Rada Supremă bagă constituțional Ucraina în NATO și UE

Rada Supremă bagă constituțional Ucraina în NATO și UE

Rada Supremă de la Kiev poate băga NATO si UE în Constituția țării

Rada Supremă de la Kiev poate băga NATO si UE în Constituția țării

Rada Supremă de la Kiev a adoptat în primă lectură, o serie de amendamente la Legea privind orientarea strategică a statului, care înscriu în Constituţie intenţia de a obţine statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice – scrie ziarul „Korrespondent”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, menţionând că proiectul a fost adoptat în prezenţa preşedintelui Petro Poroşenko, iniţiatorul acestei modificări legislative. „Aceste amendamente, prin forţa Legii fundamentale, vor obliga autoritățile ucrainene, toate autorităţile şi toate instituţiile, să asigure aderarea Ucrainei la UE și la NATO. Niciun stat aflat în afara NATO nu are relații atât de strânse cu Alianța cum are Ucraina” – a declarat Poroşenko, înainte de a le cere parlamentarilor să voteze proiectul de lege.
Scopul acestor amendamente este de a înscrie în Constituția Ucrainei intenţia de a adera la UE şi la NATO, precum şi asumarea identităţii europene a poporului ucrainean și a ireversibilității orientării strategice a ţării. De asemenea, amendamentele adoptate exclud din Legea fundamentală posibilitatea ca un stat străin să aibă baze militare pe teritoriul Ucrainei. Potrivit unor explicaţii anterioare ale reprezentanţilor prezidenţiali, acest lucru interzice, în primul rând, staţionarea Flotei Ruse la Marea Neagră pe teritoriul peninsulei Crimeea. (N.G.)

Share our work
Poroșenko, atac electoral la Putin. Aderarea la UE și NATO, în Constituția Ucrainei

Poroșenko, atac electoral la Putin. Aderarea la UE și NATO, în Constituția Ucrainei

Ucraina, un nou an de război în Donbass

Ucraina, un nou an de război în Donbass

„Mulţumesc, domnule Putin, că ai făcut ca ţara mea să fie mult mai pro-europană şi mai euro-atlantică”, a declarat preşedintele Petro Poroşenko, la CNN, remarcând că numărul compatrioţilor săi care susţin integrarea europeană a crescut între timp în mod semnificativ. „Politica Kremlinului a determinat ucrainenii să susțină integrarea în Uniunea Europeană și în NATO. Mulțumesc domnule Putin că ai făcut ca țara mea să fie mult mai pro-europeană și mult mai euro-atlantică”, a mai declarat Poroșenko, care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat prezidențial.

Sprijinul pentru UE și NATO, în creștere

Poroșenko a spus că numărul ucrainenilor care susțin integrarea europeană a crescut de 23 la 74% de la începutul agresiunii ruse asupra Ucrainei, iar numărul celor care susțin aderarea la NATO a crescut de la 16 la 55%.

Liderul de la Kiev a întreprins o vizită în Statele Unite cu ocazia celei de 73-a Adunare Generală a ONU. Poroșenko a declarat că ONU va adoptat în curând o Rezoluție prin care va susține că peninsula Crimeea este teritoriu ocupat, iar Rusia va fi recunoscută țară agresoare.

La sfârșitul lunii trecute, Kievul a informat Moscova că nu mai prelungește Tratatul de prietenie și cooperare semnat în 1997.

Ucraina, baza imperiului rus

Preşedintele rus Vladimir Putin are nevoie de întreg teritoriul Ucrainei, deoarece imperiul rus nu există fără Ucraina, a declarat anterior, la Harkov, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko, citat de agenţia de presă Unian, în contextul în care Moscova a anexat în 2014 peninsula Crimeea şi este acuzată de susţinerea rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

În acelaşi timp, Petro Poroşenko a afirmat că niciun om politic ucrainean nu se va decide să soluţioneze problema teritoriilor ocupate (Crimeea şi estul prorus) prin metode militare, întrucât Kievul pune accent pe vieţile umane, deşi forţele proguvernamentale luptă de patru ani împotriva rebelilor separatişti din Lugansk şi Doneţk într-un conflict soldat cu peste 10.000 de morţi, potrivit datelor ONU.

