de Razvan Iorga | ian. 29, 2013 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parintele Bojan-Alexandrovici din Malainita impreuna cu romani timoceni
Etnicii romani din Valea Timocului (Serbia) si-au probleme in fata oficialilor europeni, cele mai multe cereri fiind intocmite in vederea asigurarii invatamantului in limba materna pe care autoritatile de la Belgrad refuzat sistematic sa il ofere. inaltul Comisar pentru minoritatile nationale al OSCE, Knut Vollebaek, s-a intalnit, marti, la Baile Brestovat cu lideri ai romanilor din din Serbia, prilej cu care s-a informat asupra modului in care autoritatile sarbe au rezolvat problemele ridicate de acestia la forurile europene in vederea pastrarii identitatii nationale. Presedintele Asociatiei pentru cultura si traditia romanilor Dunarea din Cladova, Tihan Matasarevici, a solicitat sprijin inaltului demnitar al OSCE pentru oficializarea invatamantului in limba romana in localitatile romanesti din nord-estul Serbiei, a carui organizare continua sa fie tergiversata de guvernanti, desi acestia ‘formal au aprobat cursuri in limba materna a celor peste 300.000 de romani din zonele istorice Timoc, Morava si sudul Dunarii’. „Am prezentat domnului Vollebaek situatia cererilor inaintate de parintii copiilor pentru formarea claselor primare in scolile din trei sate. Din pacate, decizia de acceptare a venit dupa inceperea anului de invatamant. si in afara de aceasta, a lasat la latitudinea directorilor de scoli sarbesti sa infiinteze sau nu clase romanesti”, a precizat Matasarevici. in context, liderul romanilor a mai aratat ca autoritatile centrale ar fi trebuit sa asigure si infrastructura, „ intrucat nu se pot desfasura cursuri in limba romana daca nu exista cadre didactice, programe scolare si manuale”’. La randul sau, Iasmina Glisici, vicepresedinte al Asociatiei Initiativa culturala a rumanilor din Serbia de rasarit, a fost de parere ca organismele internationale trebuie sa se implice activ pentru ca minoritatea romaneasca sa se afirme si sa-si conserve traditiile culturale si obiceiurile stravechi. „Este nevoie sa fim monitorizati in continuare si sa nu mai suportam agresivul proces de asimilare si alte abuzuri savarsite de autoritaii.
Vulnerabilitati identificate
Knut Vollebaek a inventariat „vulnerabilele chestiuni timocene” si, in discutia purtata cu fiecare din lideri romani, a lasat sa se inteleaga ca va solicita guvernului de la Belgrad un punct de vedere privind comunitatea romaneasca din nord-estul Serbiei. in cursul dupa amiezii de marti, Knut Vollebaek se va deplasa in orasul Bor unde are intrevederi cu reprezentantii Partia Democrat a Rumanilor din Serbia, ai Asociatiei „Parintii care doresc ca copiii lor sa invete la scoala romaneasca – Sandu Timoc”, ai Asociatiei studentilor timoceni din Craiova, ai Asociatiei „Ariadne Filum” si ai Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Romane – „Dacia Ripensis”. Programul inaltului comisar pentru minoritatile nationale al OSCE nu a cuprins, spre regretul multor etnici romani, discutii si cu liderii Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia si ai Initiativei culturale Brestovat, entitati culturale care actioneaza continuu pentru apararea si protejarea identitatii nationale a romanilor din regiunile istorice Timoc, Morava si sudul Dunarii.
