de Anatol Terzi | apr. 11, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul iranian al petrolului, Rostam Qasemi, a anunţat marţi că republica islamică a oprit exporturile de petrol spre Grecia.
„La ora actuală Iranul nu mai vinde petrol Greciei”, a declarat Rostam Qasemi, adăugând însă că „Iranul nu are probleme în vânzarea petrolului şi a produselor sale petroliere”. Al doilea mare producător de petrol din cadrul Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol, Iranul produce aproximativ 3,5 milioane barili de petrol pe zi şi exportă aproximativ 2,5 milioane barili pe zi. În 2011 Iranul a exportat spre Grecia aproximativ 100.000 de barili pe zi, adică aproximativ o treime din importurile de petrol ale Greciei.
Ţările membre ale Uniuni Europene au decis la data de 23 ianuarie să impună, gradual, un embargou petrolier fără precedent împotriva Iranului din cauza programului nuclear al Teheranului. Noile contracte petroliere cu Iranul sunt interzise cu efect imediat, însă principalii cumpărători de petrol iranian din UE (Grecia, Italia şi Spania) au timp până la data de 1 iulie 2012 să anuleze contractele existente şi să găsească alţi furnizori.
Săptămâna trecută un oficial din Ministerul grec al Energiei, a confirmat că Grecia caută „surse alternative” pentru aprovizionarea cu petrol ca urmare a embargoului impus de UE. Potrivit oficialului, Grecia înregistrează să-şi majoreze cantităţile importate din Rusia, Irak, Arabia Saudită sau Libia. Italia (180.000 de barili pe zi) şi Spania (160.000 de barili pe zi) sunt principalii importatori europeni de petrol iranian. În 2011, Teheranul a exportat aproximativ 450.000 de barili de petrol pe zi (18% din exporturile sale) spre Uniunea Europeană.
de Anatol Terzi | mart. 22, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul turc al energiei Taner Yildiz a afirmat miercuri că sunt în curs negocieri pentru ca Turcia să fie exceptată de la sancţiunile vizând Iranul.
„În prezent au loc discuţii la nivel de întreprinderi”, a indicat Taner Yildiz, citat de agenţai Anadolu. SUA au anunţat marţi că vor excepta 11 ţări, între care şase ţări europene şi Japonia, de la noile sancţiuni impuse Iranului în cadrul presiunii exercitate privind programul nuclear controversat al Teheranului. Dar Turcia, important client pentru petrolul şi gazul iranian, nu se află printre aceste ţări. „Faptul că Turcia nu se află pe listă nu înseamnă că nu va fi niciodată”, a apreciat ministrul turc.
Compania privată Turkish Petroleum Refineries Corporation (Tupras), cel mai mare importator de ţiţei din ţară, cumpără o mare parte din această materie primă din Iran.
SUA şi UE au impus sancţiuni petroliere Iranului, dar Turcia, care are relaţii bune cu Iranul, consideră că problema nucleară trebuie soluţionată prin mijloace diplomatice şi nu prin sancţiuni. Turcia a anunţat că nu se consideră afectată prin sancţiuni adoptate unilateral sau în grup, ci numai prin cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU.
Iranul are nevoie de clienti
Iranul se zbate sa gaseasca un cumparator pentru aproape un sfert din exporturile sale anuale, in contextul in care sanctiunile occidentale pentru programul nuclear al tarii incep sa-l afecteze pe cel mai mare producator de petrol din intreaga lume. Teheranul incearca sa vanda inca 500.000 de baril de petrol, adica aproximativ 23% din cantitatea exportata anul trecut, catre rafinariile din China si India.
