Atentat in Turcia: 8 morti si 50 de raniti

Atentat in Turcia: 8 morti si 50 de raniti

Opt persoane au fost ucise si alte 50 au fost ranite luni seara intr-un atac cu masina-capcana produs in Turcia, in centrul orasului Gaziantep, dupa cum a anuntat primarul orasului, Asim Guzelbey. Explozia puternica a avut loc in apropierea unei sectii de politie din oras, fapt ce a provocat incendierea mai multor vehicule si a unui autobuz municipal, a mai declarat primarul orasului Gaziantep. Canalele de televiziune au transmis imagini ale masinilor carbonizate in timp ce pompierii incercau sa stinga flacarile. Sud-estul Turciei, al carui teritoriu este populat in principal de kurzi, a devenit campul de actiune al rebelilor kurzi care fac parte din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Gaziantep, unul dintre marile orase din aceasta zona, a ramas relativ neatins de violentele care au avut loc dupa ce PKK a lansat o rebeliune separatista in 1984 impotriva fortelor de la Ankara, violente soldate cu 45.000 de morti. De asemenea, Gaziantep gazduieste un centru de ajutor international pentru refugiatii sirieni care au parasit Siria in urma revoltelor impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Partidul Muncitorilor din Kurdistan, al carui nume a fost nominalizat de autoritatile locale in acest atac sangeros, este considerat drept o organizatie terorista de mai multe tari.

Share our work
Turcia are o problema grava: Kurzii din Siria

Turcia are o problema grava: Kurzii din Siria

Conflictul din Siria ar putea să se termine rău pentru Turcia. Încet, dar sigur, kurzii îşi stabilesc controlul în zona din nord-estul Siriei, iar autorităţile turce încep să realizeze întreaga dimensiune a coşmarului – apariţia unei federaţii kurde, chiar dacă graniţele acesteia nu vor fi recunoscute.
Concluzia aparţine Financial Times, care a fost preluat de mai multe publicaţii din Turcia. Pentru elita de la Ankara, aceasta constituie o ameninţare la însăşi existenţa statului turc. Pe teritoriul Turciei trăiesc în prezent circa 13 milioane de kurzi. Apariţia embrionului unui stat kurd pe teritoriul autonomiei kurde din Irak şi în zonele „eliberate” din Siria ar putea să ducă la ruperea unor mari bucăţi din Turcia.
Cel mai neliniştitor factor în Siria este, în opinia clasei politice turce, consolidarea PYD (Partidul Unităţii Democratice), un aliat ferm al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care în decursul ultimilor 30 de ani duce un război de gherilă împotriva autorităţilor Turciei. PKK se foloseşte de oportunităţile oferite de conflictul din Siria şi în ultimele săptămâni a organizat mai multe atacuri majore în sud-estul Turciei, soldate cu zeci de victime printre soldaţii turci. Colapsul Siriei relevă fisurile profunde pe care se bazează influenţa Turciei în regiune, comentează Financial Times. Consecinţele unei astfel de evoluţii ar putea fi dintre cele mai neplăcute nu doar pentru Turcia, ci şi pentru Occident, care are nevoie de un aliat stabil în lumea musulmană.
Turcia pare lipsită de putere în situaţia actuală: încercările primului ministru Recep Tayyip Erdogan de a intra în graţia liderului Kurdistanului irakian, Massoud Barzani, s-au soldat fără succes. Răspunsul lui Barzani la aceste mişcări ale lui Erdogan a fost organizarea unei coaliţii a kurzilor din Siria, care luptă împotriva regimului condus de preşedintele Bashar al-Assad şi a cărei forţă motrice este PYD.

Share our work
Turcia. Deputat rapit de PKK – Operatiune de eliberare

Turcia. Deputat rapit de PKK – Operatiune de eliberare

O operaţiune a forţelor de securitate era în curs luni în încercarea de a elibera un deputat turc răpit cu o zi în urmă de rebelii kurzi în estul Turciei.
Este pentru prima dată de la declanşarea operaţiunilor sale armate în 1984 când PKK răpeşte un ales al parlamentului turc. Huseyin Aygun, deputat al Partidului Republican al Poporului, principala forţă de opoziţie, a fost răpit duminică de rebeli kurzi înarmaţi în timp ce îşi vizita circumscripţia din Tunceli, în estul anatolian, câmp de luptă între PKK şi armată. Rebelii i-au lăsat să plece pe asistentul lui Aygun şi un jurnalist care îi însoţea, răpindu-l însă pe deputat şi dispărând într-o zonă împădurită situată în apropiere, a declarat guvernatorul Tunceli Mustafa Taskesen.
Conform unor apropiaţi ai lui Aygun, PKK ar fi promis să îl elibereze pe parlamentar „în câteva zile” fără a-i face vreun rău, scopul operaţiunii fiind atragerea atenţiei opiniei publice asupra cauzei kurde. Ministrul turc de interne Idris Naim Sahin a confirmat această ipoteză, afirmând că PKK a vrut să creeze „senzaţie” prin această acţiune ce are loc chiar înainte de împlinirea unui anumit număr de ani de la primele sale operaţiuni armate în sud-estul anatolian, la 15 august 1984. „Urmărim de îndeaproape acest caz”, a precizat ministrul, citat de presa turcă.

