de Anatol Terzi | aug. 31, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Războiul civil din Siria capătă o turnură periculoasă pentru Turcia vecină. Slăbirea guvernului de la Damasc a făcut ca puterea locală să fie preluată de formaţiuni armate, inclusiv de Partidul Muncitoresc din Kurdistan, interzis de Ankara.
Sub controlul lui au trecut mai multe oraşe din nordul Siriei, fapt care pune autorităţile turce într-o situaţie neplăcută: practic, separatiştii kurzi creează un avanpost spre teritoriul statului vecin. Pe viitor acest lucru ar putea constitui motiv pentru o intervenţie a Turciei în conflictul din Siria, notează, joi, cotidianul rus Kommersant. Kurzii, care reprezintă circa 10% din populaţia de 22 de milioane a Siriei, preferă să se ţină deoparte de confruntarea dintre Bashar al-Assad şi opoziţie. Ei încearcă să folosească actuala situaţie în avantajul lor, impunând practic în regiunile nordice ale ţării, care se învecinează cu Turcia, propria autonomie. Deasupra mai multor oraşe flutură acum drapelul kurd, fapt care înainte de revoltele armate ar fi fost de neimaginat, iar regiunea Derek, situată chiar pe buza graniţei turce, este controlată de detaşamente ale Partidului Uniunii Democrate, filială a PKK.
Pentru premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, acesta este un scenariu destul de periculos. Combatanţii PKK, pe care Ankara îi consideră terorişti, obţin posibilitatea de a crea un avanpost de partea cealaltă a graniţei de stat. Ceva asemănător s-a mai întâmplat în 1980-1990, în timpul lui Hafez Assad, tatăl actualului preşedinte sirian, aminteşte Kommersant. La acea dată, PKK îşi avea practic baza pe teritoriul Siriei, iar liderul partidului, Aldullah Ocalan, locuia la Damasc. Pentru a pune capăt acestei stări de fapt, Ankara a ameninţat în 1998 Siria cu un război, desfăşurând trupe la graniţă. Hafez Assad a fost nevoit să cedeze, cooperarea cu PKK a fost suspendată, Ocalan a părăsit Siria şi la scurt timp a fost arestat în Kenya şi adus în Turcia.
Bashar al-Assad acordă sprijin „teroriştilor kurzi”
Însă, aceea era o altă epocă, când regimul sirian deţinea controlul asupra întregului teritoriu al ţării şi cu Damascul avea sens să negociezi. Astăzi situaţia este alta: regiunile kurde nu se supun nici lui Bashar al-Assad, nici adversarilor săi din Consiliul Naţional Sirian. Adică, problema taberelor şi bazelor PKK, dacă acestea vor apărea pe teritoriul sirian, va trebui să fie rezolvată de Ankara în mod independent.
De altfel, lucrurile par să se îndrepte tocmai spre aceasta. Războiul civil din Siria a stârnit o activizare a separatiştilor kurzi pe teritoriul Turciei. În data de 20 august, aceştia au organizat un atentat terorist în Gaziantep din sudul ţării, provocând decesul a nouă persoane. După aceasta, ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a declarat că nu exclude implicarea Damascului în această acţiune, în timp ce vicepreşedintele Partidului pentru Justiţie şi Dezvoltare (AKP), Hüseyin Celik, a mers şi mai departe, acuzând serviciile secrete siriene.
În opinia experţilor, problema kurdă ar putea deveni un motiv pentru intervenţia armată a Ankarei în conflictul sirian, sub pretextul că Bashar al-Assad acordă sprijin „teroriştilor kurzi”. În interiorul Turciei, acest argument li se va părea multora unul convingător. De altfel, problema pare să fi fost discutată şi cu Washingtonul. În timpul recentei sale vizite la Ankara, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat că regiunile kurde ale Siriei nu trebuie să fie un refugiu pentru combatanţii PKK.
de Anatol Terzi | aug. 25, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Poliţia turcă a procedat la arestarea a 13 persoane în mediile separatiste kurde după atentatul comis luni la Gaziantep, în sud-estul Turciei, principalul suspect fiind în continuare căutat, a anunţat vineri guvernatorul local.