„Iranul are mari probleme in a gasi un nou cumparator”, sustine una dintre surse, subliniind ca Teheranul nu oferea nicicum reduceri pentru contractele futures de petrol cu livrare incepand cu luna aprilie. Daca nu va gasi clienti pana la mijlocul lunii martie pentru aceeasi cantitate cumparata de rafinariile europene anul trecut, Iranul ar putea fi fortat sa stocheze petrolul ramas nevandut direct in petroliere aflate pe mare, sau sa opreasca productia.
de Razvan Iorga | mart. 5, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania are perspectiva independentei energetice totale, a declarat presedintele Traian Basescu dupa ce a vizitat nava de foraj marin Deepwater Champion, a companiei ExxonMobil, din Marea Neagra. Basescu a spus ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploztarea zacamantului din marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. „In anul 2011, Romania a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 11,4 miliarde productie interna si import de completare circa trei miliarde. Faceti socoteala, cati ani ne-ar ajunge depozitul deja gasit, ca sa nu mai importam gaze. Este clar ca Romania are perspectiva independentei energetice totale, iar daca si celelalte zacaminte ce urmeaza a fi prospectate vor indica cantitati asemanatoare, Romania poate fi una dintre sursele de gaze nu numai pentru ea insasi dar si pentru multe alte tari din Europa”, a declarat Traian Basescu. in 22 februarie, OMV Petrom si ExxonMobil Exploration and Production Romania au anuntat o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei.
Operatiunile de foraj derulate de cele doua companii in Marea Neagra au inceput la sfarsitul anului 2011 si sunt pe cale sa fie finalizate, anunta OMV Petrom. Zacamantul a fost descoperit in urma forarii putului Domino-1 de catre ExxonMobil, prima operatiune la mare adancime in largul tarmului romanesc, cu o adancile de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat in Blocul Neptun, la 170 de kilometri de tarm, in ape cu o adancime de aproximativ 930 de metri, se spune in comunicat. ExxonMobil si OMV Petrom intentioneaza sa continue lucrarile in acest an, rezutatele achizitiei de date seismice urmand sa determine urmatoarele etape, noteaza companiile. Petrom a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decat in 2010. Celalalt mare producator de gaze din Romania, compania de stat Romgaz, produce cantitati apropiate de cele extrase de Petrom. Piata romaneasca a gazelor naturale a crescut anul trecut cu 3%, la 14,2 miliarde metri cubi, potrivit datelor prezentate miercuri de OMV Petrom. Consumul intern este acoperit atat din productia Romgaz si Petrom, cat si prin importuri din Rusia, de la grupul Gazprom.
de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Exporturile ucrainene de cereale au scăzut din cauza sancţiunilor împotriva Iranului. Ucraina, un furnizor important de cereale pe plan mondial, a înregistrat în ultimele luni un recul net al exporturilor de cereale din cauza sancţiunilor europene impuse Iranului, au anunţat autorităţile de la Kiev.
Sancţiunile „au un impact negativ asupra comerţului” de cereale, a declarat presei un responsabil al administraţiei prezidenţiale, Andri Gonciaruk, adăugând că Ministerul de Externe a fost însărcinat cu „reducerea la minimum a consecinţelor sale”, fără alte detalii. Exporturile ucrainene de porumb către Iran au scăzut la 130.000 de tone în ianuarie, după ce au atins 238.000 de tone în noiembrie 2011 şi 217.000 de tone în decembrie, potrivit agenţiei de analiză ucraineană specializată în agricultură Proagro. Ucraina a asigurat în 2011 circa 20 % din importurile de cereale ale Iranului, potrivit analiştilor.
Teheranul face obiectul unor sancţiuni economice impuse de occidentali pentru a-l obliga să renunţe la controversatul său program nuclear. Aceste sancţiuni au fost mult înăsprite de la începutul anului şi afectează lichidităţile Iranului, care cumpără, prin urmare, mai puţine cereale din Ucraina. Miniştrii de externe din UE au aprobat la sfârşitul lunii ianuarie, la Bruxelles, instituirea unui embargo, în etape, asupra petrolului iranian. Conform noului pachet de sancţiuni, este de aşteptat ca începând cu 1 iulie toate cele 27 de ţări membre ale UE, care în prezent se aprovizionează cu petrol de la Iran, să-şi sisteze în totalitate importurile de “aur negru” iranian.