Share our work
Siria si PKK, pe agenda discutiilor SUA-Turcia

Siria si PKK, pe agenda discutiilor SUA-Turcia

Statele Unite ale Americii şi Turcia iau în calcul impunerea unor zone de interdicţie aeriană şi alte măsuri pentru a ajuta forţele rebele siriene, în condiţiile în care conflictul se adânceşte în această ţară iar numărul victimelor este din ce în ce mai mare, a declarat sâmbătă, la Istanbul, secretarul de stat american Hillary Clinton.
Şefa diplomaţiei americane le-a spus reporterilor, după o întrevedere cu ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, că Ankara şi Washingtonul trebuie să pună la punct detaliile planificării operaţionale cu privire la modalităţile de a-i ajuta pe rebelii care doresc înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. „Serviciile noastre de informaţii, forţele noastre armate au responsabilităţi şi roluri foarte importante, de aceea depunem eforturi pentru a stabili un grup de lucru pentru a face exact acest lucru”, a adăugat ea.
Întrebată dacă în aceste discuţii sunt incluse şi opţiuni precum impunerea unor zone de interdicţie aeriană deasupra teritoriului unde rebelii sirieni susţin că deţin controlul, Clinton a afirmat că este o opţiune posibilă. „Una este să vorbeşti despre tot felul de acţiuni posibile, însă nu poţi lua decizii motivate fără a face o analiză intensă şi o planificare operaţională”, a adăugat Hillary Clinton. Impunerea de către puterile străine a unor zone de interdicţie aeriană a fost crucială în ajutorul acordat rebelilor libieni pentru răsturnarea regimului Muammar Gaddafi anul trecut. Însă până de curând, Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor europeni şi-au exprimat reticenţa în legătură cu un rol direct în conflictul sirian care durează de peste 17 luni, soldat cu numeroase victime civile.

Atac la PKK

De asemenea, Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat, la Istanbul, că „Siria nu trebuie să devină un sanctuar pentru teroriştii PKK”. Hillary Clinton a declarat presei, la sfârşitul unei întrevederi cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, că „împărtăşeşte îngrijorările” Turciei în legătură cu acest subiect, estimând că Siria nu poate deveni un sanctuar pentru rebelii kurzi „fie acum, fie după căderea regimului” preşedintelui Bashar al-Assad.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că „teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că „nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi „încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.

Share our work
Ankara acuza Damascul ca inarmeaza PKK

Ankara acuza Damascul ca inarmeaza PKK

Ministrul de externe turc, Ahmet Davutoglu, l-a acuzat pe preşedintele sirian Bashar al-Assad că ar înarma un grup militant kurd care luptă împotriva statului turc de zeci de ani, intensificând un conflict în care au fost ucise peste 40.000 de persoane.
Confruntările dintre armata turcă şi militanţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan s-au intensificat în ultimele săptămâni la est de graniţa cu Siria, în sud-estul Turciei. Ankara este îngrijorată că PKK profită de haosul din Siria pentru a-şi extinde influenţa. Joi, presupuşi militanţi PKK au prins în ambuscadă un autobuz militar turc în provincia vestică Izmir, ucigând un soldat şi rănind cel puţin 11 de persoane.
Ministrul de externe Ahmet Davutoglu a declarat, pentru presa turcă, că regimul Assad a furnizat arme PKK, care şi-a stabilit prezenţa în oraşele Kobani şi Afrin din nordul Siriei. „Assad le-a furnizat arme. Da – acest lucru nu este o fantezie. Este adevărat. Am luat măsurile necesare împotriva acestei ameninţări”, a afirmat ministrul citat de site-urile de ştiri turceşti.
Pentru moment nu au existat reacţii imediate din partea Damascului. Într-un interviu acordat unui ziar turc la începutul lunii iulie, preşedintele Assad a negat că Siria ar fi permis PKK să opereze pe teritoriul sirian în apropiere de frontiera cu Turcia.

Share our work