixtiune în procesul electoral, în timp ce Bruxellesul şi Washingtonul au cerut investigarea „neregulilor” semnalate de observatorii internaţionali. Bruxellesul a comunicat de asemenea că procesul de aderare a Georgiei la UE rămâne îngheţat în urma acestor alegeri.
Observatorii internaţionali, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODHIR), au consemnat buna organziare a scrutinului, rata ridicată a prezenţei la urne şi varietatea alternativelor, dar au denunţat acţiuni de coerciţie faţă de unii alegători angajaţi în sistemul public.
Relații complexe
Relațiile dintre Rusia și Georgia sunt complexe și pline de tensiuni istorice, datând de câteva secole. Legăturile dintre cele două țări au oscilat între alianțe strategice și conflicte intense, iar perioada modernă este caracterizată de o relație turbulentă, accentuată de războiul din 2008. În secolul al XVIII-lea, Georgia a căutat protecție în fața amenințărilor otomane și persane, semnând Tratatul de la Georgievsk în 1783, care a adus Georgia sub protecția Imperiului Rus. În 1801, Imperiul Rus a anexat oficial Georgia de Est (Regatul Kartli-Kakheti), iar mai târziu și Georgia de Vest, aducând întregul teritoriu georgian sub controlul său.
După o scurtă perioadă de independență între 1918 și 1921, Georgia a fost ocupată de Armata Roșie și a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1922. În perioada sovietică, relațiile dintre georgieni și guvernul central de la Moscova au fost tensionate din cauza represiunilor politice și a încercărilor de suprimare a identității naționale georgiene.
În anii ’80, pe măsură ce Uniunea Sovietică începea să slăbească, mișcarea de eliberare națională din Georgia a câștigat avânt. În 1991, Georgia și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică, dar perioada post-sovietică a fost marcată de conflicte interne și de tensiuni legate de regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud.
Relațiile Post-Sovietice
După independență, Georgia s-a confruntat cu mișcări secesioniste în Abhazia și Osetia de Sud, ambele regiuni căutând autonomie sau independență cu susținerea Rusiei. În 1992 și 1993, conflictele armate au dus la mii de victime și la o mare criză umanitară, iar Rusia a jucat un rol controversat, intervenind ca „pacificator” dar, în același timp, susținând indirect separatiștii.
La începutul anilor 2000, Georgia a început să se orienteze spre Vest, în special după Revoluția Trandafirilor din 2003, care a dus la venirea la putere a lui Mikheil Saakashvili. Acesta a susținut o integrare mai profundă în NATO și Uniunea Europeană, ceea ce a tensionat relațiile cu Moscova.
Relațiile au ajuns la un punct de criză în august 2008, când Georgia a lansat o ofensivă asupra regiunii Osetia de Sud, care a fost urmată de o intervenție militară rusă majoră. Războiul, care a durat cinci zile, a avut consecințe dramatice: mii de oameni au fost dislocați, iar Rusia a recunoscut oficial independența regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud.
În urma războiului, relațiile diplomatice dintre Rusia și Georgia au fost întrerupte, iar majoritatea georgienilor și-au exprimat dorința de a se îndepărta de Rusia și de a se apropia de Occident. De asemenea, Rusia a instalat baze militare în cele două regiuni separatiste, consolidându-și prezența în aceste teritorii.
Ofensivă hibridă
Deși tensiunile continuă să fie ridicate, din 2012 încoace au existat unele eforturi de normalizare a relațiilor economice și comerciale, deși Georgia rămâne reticentă în a relua relațiile diplomatice oficiale. Relațiile sunt complicate de retorica Moscovei care acuză constant Occidentul de implicare în afacerile interne ale Georgiei și de susținerea mișcărilor pro-europene de la Tbilisi.
Georgia a continuat să urmărească apropierea de NATO și UE, ceea ce Rusia percepe ca o amenințare la adresa influenței sale în regiunea Caucazului. În acest context, Rusia și-a menținut sprijinul pentru Abhazia și Osetia de Sud, ceea ce constituie un obstacol semnificativ în dezvoltarea relațiilor bilaterale.