de Anatol Terzi | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
„Amazoana” diplomatiei transnistrene, Nina Stanski, debarca la Chisinau
Liderul administrației de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi așa-numitul ministru transnistrean de externe, Nina Ştanski, vor întreprinde întreprind o vizită la Chişinău, in data de 29 ianaurie 2013, pentru a discuta perspectivele dezvoltării dialogului bilateral în anul 2013, precum şi o serie de probleme socio-economice existente în relaţiile dintre regiunea transnistreană şi Republica Moldova. Un alt aspect important ce va fi discutat la întâlnirea care se va desfăşura la Ambasada Ucrainei de la Chişinău este organizarea întâlnirii dintre preşedintele Transnistriei, Evgheni Şevciuk, şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. Această întâlnire urmează să aibă loc în oraşul ucrainean Lvov, în timpul viitoarei runde de negocieri în format „5+2″, programată în a doua jumătate a lunii februarie. Reuniunea de la Lvov este planificată la inițiativa Ucrainei, țară care deține președinția OSCE în anul 2013 și care are drept obiectiv soluționarea conflictelor înghețate din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach.
de Anatol Terzi | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Analistul Volodymyr Fesenko considera ca ” reglementarea problemei transnistrene va fi una din prioritățile Ucrainei”
De la 1 ianuarie 2013 Ucraina a preluat, de la Irlanda, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cu sediul la Viena. Diplomația ucraineană a luat în primire acest mandat pe fundalul criticilor observatorilor OSCE, legate de atingerile aduse drepturilor omului și de abaterile de la normele democratice în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2012. Despre prioritățile președinției ucrainene în OSCE și despre perspectivele îmbunătățirii imaginii acestei țări în ochii Occidentului, Volodymyr Fesenko, directorul Centrului de analiză politică „Penta” din Kiev, a acordat un interviu in exclusivitate agentiei de presa KARADENIZ PRESS.
I: Care sunt prioritățile Kievului în anul 2013, în perioada deținerii președinției OSCE?
V.F: Sarcinile de bază ale președinției OSCE au fost menționate de către fostul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Grișcenko (care din decembrie 2012 până în prezent deține funcția de vicepremier în Guvernul Azarov 2 – n. red.): reglementarea conflictelor înghețate, stabilirea măsurilor de încredere și securitate în spațiul OSCE, utilizarea potențialului Organizației pentru asigurarea securității energetice, promovarea dezvoltării economice, inclusiv prin dezvoltarea unor noi coridoare comerciale și de transport. Mai mult de atât, țara noastră are de gând să inițieze un dialog nou în cadrul OSCE privind noile principii ale regimului de control asupra forțelor armate convenționale din Europa, care va trebui să țină cont de interesele țărilor-membre OSCE, indiferent dacă acestea fac sau nu parte din diverse formațiuni politico-militare. De asemenea, Ucraina va acorda o atenție importantă consolidării eforturilor OSCE în lupta cu provocărilor actuale și amenințările la adresa securității, cum ar fi terorismul, traficul de persoane și de droguri, criminalitatea cibernetică, criminalitatea transfrontalieră organizată.
I: Există suficientă voință politică pentru soluționarea problemelor și a sarcinilor stabilite?
V.F.: Putem vorbi mai degrabă despre dorința diplomației ucrainene de a se afirma pe această platformă internațională, mai ales în contextul în care ministerul de Externe al Ucrainei are un nou șef – Leonid Kojara. Totodată, există și factori care împiedică realizarea acestei misiuni. Este vorba, în primul rând, de atitudinea critică a Occidentului față de Ucraina, cauzată de problemele politice interne, precum și de situația de izolare parțială neoficială în Europa în care s-a pomenit președintele Ucrainei Viktor Ianukovici. Recent, autoritățile ucrainene au fost criticate în raportul observatorilor OSCE, care au monitorizat alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Cu toate acestea, este important să înțelegem că deși președinția OSCE este o sarcină onorantă și importantă pentru fiecare țară membră OSCE, acesta nu este un rol de moderator al proceselor internaționale. Rolul decisiv în activitatea curentă a OSCE îl are aparatul și conducerea acestei Organizații, dar nu țara care îndeplinește temporar funcția de președinte OSCE. Pentru comparație: este puțin probabil că majoritatea celor interesați în Ucraina, România, dar și din alte țări europene au resimțit că, înainte de Ucraina, președinția OSCE a fost deținută de Irlanda. Nu a fost nimic semnificativ. Spre deosebire de Irlanda, Ucraina s-ar putea să se afirme mai mult în procesul reglementării conflictelor prelungite în spațiul post sovietic, în special, în căutarea soluțiilor pentru problema transnistreană, chiar și din simplul considerent că diplomația ucraineană este implicată în procesul de negocieri. Dar iarași, este puțin probabil ca o președinție pe termen scurt să poată asigura un progres în rezolvarea acestor probleme. Trebuie să mai ținem cont că președinția OSCE nu este o primă experiență pentru diplomația ucraineană. În anul 2012 Ucraina a deținut șefia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, iar anul trecut a fost în fruntea Inițiativei Central Europene. Din ianuarie 2012 Ucraina va deține președinția nu doar în OSCE, dar și în cadrul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră.
