de Natalia Ciobanu | iun. 15, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, sfasiata de "razboiul limbilor"
Limba română ar trebui interzisă în Ucraina, împreună cu cea moldovenească, susține adjunctul directorului filialei Institutului Comunităţii Statelor Independente (CSI) din Kiev, Denis Denisov, citat de mass-media regionala. Declarația a fost făcută ca raspuns a afirmațiilor ministrului român de Externe, Andrei Marga, care nu este de acord cu aprobarea în primă lectură a proiectului de lege privind limbile regionale în Ucraina, în care se menţionează că limba „moldovenească” ar putea obține statut regional. „Cu siguranţă, Ucraina ar trebui să răspundă unor astfel de declaraţii. Este interesant pe ce se bazează un oficial dintr-o altă ţară atunci când ne sugerează ce trebuie şi ce nu trebuie să facem pe teritoriul Ucrainei? Mă refer aici inclusiv la acordarea unui statut regional atât limbii române, cât şi limbii moldoveneşti. Declaraţiile Ministerul Afacerilor Externe al României pot fi privite ca o implicare directă în treburile interne ale unui alt stat. Dacă diplomaţia ucraineană nu consideră că ar trebui să răspundă printr-o notă afirmaţiilor Ministerului român de Externe, atunci ar fi necesar un comentariu pe această temă: să fie eliminată şi limba română”, a declarat Denisov.
Avantaj electoral
Acesta a salutat adoptarea, în primă lectură, de către Parlamentul ucrainean, a proiectului de lege privind politica lingvistică a Ucrainei, pentru că „50% din populaţia Ucrainei vorbeşte în limba rusă”. „Documentul a fost așteptat de mult timp. În opinia mea, acest proiect de lege va fi adoptat în a doua lectură, Partidul Regiunilor lansând o campanie de informare în masă cu privire la această chestiune. Problema politicii lingvistice va fi unul dintre principalele argumente ale Partidului Regiunilor la viitoarele alegeri parlamentare. Cred că proiectul va fi adoptat în lectură finală cu o lună înainte de scrutinul parlamentar”, a mai afirmat reprezentantul Institutului CSI.
de Natalia Ciobanu | iun. 6, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rada Suprema de la Kiev arunca in aer Ucraina
Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputaţii Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziţie, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputaţi, din 250, înregistraţi în sala de şedinţe a Parlamentului. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineana, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca, poloneza, rromani (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac.
Documentul prevede că măsurile privind utilizarea limbilor minoritare, la nivel regional, pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului. Astfel de măsuri pot fi aplicate şi în cazul grupurilor etnice vorbitoare ale unei limbi minoritare, care nu depăşesc 10% din totalul populaţiei unui teritoriu, însă, doar printr-o decizie a consiliului local. Se preconizează că limba regională sau minoritară va putea fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor publice locale, precum şi în instituţiile de învăţământ şi în alte domenii din viața publică, în limitele stabilite de lege.
Limba rusa, avantajata
Astfel, potrivit noilor prevederi toate actele organelor supreme ale statului vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi limba rusă, precum şi în alte limbi regionale sau minoritare. La înscrierea unei persoane într-o instituţie de învăţământ, necesitatea studierii în limba minoritară sau regională este stabilită în mod obligatoriu în urma unei cereri formulate în acest sens de persoana în cauză sau de părinţii acesteia. Totodată, instituţiile de învăţământ vor putea înfiinţa clase separate, grupe în care materiile vor fi studiate într-o altă limbă decât cea utilizată de majoritatea elevilor, însă doar în cazul existenţei unui număr suficient de cereri în acest sens. De asemenea, subiectele pentru examenele de evaluare naţională a calităţii educaţiei vor fi emise în limba ucraineană, precum şi într-o limbă minoritară sau regională, dacă există cereri în acest sens (cu excepţia examenelor de limba şi literatura ucraineană).