Relațiile dintre Rusia și Georgia sunt profund marcate de conflicte istorice, influența geopolitică a Rusiei în Caucaz și aspirațiile pro-occidentale ale Georgiei. Deși există o dorință de normalizare din partea ambelor părți, conflictele nerezolvate și interesele divergente în regiune fac dificilă o reconciliere completă între cele două țări.
de Vlad Farcas | mai 14, 2024 | Știri
De câteva zile, forțele ruse au făcut progrese reduse, dar semnificative, de-a lungul frontierei în regiunea Kharkiv din Ucraina. Progresul lor, deși adâncimea este doar de câteva mile, a dus la ocuparea a aproximativ 100 de kilometri pătrați din teritoriul ucrainean. În regiunile estice, mai puternic fortificate ale Ucrainei, Rusia a avut nevoie de mai multe luni pentru a realiza câștiguri similare.
Rusia susține că forțele sale au intrat în orașul de graniță Vovchansk, o afirmație contestată de Ucraina. Orașul a fost supus bombardamentelor intense în ultimele zile, ceea ce a dus la evacuarea a câteva mii de locuitori.
Denys Yaroslavskyi, fost comandant al unei unități Speciale de Recunoaștere ucrainene, își amintește de implicarea sa în contraofensiva Ucrainei din Kharkiv, în toamna anului 2022, care a respins invazia rusă inițială până la graniță. El a criticat lipsa de pregătire, atribuind-o mai degrabă neglijenței sau chiar corupției. Atât agențiile de informații ucrainene, cât și cele occidentale erau conștiente de acumularea de forțe ruse de-a lungul frontierei, cu estimări care indicau acumularea a până la 40.000 de trupe. Cu toate acestea, în ciuda acestei conștientizări, Ucraina părea nepregătită pentru incursiune. Denys și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca orașul Vovchansk să cadă din nou în mâinile rușilor. El a menționat că populația orașului s-a redus semnificativ din cauza războiului, iar alte sute de oameni au mai fugit în ultimele zile.
În Kharkiv, Rusia folosește tactici deja arhicunoscute, inclusiv bombardamente masive și utilizarea bombelor ghidate lansate din avioane la distanță mare de linia frontului. Ofensiva din Kharkiv agravează constrângerile resurselor Ucrainei, cu sprijinul militar limitat din partea SUA prelungind dezechilibrul în puterea de foc.
Situația subliniază problemele mai profunde în cadrul forțelor Ucrainei, inclusiv mobilizarea lentă și pregătirea defensivă inadecvată. Oficialii ucraineni susțin că orașul Kharkiv nu este în imediată amenințare de invazie terestră, dar pe măsură ce forțele ruse înaintează, riscul crește.
Soldații ucraineni cred că, în timp ce obiectivul principal al Rusiei poate fi capturarea regiunii Donbas din est, aceștia exploatează, de asemenea, vulnerabilitățile de-a lungul frontului de 1.000 de kilometri, așa cum se întâmplă în Kharkiv. Unul dintre aceștia a declarat: ,,Desigur că sunt furios. Când ne luptam pentru acest teritoriu în 2022, am pierdut mii de oameni. Ne-am pus viețile în pericol. Și acum, pentru că cineva nu a construit fortificații, pierdem oameni din nou.”
Un general important al Ucrainei a afirmat, sub anonimat, că situația din nordul regiunii Kharkiv s-a deteriorat semnificativ după ce Rusia a pretins că a capturat alte patru sate în timpul extinderii ofensivei surpriză peste graniță.
Un oficial regional ucrainean a subliniat că progresul Rusiei nu este încă semnificativ, dar a recunoscut că luptele terestre în zonă se intensifică. În același timp, vorbind la televiziunea britanică, secretarul de externe al Regatului Unit, David Cameron, a recunoscut că este un ,,moment extrem de periculos, Rusia a invadat practic Ucraina din nou „.
Scopul exact al noii mișcări a Rusiei, care a început în primele ore ale dimineții de 9 mai, este ambiguu. Aceasta ar putea fi pentru a crea o zonă tampon menită să reducă atacurile ucrainene asupra teritoriului rus sau, posibil, chiar pentru a lansa un nou asalt asupra orașului Kharkiv, la 30 de kilometri spre sud. De asemenea, ar putea fi o încercare de a atrage forțele ucrainene departe de alte obiective cheie rusești mai la sud, aceasta fiind aspectul subliniat de președintele ucrainean Volodymyr Zelensky în discursul său de duminică seara. Acesta a declarat că ,,Ideea din spatele atacurilor în regiunea Kharkiv este de a întinde forțele ucrainene și de a submina moralul și fundamentul capacității ucrainenilor de a se apăra”.