Ucraina intră într-un nou an electoral

Ucraina intră într-un nou an electoral

Atacuri politice

În discursul rostit la Academia Naţională de Ştiinţe Juridice din Harkov, el i-a criticat atât pe „radicalii” de la Kiev, care îndeamnă la rezolvarea prin forţă a problemei teritoriilor ucrainene „ocupate”, dar fac astfel de apeluri „de pe canapea”, cât şi pe „pacificatorii” din rândul clasei politice ucrainene care se pronunţă pentru federalizarea Ucrainei.

Pacea se poate obţine în estul Ucrainei doar pe cale politico-diplomatică, a apreciat preşedintele ucrainean, subliniind că eliberarea „teritoriilor ocupate” prin metode militare este inacceptabilă pentru că şi-ar pierde viaţa o mulţime de civili, ceea ce este inadmisibil.

„Niciun politician ucrainean, inclusiv eu, nu va lua vreodată o decizie care să transforme Doneţkul în Groznâi (capitala Ceceniei) din primul şi al doilea război ruso-cecen. Ucraina nu este Rusia, ea aparţine unei civilizaţii diferite, unde viaţa umană are preţ”, a menţionat Poroşenko, insistând că pentru Ucraina este inacceptabil scenariul utilizat de Rusia în Cecenia când aviaţia rusă a efectuat bombardamente masive, soldate cu numeroase victime printre civili.

„Cheia păcii” în Ucraina nu se afla nici la Washington, nici la Londra, ci la Moscova, a afirmat preşedintele ucrainean, indicând că Rusia se opune în prezent desfăşurării unei forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei sub mandat ONU. Dacă Rusia va bloca adoptarea unei decizii în acest sens, atunci ea va confirma astfel că nu doreşte pacea, a insistat el.

NATO și UE în Constituție

Conform articolelor publicate anterior de KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko a demarat procedura pentru înscrierea în Constituția Ucrainei a  obiectivelor de aderare a ţării la NATO şi la Uniunea Europeană. Deputații din grupul pro-prezidențial din Rada Supremă (n.r.-parlamentul unicameral al Ucrainei) a făcut recent primul pas în acest sens.

Deputaţii au votat pentru înaintarea proiectului de lege către Curtea Constituţională. Au fost 321 de voturi pentru modificarea legii fundamentale, iar minimum necesar era de 300, precizează puterea de la Kiev.

Proiectul de lege a fost depus luna aceasta la Parlament de preşedintele ţării, Petro Poroşenko. După avizul Curţii Constituţionale, legea trebuie aprobată prin votul final al parlamentarilor, cu aceeaşi majoritate de 300 din 450.

Irina Luţenko, reprezentanta preşedintelui în Parlament, a precizat că amendamentele vizează preambulul, trei articole şi prevederile tranzitorii din Constituţie.

Din 2014, Ucraina a renunţat la politica multilaterală şi s-a orientat către integrarea Europeană, iar Parlamentul a revocat statutul de nealiniere al ţării, permiţând participarea la alianţe militare. Cu toate acestea, nici NATO și nici UE nu au oferit Ucrainei perspective apropiate de aderare. (N.G.)

Share our work
Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Parlamentul Ucrainei a adoptat, cu votul a 315 deputați, Legea privind Înalta Curte Anticorupție, stabilind bazele organizatorice ale noii instanțe anticorupție din fosta republică sovietică, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform pachetului legislativ adoptat, Înalta Curte Anticorupție va fi o instanță de judecată care se va ocupa de dosarele penale ce țin de cazurile de corupție. Acest demers părea sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat, pe fondul conflictului hibrid cu Federația Rusă.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Presiuni externe

Adoptarea acestei legi s-a făcut în urma unor presiuni extrem de mari din partea statelor occidentale și a instituțiilor financiare internaționale, precum FMI și Banca Mondială, care au amenințat cu suspendarea tuturor formelor de asistență financiară. La rândul său, premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.

Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale

Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional, fiind în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
Noul pachet legislativ stabilește că nou tribunal anticorupție este o înaltă instanță specializată permanentă în sistemul judiciar din Ucraina. Jurisdicția acestei instanțe se extinde pe întreg teritoriul Ucrainei.
Noua instanță va examina cazurile în care prejudiciul cauzat este de cel puțin 500 de ori mai mare decât salariul minim pe economie din Ucraina.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el.
„Prin crearea Curții se va reînnoi încrederea în interiorul țării, la fel și încrederea internațională”, a mai spus șeful executivului de la Kiev. „Ne-am pomenit în fața opțiunii: sau alegem dezvoltarea în continuare, sau, dacă decizia nu va fi luată, va urma destabilizarea”, a accentuat Volodymyr Groisman înaintea votării.

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Ploaie de amendamente

Rada Supremă a adoptat proiectul de lege respectiv, în prima lectură, la ședința din 1 martie 2018. Pentru cea de a doua lectură deputații au propus 1974 de amendamente, o parte a mass-media speculând asupra faptului că deputații au încercat să blocheze adoptarea de către Radă a pachetului legislativ.
Parlamentul de la Kiev a stabilit competențele acestei curți, bazate pe Codul Penal al Ucrainei și Codul de Procedură Penală, fiind asigurată și continuitatea politică în raport cu Biroul Național Anticorupție din Ucraina. Anterior, interesele politice au dus la blocarea oricărei anchete mai importante lansate de acest Birou.
„Sistemul judiciar anticorupţie trebuie instituţionalizat ca o ramură separată (…). Autorităţile ucrainene îşi menţin angajamentul de a înfiinţa în Ucraina o Înalta Curte Anticorupţie, aşa cum prevede Legea privind sistemul judiciar şi statutul judecătorilor”, preciza MAE de la Kiev. (N.G.)

Share our work
Ucraina, atacată dur de oficialii europeni

Ucraina, atacată dur de oficialii europeni

Comisarul-european-Johannes-Hahn este dezamăgit-de-Ucraina

Comisarul-european-Johannes-Hahn este dezamăgit-de-Ucraina

Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate, Johannes Hahn, a atacat extrem de dur eșecul conducerii ucrainene de a-și îndeplini angajamentele de a proteja societatea civilă din această țară, mai ales activiștii implicați în combaterea corupției din fosta țară sovietică. Aceste acuzații vin pe fondul unei lipse evidente de interes pentru combaterea corupției arătată de către autoritățile de la Kiev.

Declarația a apărut datorită expirării, la 1 aprilie 2018, a termenului limită de depunere a declarațiilor electronice de către activiștii societatii civile care lucrează în domeniul combaterii corupției.

Demers european

Bruxelles-ul a cerut în mod repetat Ucrainei sa anuleze această obligație, fără a avea rezultatele dorite. Președintele Petro Poroșenko a propus un proiect de lege, care a fost criticat dur de către Comisia de la Veneția, iar Rada Supremă nu a găsit voturile necesare pentru a anula aceste norme legislative controversate.

„Guvernul ucrainean nu și-a îndeplinit obligațiile”, a declarat comisarul Hahn. „Refuzul de a elimina această normă, care îi cuprinde în obligațiile privind funcționarii publici și pe activiștii societatii civile, contravine aspirațiilor europene ale Ucrainei”, a adăugat Hahn.

De asemenea, norma este contrară recomandărilor insistente ale partenerilor internaționali ai Ucrainei, inclusiv Comisia de la Veneția, OSCE și Uniunea Europeană (inclusiv în contextul monitorizării punerii în aplicare de catre Ucraina a angajamentelor privind liberalizarea vizelor)“, – a spus comisarul european.

Acuzații dure

Johannes Hahn a mai declarat că societatea civilă ar trebui să poată să controleze activitățile autorităților „fără obstacole inutile și interferențe“ și a remarcat faptul că sistemul ”e-declarația” a fost creat în scopul de a „preveni corupția în randul funcționarilor publici“. „Reprezentanții societății civile nu sunt funcționari de stat”, a adăugat el.