I: Ucraina se află în fruntea unei organizații a cărei prioritate mereu a fost apărarea drepturilor omului. Cum se va descurca Ucraina cu această funcție, având în vedere că raporturile organizațiilor internaționale arată în mod constant că în Ucraina sunt încălcate drepturile omului?
V.F.: Desigur că în această situație avem de-a face cu o disonanță „cognitivă” și politică, având în vedere, în primul rând, deținerea unor lideri politici din opoziție importanți – Iulia Timoșenko (fostul prim-ministru al Ucrainei – n. red.) și Iurii Luțenko (fostul Ministru de Interne – n. red.). Dar această problemă iese la suprafață nu pentru prima dată. Să ne amintim că, recent, în fruntea OSCE a fost Republica Kazahstan. Cu toate acestea, nu putem afirma că situația cu democrația și cu respectarea drepturilor omului din Kazahstan este mai plauzibilă decât în Ucraina. În linii mari, această problemă se referă la majoritatea absolută a țărilor din fostul spațiu sovietic. Așa sau altfel, Ucraina va trebui să acorde o atenție mai sporită problematicii drepturilor omului pe teritoriul său.
I: Va reuși Ucraina să facă pași importanți în domeniul respectării drepturilor minorităților etnice în perioada menționată?
V.F: În Ucraina nu există probleme semnificative, sau, cu atât mai mult grave la capitolul respectării drepturilor minorităților etnice. Mai mult, situația din Ucraina pe acest segment arată mai bine, decât în unele țări din Uniunea Europeană. Țara noastră într-adevăr încalcă niște standarde europene din domeniul drepturilor omului, dar acestea sunt de ordin juridic, social și politic.
I: După cum ați menținat deja, ministrul Afacerilor Externe, Leonid Kojara, va acorda o atenție sporită reglementării conflictelor prelungite. Unul din cele mai acute și apropiate, din punct de vedere geografic, este cel transnistrean, la care Ucraina participă în calitate de mediator în procesul de negocieri în formatul 5+2. Ce rol ar putea avea Ucraina în această problemă, reieșind din funcția pe care o va deține în acest an?
V.F.: Evident, reglementarea problemei transnistrene va fi una din prioritățile Ucrainei pe parcursul acestui mandat, inclusiv și din considerentul că problema se regăsește și în interesele noastre în plan extern. Este posibil că vom observa o activizare a negocierilor pe marginea acestei probleme, stimulată de Ucraina. Totodată, trebuie să înțelegem însă că decizia finală în tot acest proces de identificare a unui compromis avantajos în soluționarea conflictului transnistrean depinde, într-o măsură decisivă, de Rusia, dar și de poziția noii conduceri de la Tiraspol.
I: În anul 2012 unele țări occidentale s-au declarat sceptice vis-a-vis de președinția Ucrainei în OSCE, deoarece țară se confruntă cu multe probleme interne. A fost propusă chiar interzicerea deținerii acestei funcții. Putem considera că Ucraina a obținut o șansă pentru a-și repara greșelile?
V.F.: Ezitările menționate de către dumneavoastră au fost legate de reacția critică a țărilor din Occident la condamnarea Iuliei Timoșenko. Cu toate acestea, lipsirea Ucrainei de dreptul la președinția OSCE din motive politice ar fi putut genera o criză serioasă în această organizație, care se confruntă cu vremuri grele. De aceea această variantă nu a fost discutată la modul serios. Problemele pe care le-ați subliniat se vor rezolva cel mai rapid prin luptele politice interne, dar nu prin șansele oferite pentru „lucrul asupra greșelilor”.