Oleksandr Syrskyi, șeful armatei Ucrainei, a informat pe canalele sale de socializare duminică că operațiunile defensive sunt în desfășurare și că situația pe câmpul de luptă este dificilă. Conform informațiilor oferite de Ministerul Apărării din Moscova, Rusia susține acum că controlează nouă sate ucrainene de la graniță, grupate în două zone, aflate la doar câțiva zeci de kilometri unul față de celălalt, la nord-est de orașul Kharkiv.
Syniehubov, șeful Administrației Militare Regionale Kharkiv, a insistat că controlul asupra satelor de la graniță este încă contestat și nu cedat, însă grupul DeepStateMap, o organizație non-guvernamentală ucraineană care monitorizează evoluțiile de pe câmpul de luptă, a indicat că șapte sate ucrainene din Kharkiv se află sub controlul total sau parțial al Rusiei.
de Vlad Farcas | mai 14, 2024 | Știri
Schimbările guvernamentale recente de la Moscova indică faptul că Federația Rusă dorește să facă uitate greșelile trecutului și să își schimbe abordarea pentru a avea mai mult succes pe frontul din Ucraina. Andrei Belousov, în vârstă de 65 de ani și specialist în domeniul economic, va prelua funcția de ministru al Apărării, experiența sa cea mai recentă fiind cea de prim-vicepremier în guvernul anterior.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a subliniat că înlocuirea ministrului apărării cu un civil nu va afecta structura militară a armatei, menționând că generalul de armată Valeri Gherasimov va continua să conducă direct ostilitățile din Ucraina.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, schimbarea are sens deoarece Rusia se apropie de o situație similară cu cea a Uniunii Sovietice la mijlocul anilor 1980, când cheltuielile militare și autoritățile de aplicare a legii reprezentau 7,4% din produsul intern brut.
Acest lucru înseamnă că este vital să se asigure că aceste cheltuieli sunt aliniate și integrate mai bine în economia generală a țării, motiv pentru care Putin dorește acum un economist civil în funcția de ministru al apărării.
Potrivit procedurilor parlamentare, noii miniștri vor fi supuși audierilor în comisiile specializate ale Consiliului Federației, iar marți, 14 mai, candidaturile lor vor fi dezbătute în plen, urmând ca președintele să emită decretele de numire în funcție.
Premierul desemnat, Mihail Mișustin, a prezentat propunerile pentru posturile de vicepremieri și miniștri civili în Duma de Stat la sfârșitul săptămânii trecute. O altă modificare importantă propusă de președintele Putin în structura de putere a statului este reorganizarea Serviciului Federal de Cooperare Tehnico-Militară, care acum va fi subordonat direct șefului statului și va fi supravegheat de noul secretar al Consiliului de Securitate, Serghei Șoigu.
Andrei Belousov, absolvent al Facultății de Economie a Universității de Stat din Moscova în 1981, cu distincție, și-a susținut teza de doctorat despre formarea și utilizarea capitalului de lucru. El are un istoric lung în poziții guvernamentale importante, apropiate de nucleul dur al Kremlinului.
În 2000, Belousov a fost numit consilier al prim-ministrului rus și a devenit viceministru al economiei șase ani mai târziu. Din 2008 până în 2012, a fost director al departamentului pentru economie și finanțe în aparatul guvernamental, aceeași perioadă în care Putin a fost prim-ministru.
În 2012, a fost numit ministru al economiei. Din 2013 până în 2020, Belousov a fost consilier al președintelui rus. Din 2020, a lucrat ca prim-viceprim-ministru. În 2020, când premierul Mihail Mișustin a contractat COVID, Belousov a preluat pe scurt atribuțiile acestuia în timp ce acesta se recupera.