În contrapartidă, Iranul a luat în calcul suspendarea completă a exporturilor de petrol din Iran către ţările membre ale Uniunii Europene, înainte ca embargoul european asupra petrolului iranian să intre complet în vigoare. Potrivit acestui scenariu, sancţiunile impuse de Occident Iranului vor afecta puternic Europa însăşi. În primul rând, ţările europene nu vor avea cu ce înlocui petrolul iranian, iar pe de altă parte preconizatul embargo asupra petrolului din Iran va duce la o creştere semnificativă a preţului la “aurul negru”.
de Razvan Iorga | ian. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit, luni, sa impuna un embargou petrolier gradual fara precedent contra Iranului, ca parte a sanctiunilor legate de programul nuclear al acestei tari. Acordul va fi confirmat oficial in cursul dupa-amiezii de ministrii de externe europeni, in reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE). Noile masuri includ un embargou imediat asupra noilor contracte de comert cu petrol brut si produse petroliere. Contractele in desfasurare vor continua pana la 1 iulie. ”Sunt increzator ca UE va da un raspuns hotarat astazi la refuzul Iranului de a-si respecta obligatiile sale internationale privind programul nuclear”, a declarat ministrul german de externe Guido Westerwelle inaintea reuniunii CAE de la Bruxelles. Discutiile in interiorul ‘Celor 27’ privitoare la noile sanctiuni contra Teheranului s-au intensificat in ultimele zile, mai ales ca urmare a reticentelor Greciei, tara dependenta in mare masura de importurile de petrol iranian. In prezent, aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Iranului au ca destinatie Uniunea Europeana, principalii beneficiari fiind Grecia, Italia si Spania, tari care sunt si printre cele mai expuse in fata crizei financiare din zona euro. Cea mai mare parte a petrolului iranian este exportat insa catre Asia, motiv pentru care UE si SUA incearca sa convinga tarile asiatice, precum India, sa-si reduca importurile de petrol provenind din Iran, astfel incat presiunile internationale contra Teheranului sa fie mai eficiente. Uniunea Europeana a decis deja inghetarea activelor bancare pentru 433 de companii si 113 persoane fizice din Iran si a impus restrictii impotriva exporturilor anumitor produse iraniene catre UE.
Ministrul iranian al petrolului, Rostam Qasemi, a anunţat marţi că republica islamică a oprit exporturile de petrol spre Grecia.
Exporturile ucrainene de cereale au scăzut din cauza sancţiunilor împotriva Iranului. Ucraina, un furnizor important de cereale pe plan mondial, a înregistrat în ultimele luni un recul net al exporturilor de cereale din cauza sancţiunilor europene impuse Iranului, au anunţat autorităţile de la Kiev.
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit, luni, sa impuna un embargou petrolier gradual fara precedent contra Iranului, ca parte a sanctiunilor legate de programul nuclear al acestei tari. Acordul va fi confirmat oficial in cursul dupa-amiezii de ministrii de externe europeni, in reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE). Noile masuri includ un embargou imediat asupra noilor contracte de comert cu petrol brut si produse petroliere. Contractele in desfasurare vor continua pana la 1 iulie. ”Sunt increzator ca UE va da un raspuns hotarat astazi la refuzul Iranului de a-si respecta obligatiile sale internationale privind programul nuclear”, a declarat ministrul german de externe Guido Westerwelle inaintea reuniunii CAE de la Bruxelles. Discutiile in interiorul ‘Celor 27’ privitoare la noile sanctiuni contra Teheranului s-au intensificat in ultimele zile, mai ales ca urmare a reticentelor Greciei, tara dependenta in mare masura de importurile de petrol iranian. In prezent, aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Iranului au ca destinatie Uniunea Europeana, principalii beneficiari fiind Grecia, Italia si Spania, tari care sunt si printre cele mai expuse in fata crizei financiare din zona euro. Cea mai mare parte a petrolului iranian este exportat insa catre Asia, motiv pentru care UE si SUA incearca sa convinga tarile asiatice, precum India, sa-si reduca importurile de petrol provenind din Iran, astfel incat presiunile internationale contra Teheranului sa fie mai eficiente. Uniunea Europeana a decis deja inghetarea activelor bancare pentru 433 de companii si 113 persoane fizice din Iran si a impus restrictii impotriva exporturilor anumitor produse iraniene catre UE.