O explozie survenită în cursul nopţii de duminică spre luni în sud-estul Turciei a întrerupt temporar furnizarea de petrol provenit din Irak, făcând să apară suspiciuni referitoare la un sabotaj al rebelilor kurzi, au declarat luni responsabili turci.
Explozia a avariat oleoducul dintre Kirkuk şi Ceyhan, antrenând reparaţii care ar urma să dureze circa zece zile, potrivit unui responsabil al Ministerului turc al Energiei. Incidentul, despre care se crede c-ar fi rezultatul unui act de „sabotaj” al rebelilor kurzi, a provocat un incendiu care era luni sub control, potrivit unei alte surse a ministerului.
Oleoducul de 970 km leagă centrul petrolier Kirkuk, regiune kurdă situată în nordul Irakului, de portul Ceyhan, situat pe malul turcesc al Mării Mediterane, pompând între 450.000 şi 500.000 de barili de petrol pe zi. Militanţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au sabotat oleoducul de mai multe ori în trecut în cursul luptei lor armate împotriva guvernului de la Ankara.
Săptămâna trecută, nouasprezece persoane au murit in urma unor confruntari ce au avut loc in sud-estul Turciei intre armata turca si rebeli kurzi in apropiere de frontiera cu Irakul, a anuntat duminica guvernatorul local citat de agentia Anadolu. Sase soldati, doi agenti de paza si 11 combatanti kurzi au fost ucisi si alti 15 soldati raniti, dupa ce kurzii au atacat un post al armatei intr-o localitate din provincia Hakkari, potrivit bilantului oficial. in urma unor atacuri similare ce au avut loc in ultima perioada, Ankara a lansat recent o ampla ofensiva terestra si aeriana impotriva PKK, desfasurând circa 2.000 de soldati in regiune in incercare a-i alunga pe rebeli din orasul Semdinli. Frontiera turco-irakiana, lunga de circa 350 de kilometri, se afla intr-o zona muntoasa, fiind astfel propice infiltrarilor rebelilor kurzi. PKK a lansat in 1984 o campanie militara pentru obtinerea autonomiei regiunii din sud-estul Turciei, conflictul soldându-se cu peste 45.000 de morti.
O maşină capcană a explodat vineri în faţa unei secţii de poliţie în provincia Kayseri, centrul Turciei, în atentat fiind ucise două persoane şi 19 rănite, informează presa regionala.
Persoanele ucise sunt şoferul maşinii capcană şi un poliţist. Dintre cele 19 persoane rănite, şase se află în stare gravă, precizează televiziunile turce. Un canal de televiziune a afirmat că în atentat a mai fost implicată o a doua persoană. Detaliile nu au putut fi imediat confirmate de o sursă oficială.
Poliţia presupune că autorii atacului ar fi militanţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
În altă ordine de idei, un tribunal turc a condamnat-o joi la 10 ani de închisoare pe deputata Leyla Zana, o figură emblematică a activismului kurd, găsind-o vinovată de apartenenţă la mişcarea rebelă a kurzilor şi de propagandă în favoarea acesteia. Tribunalul din Diyarbakir, principalul oraş din sud-estul ţării, populat majoritar de kurzi, a decis că deputata a încălcat de nouă ori codul penal şi legea antiteroristă prin susţinerea exprimată în discursurile sale faţă de Partidul Muncitorilor din Kurdistan şi faţă de liderul încarcerat al acesteia, Abdullah Ocalan.
Leyla Zana a petrecut deja 10 ani în închisoare, între 1994 şi 2004, alături de alţi trei foşti deputaţi kurzi, pentru legături cu PKK. În 2008, ea a fost condamnată la aceeaşi pedeapsă, dar Curtea de Casaţie a anulat verdictul pentru viciu de procedură. Joi, tribunalul şi-a menţinut primul verdict. Avocaţii deputatei urmează să înainteze din nou recurs. În decembrie 2011, ea a cerut organizarea unui referendum în Turcia cu privire la viitorul kurzilor, al căror număr este estimat la 12 milioane într-o ţară cu 73 milioane de locuitori.
PKK, considerată organizaţie teroristă de Ankara, Uniunea Europeană şi SUA, se află din 1984 într-un conflict cu armata turcă pentru independenţa sau autonomia sud-estului ţării.
Patru dispozitive artizanale au explodat marti la Istanbul, provocand pagube materiale, dar nu si victime potrivit agentiei Anadolu. Exploziile au avut loc in cartierul popular Umraniye, in partea europeana a metropolei. Unul din dispozitive a fost aruncat pe balconul unei filiale a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP), de guvernamant. Detonatia a spart geamurile sediului si ale cladirilor invecinate. Mai multe automobile au fost avariate de explozii. Atacurile nu au fost revendicate. Istanbul, cel mai mare oras din Turcia, se confrunta in ultimele zile cu o serie de astfel de atentate. Luni, artificierii politiei au detonat in mod controlat o bomba artizanala descoperita langa un complex hotelier de lux, la o zi dupa conferinta internationala „Prietenii poporului sirian”. Un dispozitiv similar a explodat in fata unei cladiri publice, fara a produce victime. Atentatele sunt relativ frecvente la Istanbul si Ankara, fiind comise de miscari kurde sau islamiste.