În 2017, agenția media rusă RBC a afirmat că Belousov a fost unul dintre oficialii care l-au convins pe Putin că economia digitală și tehnologia blockchain sunt cruciale pentru viitor. Belousov a declarat pentru RBC într-un interviu din 2023: ,,Pot spune că ceea ce o țară suverană trebuie să aibă cu siguranță este deținerea propriilor semnificații. Cine suntem noi, de unde venim, încotro ne îndreptăm? Nu avem altă opțiune pentru țara noastră decât să dobândim sau să reproducem această identitate’’. Potrivit RBC, Belousov nu a servit în Forțele Armate. Conform declarației lui Dmitri Peskov, numirea lui Belousov în funcția de ministru al apărării este văzută ca un pas către inovare și idei avansate în cadrul ministerului, precum și către o integrare mai profundă a economiei de război în cea națională.
Andrei Belousov a avut un rol foarte important în programul de dezvoltare și producție a dronelor militare și civile din Rusia. Belousov a declarat în noiembrie 2023 că Rusia și-a propus să producă aproximativ 11.000 de drone grele, medii și ușoare pentru uz civil în 2024.
Conform declarațiilor date din postura de prim-vicepremier, Andrei Belousov a menționat în 6 ianurie 2024 că Russia planifică să producă peste 32.000 de drone în fiecare an până în 2030, iar producătorii interni să reprezinte 70% din piață. Belousov a mai declarat că Rusia va finanța proiectul național privind UAV-urile cu 696 miliarde de ruble ( aproximativ 7.66 miliarde de dolari) până în 2030.
Cu toate că schimbarea ministrului apărării poate părea surprinzătoare, situația este mai complexă. Serghei Șoigu rămâne un apropiat al președintelui și este promovat la conducerea Consiliului de Securitate, iar numirea unui ministru civil nu indică neapărat o deschidere democratică, ci mai degrabă o orientare către o economie axată pe război, chiar dacă oficial Federația Rusă nu este implicată într-un conflict deschis cu Ucraina.
de Isac Mihai | mai 10, 2024 | Știri
Serviciul securităţii de stat din Georgia i-a acuzat miercuri pe organizatorii protestelor împotriva legii aşa-numite a agenţilor străini că încearcă să acapareze puterea prin violenţă şi i-a avertizat pe cetăţeni să nu se lase ademeniţi să li se alăture.
Mii de persoane participă aproape zilnic la proteste de circa o lună împotriva legii, despre care susţin că este inspirată dintr-o lege similară din Rusia care a fost utilizată acolo pentru a reduce la tăcere opoziţia.
Într-un comunicat postat pe Facebook, agenţia de securitate internă a Georgiei a afirmat că organizatorii protestelor au drept scop „să provoace colapsul structurilor de stat şi să răstoarne guvernul prin mijloace violente”.
Serviciul de securitate internă mai afirmă că organizatorii sunt finanţaţi de peste hotare şi că plănuiesc acte de violenţă împotriva poliţiei, alături de o campanie de nesupunere civilă asemănată cu „revoluţiile colorate”, o serie de recolte care au înlăturat guverne din fostele republici sovietice.
„Facem apel la tinerii care participă la proteste să nu dea curs provocărilor”, a îndemnat serviciul de securitate internă în comunicat.
Parlamentul Georgiei urmează să ţină un al treilea vot, în ultimă lectură, asupra legii pe 13 mai. Opoziţia a făcut apel la un nou val de proteste de masă începând cu 11 mai.
Ţările occidentale au criticat şi ele proiectul de lege, care ar impune ca organizaţiile care primesc peste 20% din fonduri de peste hotare să se înregistreze ca agenţi ai influenţei străine.
Uniunea Europeană, care a acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie, a anunţat că adoptarea legii ar putea afecta continuarea integrării în blocul comunitar.
Guvernul susţine că legea este necesară pentru a promova transparenţa şi a proteja suveranitatea Georgiei.
Forţele de securitate au folosit în mod repetat gaze lacrimogene, spray-uri cu piper şi tunuri cu apă împotriva protestatarilor. Săptămâna trecută, liderul principalului partid de opoziţie a declarat că a fost bătut de poliţie la un protest.
Într-o declaraţie publicată miercuri, preşedintele parlamentului Şalva Papuaşvili a declarat că partidul său Visul Georgian, la putere, va crea o bază de date publică „despre toate persoanele care sunt implicate în violenţe, alte acţiuni ilegale, ameninţări şi şantaje, sau susţin public astfel de acţiuni”.
