de Anatol Terzi | apr. 2, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist transnistrean, Evgheni Sevciuk
Autoritatile separatiste continua jocul fortarii unei escaldari in ceea ce priveste scolile cu predare in limba romana de peste Nistru. Sefa diplomatiei de la Tiraspol, Nina Stanski, a afirmat miercuri ca doar Guvernul Republicii Moldova poarta raspundere pentru situatia scolilor subordonate Ministerului Educatiei din regiunea transnistreana si asta pentru ca deocamdata nu s-a ajuns la o intelegere care sa permita instituirea unui regim normal de functionare a acestor scoli, iar tot ce fac autoritatile autoproclamate nistrene ar fi „in exclusivitate un gest de bunavointa”. La randul sau, vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Carpov, a dat de inteles ca discutiile de miercuri nu au dat niciun rezultat. „in problema scolilor, discutia a cuprins si incidentul din februarie cu reprezentantii de la liceul „Lucian Blaga”. Am discutat posibilitatea restituirii tuturor obiectelor care au fost confiscate in cursul incidentului. Am abordat si probleme cu care se confrunta si alte scoli, actiuni care vin din partea diferitor structuri din Tiraspol. Pozitia noastra este foarte clara: Nu pot fi intreprinse actiuni unilaterale”, a specificat Eugen Carpov. Nina stanski a mentionat ca partea transnistreana, inca in cadrul intalnirilor anterioare, si-a manifestat deschiderea pentru intoarcerea resurselor financiare care au fost confiscate in incidentul soldat cu arestul directorului Ion Iovcev. „Noi am fost de acord sa mergem in intampinare dupa ce ni s-a explicat ca acesti bani sunt necesari pentru achitarea salariilor profesorilor”, a mentionat stanski, dupa care a mentionat conditia: ca banii sa fie returnati prin intermediul bancii transnistrene, in schimbul unor documente ce ar confirma salarizarea profesorilor. Potrivit ei, aceasta este unica solutie, relateaza Unimedia.md. De asemenea, reprezentantul Tiraspolului a dat asigurari ca stampila institutiei de invatamant va fi returnata, nu si automobilul. Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost retinut de securitatea transnitreana sub pretextul de contrabanda. Alaturi de seful institutiei au fost retinuti contabilul liceului si soferul cu care se deplasau.
de Anatol Terzi | apr. 2, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Autoritatile din autonomia gagauza din Republica Moldova insista pentru intarirea relatiei cu Rusia. Bascanul Gagauziei, Mihai Formuzal si presedintele Adunarii Populare, Dmitri Konstantinov, au trimis o scrisoare catre ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, in care il roaga pe acesta ca Rusia sa deschida un consulat la Comrat. In scrisoare, reprezentatii conducerii din Gagauzia cer autoritatilor ruse sa revizuiasca posibilitatea deschiderii unui consulat rus in Comrat, argumentand ca acest lucru va permite dezvoltarea relatiilor comerciale, economice si culturale intre Gagauzia si Rusia si va facilitata accesul cetatenilor la serviciile necesare. Saptamana trecuta, o delegatie condusa de Mihail Formuzal si seful parlamentului regional a fost la Moscova, a mers la Moscova pentru a discuta situatia social-politica din regiune. Atunci, bascanul Gagauziei a propus Rusiei sa-si deschida un consulat la Comrat si a oferit in schimb terenuri si scutiri de impozite pentru investitorii rusi care vor veni cu bani in Gagauzia.
de Razvan Iorga | apr. 2, 2014 | Caucaz, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului de la Bucuresti Victor Ponta a sustinut, miercuri, ca in contextul crizei din Crimeea, state precum Republica Moldova, Georgia si Ucraina au nevoie din partea NATO si UE de o perspectiva si un calendar clar de integrare. „In aceste conditii negative, atentia politica a lumii a revenit asupra regiunii noastre. Aducem aminte ca in regiune exista tari ca Moldova, ca Georgia, care au avut o decizie clara de a merge spre integrare euroatlantica si ca au nevoie din partea NATO si a UE de o perspectiva si un calendar clar”, a spus Ponta. El s-a declarat convins ca acum, cand se simte din nou ca pericolul nu este ceva doar indepartat si general, ci e vorba de un pericol concret si apropiat, se pot lua decizii politice care au fost amanate foarte mult timp. „Sunt convins ca putem sa dam o perspectiva clara Moldovei, in primul rand, dar si Gerogiei sau Ucrainei pentru o strategie clara si concreta si pragmatica de colaborare si integrare cu NATO si UE. Este o oportunitate sa luam mai repede decizii, sa ne asumam si riscuri pe care nu ni le-am asumat, pentru ca este un moment in care deja e foarte clar ca tarile membre NATO si UE au obligatia de a asigura un parcurs democratic, pro-NATO si pro-UE, pentru aceste tari din regiune”, a spus Ponta.