„Această obligație suplimentară și inacceptabile (privind declarația pentru activiști) eset în favoarea celor care doresc să distrugă eforturile Ucrainei de a combate eficient corupția”, a spus el.

Comisarul european a reamintit că acțiunile Ucrainei sunt contrare acordului de asociere. „Relațiile UE cu Ucraina se bazează pe valorile comune. Ambele părți au fost de acord că respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt elemente esențiale ale acordului de asociere“ – a spus Hahn.

„În ultimii ani, Ucraina a făcut progrese semnificative. Este important să nu se submineze progresele realizate. Rada Suprema a Ucrainei ar trebui să revină la problema și cât mai curând posibil sa anuleze obligația de e-declarație pentru activiștii societății civile, limitând aceste obligații numai la funcționarii publici ..“, – a încheiat Johannes Hahn.

Mogherini vrea tribunal anticorupție

Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a îndemnat anterior Ucraina să facă eforturi sporite pentru combaterea corupției și să înființeze un tribunal anticorupție în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția. Mogherini a făcut acest îndemn în timpul unei vizite la Kiev din 12 martie, după convorbiri cu premierul Volodimir Hroisman și președintele Petro Poroșenko, care și-a anunțat recent candidatura pentru un nou mandat.

Comisarul Federica Mogherini, un alt înalt oficial european pus în dificultate de Ucraina

Comisarul Federica Mogherini, un alt înalt oficial european pus în dificultate de Ucraina

Legislație întârziată

Parlamentul Ucrainei a adoptat la 1 martie, în primă lectură, legislația pentru crearea tribunalului anticorupție, la cererea societății civile și a instituțiilor internaționale care ajută țara pe plan financiar. Aceasta vine pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție la adresa actualelor autorități de la Kiev și a numeroase proteste publice antiguvernamentale care solicită demiterea președintelui Petro Poroșenko. După discuțiile de luni cu Mogherini, președintele Poroșenko a promis că noua instanță va respecta recomandările Comisiei de la Veneția.

În 2017 Ucraina s-a aflat pe locul 130 din 187 de țări ale lumii în clasamentul Transparency International privind percepția corupției.

Ajutor condiționat

Comisia Europeană (CE) a propus, la sfârșitul săptămânii trecute, acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.

Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.

Angajament UE

Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară. ‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat, citat de mass-media internațională.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie 2018. Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE, analiștii considerând că acest proces nu va întâmpina probleme deosebite. (N.G.)

Share our work
Porosenko dizolva Rada Suprema de la Kiev si convoaca alegeri legislative anticipate

Porosenko dizolva Rada Suprema de la Kiev si convoaca alegeri legislative anticipate

porosenko dizolvare rada

Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, a semnat luni seara ordinul privind dizolvarea Parlamentului, in vederea organizarii alegerilor anticipate pe 26 octombrie, a anuntat purtatorul sau de cuvant, Sviatoslav Tegolko, citat de agentiile de presa ucrainene. Porosenko a hotarat sa dizolve Parlamentul, deoarece „aceasta este singura decizie corecta”, a afirmat Tegolko, intr-un mesaj publicat pe contul sau de Twitter. „Stimati concetateni! Am decis sa dizolv Parlamentul ucrainean. Alegerile anticipate vor avea loc pe 26 octombrie 2014”, a declarat Porosenko intr-o adresare catre natiune, potrivit Unian. „Componenta actuala a Parlamentului l-a sprijinit timp de un an si jumatate pe (fostul presedinte Viktor) Ianukovici. Majoritatea acestor deputati a adoptat legi dictatoriale”, a apreciat presedintele ucrainean. In iulie, coalitia guvernamentala din Parlamentul ucrainean s-a desfiintat, deschizandu-se astfel calea catre alegeri legislative anticipate. Anterior, doua partide – Udar al fostului campion la box Vitali Kliciko, un aliat al presedintelui Petro Porosenko, si Svoboda (Libertate, dreapta nationalista) – au anuntat ca se retrag din coalitia aflata la putere. Presedintele Porosenko a promis alegeri anticipate inca de cand a fost ales presedinte, pe 25 mai.

Share our work