Pe 10 mai, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a publicat o „scrisoare deschisă” pe Facebook adresată tinerilor „sinceri”, dar „induși în eroare”, argumentând că „aproximativ 10 mii” de protestatari, majoritatea susținători ai UNM, participă regulat la mitinguri împotriva legii agenților străini, în timp ce Visul Georgian reprezintă georgienii care au un „IQ mai înalt” și provin dintr-o secțiune largă a societății.
De la reintroducerea legii agenților străini de către Visul Georgian pe 3 aprilie, zeci de mii de georgieni au protestat pe străzi. Protestele interne au fost însoțite de un puternic protest internațional, partenerii cerând guvernului georgian să renunțe la proiectul de lege, avertizând asupra consecințelor severe pentru încercarea de integrare euro-atlantică a țării, dacă proiectul de lege va fi adoptat.
„În general, cel mai periculos pentru stat este dominanța oamenilor cu inteligență și cunoștințe medii, lucru confirmat de teoria Dunning-Kruger. Conform acestei teorii, o persoană cu inteligență și cunoștințe medii are cel mai înalt nivel de încredere în sine. O persoană care nu a citit legea, dar a auzit de la un conferențiar universitar de la Universitatea Ilia și de peste ocean că această lege este rusă, are cea mai puternică convingere că legea pe care nu a citit-o este rea,” a scris PM Kobakhidze în cea mai lungă dintre declarațiile sale de până acum, adăugând că oamenii cu încredere mare în sine și lipsă de inteligență sunt „mai periculoși decât un tanc rusesc.”
PM Kobakhidze a atacat din nou mișcările de protest ale tinerilor, acuzându-i că sunt „violente”. PM Kobakhidze a continuat apoi să acuze liderul opoziției Lelo, Mamuka Khazaradze, fondatorul TV Formula, Davit Kezerashvili și donatorii străini că finanțează aceste grupuri cu „bani negri și non-transparenți.”
În scrisoarea sa deschisă, PM Kobakhidze s-a concentrat în principal pe discutarea unui „tânăr sincer pe care îl cunoaște”, ale cărui postări le-a urmărit pe Facebook de-a lungul anilor, prezentându-l ca exemplu al tinerilor confuzi printre participanții la mitinguri și numindu-l în batjocură „tânăr sincer”.
PM a discutat poziția acestui bărbat în legătură cu evenimentele politice semnificative din 2020 până în prezent, citând postările sale de pe Facebook ca surse, și a concluzionat că „în ciuda atâtor greșeli, acest tânăr sincer de-al nostru încă stă la miting. Nu a citit legea georgiană, darămite legea rusă, dar crede că legea georgiană este rusă.”
În acest context, PM a spus că guvernul se confruntă cu o alegere în această situație, acest „tânăr sincer de inteligență medie” și asociații săi, sau „concetățenii noștri tineri, de vârstă mijlocie și vârstnici care au analizat corect evenimentele ultimilor trei ani și nu au acceptat nicio provocare artificial creată și au ajutat la menținerea forței statului.”
Prim-ministrul Kobakhidze a făcut apel la „tinerii sinceri” să înțeleagă importanța de a merge spre Europa „cu demnitate”, adăugând că țara va deveni membră a UE până în 2030 cu această demnitate, „ca un stat independent și suveran.”
Georgia se confruntă în prezent cu provocări politice și sociale semnificative, marcate de o regresie democratică și tensiuni cu Rusia.
Peisajul politic din Georgia este de asemenea marcat de diviziuni, cu critici semnificative atât din partea facțiunilor interne, cât și a organismelor internaționale precum Uniunea Europeană. Partidul Georgian Dream, care domină scena politică, este acuzat că erodează normele democratice, contribuind la creșterea influenței Rusiei și punând în pericol aspirațiile Georgiei de aderare la UE.
Tensiunile cu Rusia rămân ridicate, în special în legătură cu politicile de „borderizare” din regiunile ocupate Abhazia și Osetia de Sud. Aceste politici includ instalarea de garduri și borne de frontieră care avansează tot mai mult în teritoriul georgian, adesea conducând la încălcări ale drepturilor omului și o situație de securitate tensionată.
În răspuns la aceste presiuni interne și externe, Georgia a căutat să aprofundeze parteneriatele strategice cu Statele Unite și NATO, concentrându-se pe reformele în domeniul apărării și participarea la antrenamente multilaterale menite să se alinieze la standardele NATO. În ciuda acestor eforturi, calea către aderarea la NATO pare complexă și plină de provocări geopolitice.