Politistii turci au detonat, luni, o bomba artizanala gasita in apropierea unui hotel de lux din Istanbul, potrivit Anadolu. Dispozitivul exploziv era amplasat intr-un colet, a carui prezenta a fost semnalata politiei de catre trecatori. Politistii au procedat la o detonare controlata a bombei. Nicio revendicare nu a fost semnalata dupa câteva ore de la descoperirea bombei, amplasata in apropiere de Swissotel. Zeci de diplomati si de ministri s-au reunit duminica la Istanbul, in cadrul unei Conferinte a „prietenilor poporului sirian”, organizata intr-un centru pentru congrese situat in apropiere de hotelul Hilton. Atentatele sunt relativ frecvente la Istanbul sau Ankara, fiind comise de miscari kurde sau islamiste. O persoana a fost ranita luna trecuta, la Ankara, de explozia unei bombe. Cu o saptamâna mai inainte, explozia unei bombe a ranit 16 persoane, majoritatea petrolisti, la Istanbul. in septembrie, o bomba de mare putere a ucis cinci persoane in centrul Ankarei.
Pentru a tempera Turcia in acuzele aduse regimului Bashar al-Assad, Siria ar putea recurge la „arma kurda”, noteaza cotianul rus Komersant. Mai mult folosirea de catre autoritatile de la Damasc a kurzilor gazduiti pe teritoriul sau ar putea destabiliza intreaga zona unde se regasesc kurzi precum Iran sau Irak. Expertii vorbesc despre nasterea aliantei dintre Damasc si Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care desfasoara o lupta armata impotriva autoritatilor turce. in acest mod Bashar al-Assad spera sa obtina o parghie de presiune asupra Ankarei, mizand pe cartea kurda, ceea ce-i va permite sa destabilizeze situatia in mai multe tari din proximitate. Liderul aripii militare a PKK, Murat Karayilan, este convins: guvernul islamic conservator de la Ankara, „tolerat de SUA si de o serie de puteri europene„, pregateste o interventie armata in Siria. Liderul aripei armate a PKK a atentionat ca, in cazul in care aceste planuri vor fi realizate, „toate regiunile kurde din Turcia vor deveni zona de actiuni militare„.
Sprijin pentru terorism
Damascul ii sprijinea in mod traditional pe separatistii kurzi, considerati de Ankara separatisti. intemeietorul PKK, Abdullah Öcalan, conducea „razboiul de partizani„ impotriva autoritatilor turce de pe teritoriul sirian. Langa Damasc, PKK avea o baza proprie, care amintea de o mica cetate, iar „luptatorii pentru eliberarea Kurdistanului„ erau instruiti in defileul Bekaa, care, chiar daca se afla in Liban, la acea vreme era controlata practic de sirieni. Lucrurile au continuat astfel pana in 1998, cand Ankara i-a cerut Damascului sa-l expulzeze pe Öcalan, amenintand ca, in caz contrar, va declansa un razboi. Ca o confirmare a seriozitatii acestor intentii, la granita au fost comasate trupe turcesti. Presedintele de atunci Hafez al-Assad a fost nevoit sa se retraga: Öcalan a parasit Siria, cautand fara succes azil in Rusia, Italia si Grecia, iar in februarie 1999 a fost arestat de serviciile secrete turce de pe teritoriul Kenyei. De atunci, Damascul si PKK au incercat sa nu-si afiseze relatiile, insa acum situatia s-a schimbat, constata Kommersant. in razboiul civil sirian premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a plasat de partea opozitiei. Consiliul National Sirian (CNS), care se opune lui Bashar al-Assad, isi are sediul in Turcia. in afara de aceasta, liderii de la Ankara vorbesc din ce in ce mai des despre crearea, de-a lungul granitelor cu Siria, a unei „zone-tampon„, inaccesibila pentru fortele guvernamentale siriene. Drept replica, Bashar al-Assad a decis sa mizeze pe cartea kurda, amintindu-i in acest fel lui Erdogan despre posibilele consecinte pe care le va avea pentru Turcia amestecul in conflictul sirian.
Siria s-ar putea dezintegra
Potrivit Kommersant, mai exista o explicatie pentru activitatea lui Bashar al-Assad in directia kurda: el doreste sa-si asigure sprijinul kurzilor, care in Siria se cifreaza la circa 2 milioane (10% din populatie). in actualul razboi civil, majoritatea kurzilor isi mentin neutralitatea. Unele miscari kurde sprijina Damascul, altele – opozitia, insa in linii mari populatia regiunilor kurde supravietuieste neluand parte activa la actiunile de protest. De altfel, nici nu ar avea de ce: fortele de securitate ale lui Bashar al-Assad au lasat practic regiunile kurde nesupravegheate, deoarece regimul de la Damasc nu are posibilitatea de a se ocupa si de majoritatea sunita, si de kurzi. O serie de politicieni kurzi au propus deja proclamarea pe teritoriul Siriei a „Kurdistanului de Vest„, cu capitala la Afrin. in opinia expertilor, indiferent cum se va incheia criza siriana, kurzii isi vor consolida oricum pozitiile. Astazi, cu ei „cocheteaza„ si Bashar al-Assad, si inamicii sai. Liderii CNS au promis deja ca in cazul in care vor veni la putere le vor oferi regiunilor kurde autonomie, dupa exemplul Irakului, unde regiunile nordice populate de kurzi exista practic ca un stat suveran. Este putin probabil ca autoritatile Turciei, unde kurzii au cu mult mai putine drepturi si se plang de discriminare, vor fi incantate de aparitia la granita sa a unei alte „regiuni kurde libere„. Fara indoiala, combatantii PKK vor profita de situatie si vor incerca sa-si consolideze prezenta in „Kurdistanul de Vest„. Drept rezultat, armata turca va fi nevoita sa desfasoare operatiuni impotriva partizanilor kurzi nu doar pe teritoriul Irakului, ca in prezent, ci si in Siria, indiferent de cine se va afla in acel moment la putere la Damasc: Assad sau adversarii sai.
O explozie survenită în cursul nopţii de duminică spre luni în sud-estul Turciei a întrerupt temporar furnizarea de petrol provenit din Irak, făcând să apară suspiciuni referitoare la un sabotaj al rebelilor kurzi, au declarat luni responsabili turci.