„Treisprezece persoane au fost interpelate şi deferite unui tribunal” din Gaziantep, a declarat Erdal Ata într-o declaraţie televizată. Persoana suspectată de plasarea bombei, identificată ca fiind Murat Filiz şi prezentată drept membru al Partidului Muncitorilor din Kurdistan, este încă în libertate, dar ea este activ căutată de poliţie, a subliniat guvernatorul.
O maşină plină cu explozibili a sărit în aer luni seara în faţa unui comisariat din centrul oraşului Gaziantep, omorând nouă persoane, inclusiv copii, şi rănind alte circa 60, din care 10 grav. Mişcarea separatistă kurdă n-a revendicat atentatul, dar autorităţile turce au acuzat imediat PKK, aflat în conflict cu ele din 1984.
Sud-estul Turciei, locuit în majoritate de kurzi, constituie câmpul de acţiune pentru rebelii din cadrul PKK. Gaziantep, important oraş industrial din această zonă, a fost ferit până acum de violenţele declanşate după ce PKK a lansat o rebeliune separatistă în 1984 împotriva forţelor de la Ankara, soldată cu circa 45.000 de morţi. La Gaziantep se află un birou deschis de Turcia pentru a centraliza ajutoarele internaţionale destinate refugiaţilor sirieni, al căror număr a ajuns la 70.000.
de Anatol Terzi | aug. 24, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Responsabili americani şi turci s-au reunit, joi, la Ankara pentru a pune bazele unui „mecanism operaţional” care să pregătească era post-Assad în Siria.
Principiul unui astfel de mecanism a fost stabilit cu prilejul vizitei la Istanbul a secretarului american de stat Hillary Clinton, la data de 11 august. Potrivit sursei citate de presa internaţională, diplomaţi, responsabili militari şi ai serviciilor de securitate, sub coordonarea secretarului adjunct de stat Elizabeth Jones, de partea americană, şi a subsecretarului de stat Halit Cevik, de cea turcă, vizează coordonarea răspunsurilor în domeniile militar, politic şi de informaţii la criza siriană.
Grupul de lucru va mai lua în discuţie ameninţarea reprezentată de arsenalul chimic aflat la dispoziţia preşedintelui Bashar al-Assad, şi riscul ca Siria să devină un sanctuar pentru mişcări armate precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sau reţeaua Al-Qaida. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat, la Istanbul, că “Siria nu trebuie să devină un sanctuar pentru teroriştii PKK”. Hillary Clinton a declarat presei, la sfârşitul unei întrevederi cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, că “împărtăşeşte îngrijorările” Turciei în legătură cu acest subiect, estimând că Siria nu poate deveni un sanctuar pentru rebelii kurzi “fie acum, fie după căderea regimului” preşedintelui Bashar al-Assad.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că “teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că “nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi “încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.
Alte teme de discuţie vor fi cele umanitare, în special stabilirea şi coordonarea unei eventuale zone-tampon la frontiera turco-siriană, în cazul unui aflux masiv de refugiaţi. Turcia adăposteşte în prezent peste 70.000 de refugiaţi sirieni, dar a prevenit că nu va putea primi mai mult de 100.000.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.