În general, Georgia se află la o răscruce, luptându-se cu reforme interne și presiuni externe care îi modelează direcția viitoare în comunitatea euro-atlantică.
de Ionut Constantin | apr. 24, 2024 | Știri
Camera Reprezentanților a Statelor Unite a aprobat un pachet legislativ care furnizează 60,84 miliarde de dolari Ucrainei, inclusiv 23 de miliarde de dolari pentru a alimenta armele, stocurile și instalațiile americane. Pachetul merge acum la Senatul SUA, care a adoptat o măsură similară în urmă cu două luni, pentru aprobarea așteptată săptămâna viitoare. Apoi va fi transmis președintelui Joe Biden pentru a semna.
Reacțiile Moscovei nu au întârziat.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în calitatea actuală de vicepreședinte al Consiliului de Securitate Rus, a scris pe Telegram că aprobarea ajutorului SUA pentru Ucraina este așteptată și se bazează pe „rusofobie”. „Vom fi, bineînțeles, victorioși, indiferent de cei 61 de miliarde de dolari îmbibați de sânge, care vor fi în mare parte înghițiți de complexul lor industrial militar nesățios”, a completat el.
Întrebată cum comentează votul din Congresul SUA privind proiectele de lege pentru alocarea de fonduri Ucrainei și altor aliați americani, purtătoarea de cuvânt al Ministerului Rus de Externe, Maria Zaharova, a fost furibundă: „Un lucru este clar: elitele conducătoare din Statele Unite, indiferent de apartenența de partid, sunt gata să echipeze regimul de la Kiev cu arme pentru ca acesta să poată lupta până la ultimul ucrainean, continuând, printre altele, atacurile teroriste asupra țintelor civile de pe teritoriul Rusiei, atacuri de sabotaj și asasinări de jurnaliști. Pentru a face acest lucru, Washingtonul recurge la furtul banal al bunurilor rusești înghețate, pentru care Congresul dă undă verde administrației Biden. Este caracteristic că în aceste dispute interne Casa Albă nu se mai bazează pe victoria mitică a regimului controlat de la Kiev, ci pe faptul că Forțele Armate ale Ucrainei vor rezista cel puțin până la votul din noiembrie, fără a strica imaginea lui Biden. De fapt, de dragul acestui lucru, agonia lui Zelenski și anturajul său este prelungit, în timp ce ucrainenii obișnuiți sunt forțați să fie măcelăriți drept „carne de tun”. Republicanii au și ei propriul interes, făcând lobby în favoarea complexului militar-industrial american, care va primi partea leului din alocațiile pentru Ucraina. În acest context, confirmăm că acțiunile Washingtonului, ca parte reală a conflictului, vor primi o respingere decisivă necondiționată, iar cufundarea sa tot mai profundă într-un război hibrid împotriva Rusiei va avea ca rezultat același fiasco puternic și umilitor al SUA ca și în Vietnam și Afganistan. În orice caz, încercările febrile care vizează salvarea regimului neo-nazist al lui Zelenski sunt sortite eșecului. Scopurile și obiectivele operațiunii militare speciale vor fi atinse pe deplin”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând ultimul proiect de lege al SUA privind alocarea ajutorului financiar Ucrainei, a declarat: „Din cauza conflictelor politice din Washington, ei (americanii) caută modalități diferite pentru a continua să ofere ajutor Ucrainei”. „În orice caz, oricare ar fi modalitatea de acordare a acestui ajutor, de facto este vorba despre provocarea Ucrainei la noi ostilități până la ultimul ucrainean, punând bani garantați în buzunarele SUA”.
Potrivit acestuia, „indiferent ce spune cineva, americanii nu uită de ei înșiși”. „Și orice regim [care ajută Ucraina] în primul rând alocă fonduri care rămân în complexul militar-industrial al SUA, apoi este plătit sub formă de taxe guvernului SUA și așa mai departe”, a subliniat Peskov.
Peskov consideră că: „Ucraina trebuie să lupte acum nu numai pentru ajutorul oferit, în beneficiul americanilor, ci trebuie să lupte până la ultimul ucrainean”.
Ucraina este „împovărată și cu datorii, o politică colonială favorită a Statelor Unite”, a continuat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