Opoziţia declanşează proteste
Opoziţia ucraineană a votat împotriva acestui proiect, susţinând că acesta este unul antinațional, deoarece prin sporirea drepturilor de utilizare oficială a limbilor minoritare, se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat.
Vicepreşedintele partidului „Batkivşcina”, Aleksandr Turcinov, a declarat că opoziția va organiza proteste în masă împotriva proiectului. „Protestele se vor desfăşura în toată Ucraina pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Turcinov.
Protestatari dispersați
Imediat după adoptarea controversatului proiect în prima lectură, mai mulți protestatari nemulțumiți de sporirea statutului limbilor regionale, au încercat să pătrundă în incinta Radei Supreme pentru a-și arăta indignarea. Aceștia însă au fost dispersați de reprezentanţii trupelor speciale „Berkut”, care au folosit gaze lacrimogene. Agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, a relatat că înainte de intervenţia trupelor speciale cu gaze lacrimogene, participanţii la protest au aruncat cu sticle înspre forţele de ordine. Demonstranţii au ameninţat că vor organiza proteste şi în timpul Campionatului European de Fotbal, care urmează să înceapă pe data de 8 iunie 2012.
Pe lângă acţiunea de protest a celor care nu sunt de acord cu adoptarea proiectului de lege privind statutul limbilor minoritare, la Kiev, s-a desfăşurat şi un miting al simpatizanţilor puterii, aceştia pronunţându-se în favoarea acestei legi.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Cel puţin un deputat a fost transportat la spital ca urmare a violenţelor din Parlamentul de la Kiev unde mai multe zeci de deputaţi ai puterii şi opoziţiei s-au luat la bătaie din cauza unui proiect de lege privind statutul limbii ruse în Ucraina.
Zeci de opozanţi au blocat, în cursul după-amiezii de joi, tribuna parlamentară pentru a încerca să împiedice adoptarea acestei iniţiative legislative depuse de parlamentarii puterii. Proiectul extinde drepturile de folosire oficială a limbii ruse în ţară, ceea de înseamnă de facto, după cum susţine opoziţia, să i se confere statutul de a doua limbă de stat, alături de ucrianeană, chiar dacă nu i se acordă recunoaşterea formală.
Preşedintele adunării, care trebuia să anunţe procesul de votare a legii, a renunţat în cele din urmă la intenţia sa, dar fără să reuşească să-i calmeze pe deputaţii opoziţiei. Mulţi dintre aceştia i-au atacat pe adversari, aceştia răspunzând cu lovituri de pumn. Un parlamentar din rândul opoziţiei a fost doborât la pământ, după care unul dintre colegii săi s-a aruncat asupra unuia dintre iniţiatorii controversatului proiect de lege şi l-a snopit în bătaie.
La finalul încăierării din rada Supremă, cel puţin un opozant a fost rănit la cap şi transportat la spital cu ambulanţa, a făcut cunoscut un responsabil parlamentar. Cu toate acestea, deputaţii majorităţii guvernamentale au anunţat că dezbaterea şi votul asupra iniţiativei legislative ar putea continua vineri.
Ucraina are pe teritoriul său o importantă comunitate rusofonă printre cele 46 de milioane de locuitori, iar statutul limbii ruse provoacă fără încetare conflicte în această fostă republică sovietică, situată între Rusia şi Uniunea Europeană. Recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială reprezintă una dintre promisiunile electorale făcute de actualul preşedinte, Viktor Ianukovici, al cărui partid se confruntă cu o pierdere a popularităţii, potrivit sondajelor, în perspectiva legislativelor prevăzute pentru sfârşitul lunii octombrie.
de Isac Mihai | mart. 2, 2010 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul Iulia Timosenko, amenintata cu demiterea
Majoritatea parlamentara, care sprijinea guvernul primului ministru Iulia Timosenko, s-a destramat, a anuntat azi presedintele parlamentului unicameral de la Kiev, Rada Suprema, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Conform prevederilor Constitutiei Ucrainei si a reglementarilor Radei Supreme, anunt incetarea activitatii Coalitiei pentru Dezvoltare Nationala, Ordine si Stabilitate in parlament”, a anuntat Vladimir Litvin, unul din pretendentii la mandatul de premier, in plina sedinta a legislativului.