Kurzii, instrument anti-Turcia
Inca din vremea lui Hafez al Assad, kurzii au fost folositi ca instrument al politicii regimului care a permis PKK sa-si mentina activitatile pe teritoriul sirian pentru a tine la respect Turcia. Bashar al Assad i-a permis liderului PYD, Mohamad Saleh Muslim, sa revina din exil si a eliberat 600 de detinuti kurzi in aprilie. Frictiunile dintre Siria si Turcia au venit tocmai de la sprijinul aratat de Damasc lui Abdullah Öcalan, fondatorul PKK, incarcerat din 1999 in Turcia. Posibilul control al PYD asupra nordului Siriei a pus in sah Ankara, care se teme ca PKK se va instala liber in nord cu sprijinul PYD, care guverneaza ‘de facto’ in regiunea occidentala a Kurdistanului sirian. Un lucru semnificativ este ca dupa ce premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Turcia nu va tolera prezenta grupurilor teroriste kurde in apropierea frontierei sale cu Siria, PKK a declansat o ofensiva impotriva fortelor militare turce in localitatile Hakary, Shamzinan si Chale, de la granita cu Iranul, ca raspuns la amenintarile Ankarei. Daca fortele turce decid sa intre in nordul Siriei, 6.000 de combatanti ai PKK vor apara PYD. PYD si-a exprimat neincrederea fata de Consiliul National Sirian, asigurand ca ‘urmeaza agenda turca’. Nu sprijina fortele siriene, dar nici nu lupta impotriva lor, avand in vedere ca acestea s-au retras fara rezistenta din Afrin Kobani, Derek, Amude, Sari Kani si Qamishili. Cand a inceput revolutia siriana, PYD a propus altor partide kurde sub umbrela Consiliului National Kurd (CNK), sa formeze o alianta pentru a unifica toate formatiunile politice si a avea o agenda comuna. insa diferentele dintre CNK si PYD au fost majore, astfel incat CNK si-a creat pe ascuns propriul Consiliu Suprem alaturi de alte 9 partide, lasand in afara PYD. Pana la urma la 4 august, gratie medierii moderatului Massoud Barzani, PYD a fost din nou acceptat in Consiliul Suprem Kurd. Diaspora kurda este cea mai numeroasa din lume care nu are un stat propriu. Populatia kurda este repartizata in Turcia, Siria si Iran: 30 de milioane de kurzi traiesc in intreaga lume. In Turcia sunt 12 milioane, in nordul Siriei 3 milioane, iar in Irak si Iran restul, kurzii reprezentand 10% din populatie.
de Anatol Terzi | aug. 23, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Patru militari turci au fost ucişi miercuri, iar alţi doi au fost răniţi, din cauza mai multor explozii care au vizat un convoi militar din sud-estul Turciei, potrivit unor surse militare.
În urma unei ambuscade organizate de către membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), au avut loc patru explozii pe un drum al oraşului Semdinli (din provincia Hakkari) pe care circula convoiul militar. Confruntările au continuat miercuri seara în Semdinli, localitate aflată în apropiere de graniţa cu Irakul.
Aceste incidente au survenit după un atac de luni cu o maşină-capcană, care s-a soldat cu nouă morţi, dintre care patru copii, şi zeci de răniţi, în provincia Gaziantep. Oficialii turci au acuzat PKK-ul că a organizat atentatul de luni dar rebelii nu au revendicat atacul.
La începutul lunii august, nouasprezece persoane au murit in urma unor confruntari ce au avut loc in sud-estul Turciei intre armata turca si rebeli kurzi in apropiere de frontiera cu Irakul, a anuntat duminica guvernatorul local citat de agentia Anadolu. Sase soldati, doi agenti de paza si 11 combatanti kurzi au fost ucisi si alti 15 soldati raniti, dupa ce kurzii au atacat un post al armatei intr-o localitate din provincia Hakkari, potrivit bilantului oficial. in urma unor atacuri similare ce au avut loc in ultima perioada, Ankara a lansat recent o ampla ofensiva terestra si aeriana impotriva PKK, desfasurând circa 2.000 de soldati in regiune in incercare a-i alunga pe rebeli din orasul Semdinli. Frontiera turco-irakiana, lunga de circa 350 de kilometri, se afla intr-o zona muntoasa, fiind astfel propice infiltrarilor rebelilor kurzi. PKK a lansat in 1984 o campanie militara pentru obtinerea autonomiei regiunii din sud-estul Turciei, conflictul soldându-se cu peste 45.000 de morti.