I: Ce trebuie să întreprindă administrația de la Kiev pentru a schimba opinia Occidentului (inclusiv a SUA) despre Ucraina?
V.F.: Admit că pentru atingerea acestui obiectiv Kievul va trebui să realizeze o listă întreagă de sarcini. Prima ține de eliberarea din închisoare a Iuliei Timoșenko și a lui Iurii Luțenko. Alte elemente din această listă sunt: alegeri libere și corecte; lupta reală cu corupția; instituirea unui sistem judiciar independent și incoruptibil, capabil să asigure supremația statului de drept; realizarea reformelor social-politice și juridice. Cu toate acestea, cea mai importantă miză, care ar putea îmbunătăți atitudinea Occidentului față de Ucraina și care ar putea duce la îndeplinirea sarcinilor menționate mai sus, trebuie să fie reînnoirea radicală a puterii politice din Ucraina.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press
de Vitalie Goncearov | ian. 21, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia de la Kiev a dat luni o serie de asigurari Chisinaului ca se va implica in solutionarea cazului recetinut recent de autoritatile separatiste de la Tiraspol sub acuzatia ca ar fi difuzat informatii cu continut denigrator la adresa lui Evgheni Sevciuk. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, preşedinte in exercitiu al OSCE, Leonid Kojara sustine ca va depune toate eforturile pentru a solutiona cazul lui Alexandru Coliban. Reactia Kievului vine dupa ce rudele și prietenii lui Alexandru Coliban, au protestat in fata Ministerului Afacerilor Externe și Integrarii Europene, solicitand eliberarea imediata și neconditionata a lui Alexandru din inchisoare. Protestarii au inmanat o scrisoare oficialului pentru examinarea acestei situatii. Asta pentru ca urmatoarea vizita a lui Kojara urmeaza sa aiba loc in Tiraspol unde se va intalni cu liderul transnistrean, Evgheni Şevciuk, şi principalul negociator din partea Transnistriei, Nina Stanski. „Am venit sa inmanam o scrisoare președintelui pentru ca sa-i aducem la cunoștinta ce s-a intamplat cu Alexandru. A fost inchis nejustificat. Detinut politic. Președintele OSCE poate va avea o influenta asupra lui Evghenii Șevciuk pentru a-l elibera pe fratele meu”, a declarat fratele lui Alexandru, Andrei Coliban. Tanarul Alexandru Coliban, in varsta de 22 de ani, din raionul Caușeni, a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de inchisoare de catre autoritatile separatiste de la Tiraspol pentru ca „a difuzat informatii cu continut denigrator la adresa lui Sevciuk” și a „impiedicat exercitarea libera a dreptului electoral”
de Vitalie Goncearov | ian. 16, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei de la Kiev, Leonid Kojara, a carui tara asigura Presedintia OSCE, va efectua o vizita la Chisinau si Tiraspol, saptamâna viitoare. Kojara va fi prezent joi in Austria pentru a prezenta programul si prioritatile Ucrainei la carma OSCE, informeza Ukrinform. Potrivit presei ucrainene, oficialul va avea intrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat si cu ministrul afacerilor externe si integrarii europene, Iurie Leanca. Discutiile vor avea ca subiecte principale relatiile bilaterale si procesul de negocieri pentru rezolvarea conflictului transnistrean, in care Ucraina participa cu statutul de tara garant. La Tiraspol, Leonid Kojara se va intâlni cu pretinsul lider al regiunii transnistrene a R. Moldova, Evgheni Sevciuc, si cu pretinsul ministru local al externelor, Nina stanschi. Presa de la Kiev mai anunta ca vizita va incepe pe 21 ianuarie. Anterior, Ucraina a declarat ca rezolvarea conflictului transnistrean va fi una dintre prioritatile presedintiei sale la OSCE.