Din majoritatea parlamentara desfiintata faceau parte Blocul politic Iulia Timosenko, formatiunea ultranationalista Ucraina Noastra-Autoapararea Nationala a fostului presedinte Viktor Iuscenko, precum si Blocul politic Litvin, condus de presedintele Radei Supreme, Vladimir Litvin.
Conform analistilor politici de la Kiev, parlamentarii Partidului Regiunilor, formatiunea politica a noului presedinte ucrainean Viktor Ianukovici, aflat in conflict cu primul ministru, are de acum cale libera pentru crearea unei aliante guvernamentale si parlamentare proprii, care sa o indeparteze pe Iulia Timosenko. Conform normelor constitutionale ucrainene, daca in urmatoarele 30 de zile nu se va forma o noua coalitie guvernamentala, presedintele Ianukovici are dreptul constitutional de a dizolva Rada Suprema si de a convoca alegeri anticipate.
Ofensiva politica
“Nu il recunosc drept presedinte al Ucrainei si nu o sa accept politica antiucraineana si antieuropeana a acestuia”, a declarat recent premierul ucrainean Iulia Timosenko. Desi a renuntat la contestarea scrutinului, premierul in functie il acuza pe Ianukovici ca “a venit la putere prin minciuna” si ameninta ca va forma o coalitie parlamentara impotriva lui. Timosenko a subliniat ca nu va incheia nicio alianta cu Viktor Ianukovici, pe care il considera anti-ucrainean si anti-european. Asta pentru ca, in opinia sa, Ianukovici a ajuns la putere prin minciuna si frauda. Mai mult, Timosenko l-a acuzat pe rivalul ei ca a inceput deja sa privatizeze sistemul de conducte, prin care trece gazul exportat de rusi in Europa. In acest context, premierul le-a cerut partidelor parlamentare sa faca front comun impotriva lui Ianukovici, pentru a nu-l lasa sa instaureze o dictatura in Ucraina. In paralel, Partidul Regiunilor a demarat procedurile parlamentare pentru demiterea premierului Timosenko.
Reamintim ca presedintele Vicktor Ianukovici i-a cerut Iuliei Timosenko sa demisioneze urgent pentru a permite infiintarea unei majoritati parlamentare stabile. Partidul Regiunilor al lui Ianukovici a depus deja o motiune de cenzura impotriva actualului guvern, dar are nevoie de sprijinul unor deputati din partidul lui Viktor Iuscenko, fostul presedinte, un adversar inversunat al Iuliei Timosenko.
Acuze post-prezidentiale
Fostul presedinte ucrainean, Viktor Iuscenko, un cunoscut adversar al premierului in exercitiu Timosenko, a declarat in timpul unei recente conferinte de presa ca „a facut totul pentru ca Ucraina sa fie democratica”. “Ca presedinte pot spune ca am fost un mic soldat care a luptat pentru visul stramosilor mei: o Ucraina suverana, independenta, democratica si Europeana” a subliniat acesta. „Principala mea greseala a fost premierul Iulia Timosenko” a mai adaugat fostul presedinte. „Nu imi pot imagina un premier care sa nu puna in aplicare reforme timp de mai multi ani de zile” a completat Iuscenko, un adversar recunoscut al premierului Iulia Timosenko. Iuscenko a mai declarat ca el respecta alegerea oamenilor in cadrul votarii din 7 februarie 2010, in cadrul carora Timoshenko a fost infranta de Viktor Ianukovici. In acelasi timp, Iuscenko a declarat ca el nu ii sustine pe Timoshenko sau Ianukovici, din moment ce amandoi au o ”inclinatie bolnavicioasa” catre Federatia Rusa.