de Anatol Terzi | apr. 1, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) va penaliza Rusia pentru nerespectarea deciziei prin care Moscova a fost condamnata pentru incalcarea drepturilor la educatie in scolile cu predare in grafia latina din regiunea transnistreana, relateaza portalul IPN. CEDO va examina situatia in acest caz in luna iunie, a declarat avocatul Asociatiei Promo-LEX, Alexandru Postica. El a adaugat ca urmeaza sa fie calculate si penalitati pentru ca Rusia nu a platit pana acum reclamantilor despagubirile stabilite de CEDO. La 19 octombrie 2012, CEDO a condamnat Rusia pentru incalcarea dreptului la educație al unor cetațeni din regiunea separatista transnistreana care studiaza in școli cu predare in grafia latina și a obligat-o sa achite, in termen de trei luni, cate 6.000 de euro celor 170 de reclamanti si 50.000 de euro cheltuieli de judecata. Dupa aproape un an si jumatate, Rusia nu si-a onorat obligatiile in acest caz. Instanța a condamnat Federația Rusa deoarece a considerat ca a contribuit la crearea regimului separatist din regiunea transnistreana, dar și pentru ca Moscova a sustinut Tiraspolul acordandu-i sprijin militar, economic și financiar. CEDO a condamnat Federatia Rusa dupa opt ani de la depunerea dosarului. in 1994, autoritațile separatiste transnistrene le-au interzis instituțiilor de invațamant din regiune sa predea in grafia latina. Opt instituții care nu s-au conformat au fost supuse mai multor presiuni, iar numarul elevilor din aceste scoli a scazut de cateva ori in ultimii 20 de ani.
de Razvan Iorga | mart. 31, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Pentru a muta atentia de la anexarea ilegala prin forta armelor a Crimeei, Moscova recurge la o retorica victimizanta fata de o presupusa blocada a Ucrainei si Republicii Moldova, in urma careia ar avea de suferit 200.000 de rusi din regiunea separatista transnistreana. Acesta a fost mesajul liderilor de la Moscova in convorbirile pe care le-au avut cu Occidentul. Occidentul trece sub tacere blocada asupra Transnistriei, organizata de Chisinau si Kiev, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, intr-un interviu pentru postul de televiziune Rossia1, relateaza RIA Novosti, in pagina electronica. „Tot ceea ce se intampla in acest moment in jurul Transnistriei este ignorat – Chisinaul si noii lideri ucraineni au organizat, de fapt, o adevarata blocada asupra regiunii. Situatia este trecuta total sub tacere de partenerii europeni. Mai mult, UE si Statele Unite incurajeaza aceasta politica”, a declarat ministrul Serghei Lavrov. El a adaugat ca Moscova intentioneaza sa abordeze „foarte serios” problema cu UE si SUA, in contextul temerilor privind anexarea regiunii transnistrene, dupa ce peninsula ucraineana Crimeea a intrat in componenta Federatiei Ruse. „Este o retorica provocatoare. De fapt, aceste actiuni au in vedere sa creeze o situatie insuportabila in Transnistria”, a mai declarat seful diplomatiei ruse.
Motivul real: blocaj de aprovizionarea trupelor ruse stationate in regiunea separatista
Declaratia ministrului rus de Externe intervine in conditiile in care Ucraina a decis consolidarea masurilor de securitate si control la frontiera cu Republica Moldova in regiunea transnistreana. Ulterior, mai multi cetateni rusi care locuiesc in regiunea transnistreana nu au fost lasati sa intre in Ucraina. De asemenea, trenurile de marfa cu provizii pentru contingentul rus care participa la misiunea de mentinere a pacii din regiunea transnistreana nu mai pot sa ajunga in teritoriul din stanga Nistrului, ceea ce a provocat nemultumirea Rusia si a regimului separatist de la Tiraspol, care au denuntat o blocada asupra Transnistriei. in replica, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Descita, a declarat, sambata, ca „situatia din Transnistria si incercarile Rusiei de a proteja Transnistria reprezinta un semnal foarte ingrijorator”, potrivit Ukrinform. La randul sau, adjunctul secretarului de Stat pentru Europa si Eurasia, Victoria Nuland, a respins, duminica, la Chisinau acuzatiile ministrului rus de Externe Serghei Lavrov privind blocada asupra Transnistriei, afirmand ca Ucraina doar controleaza mai riguros traficul. „Am anchetat si noi, am fost in contact cu Guvernul din Ucraina, am avut observatorii nostri la granita si vreau sa spun ca nu se poate vorbi de o blocada”, a declarat Victoria Nuland, relateaza Europa Libera, in pagina electronica. Victoria Nuland a apreciat ca Moscova ar trebui sa faca presiuni asupra Tiraspolului, pentru ca acesta sa permita accesul observatorilor OSCE in zona sa de frontiera.
Insistente la Berlin
Si liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat intr-o convorbire avuta ieri cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ca denunta „blocada” impusa regiunii separatiste Transnistria. „Presedintele Putin a insistat asupra necesitatii unor masuri care sa permita anularea blocadei impuse regiunii Transnistria”, a comunicat Kremlinul. In alta ordine de idei, Vladimir Putin „a evocat necesitatea unei reforme constitutionale care sa garanteze interesele legitime ale locuitorilor tuturor regiunilor din Ucraina”, adauga Presedintia Rusiei. Discutii pe aceasta tema au avut vineri, intr-o discutie la telefon, presedintele american Barack Obama si omologul sau rus, Vladimir Putin. Liderul rus i-a transmis omologului american ca „blocada comerciala si economica” din regiunea transnistreana „contribuie la inrautatirea conditiilor de viata a populatiei din regiune, creeaza obstacole asupra liberei circulatii si afecteaza activitatea economica”. Comunitatea internationala incearca de mai multi ani sa negocieze o solutie pentru „conflictul inghetat” din regiunea transnistreana, in cadrul unei formule complexe, cunoscuta sub numele de „5+2”, din care, in afara de Chisinau si Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina si OSCE in calitate de mediatori, iar SUA si UE ca observatori. Negocierile se afla insa in impas in ultima perioada.
