OSCE, îngrijorată pentru securitatea Mării Negre

OSCE, îngrijorată pentru securitatea Mării Negre

OSCE îngrijorată de securitatea bazinului Mării Negre

OSCE îngrijorată de securitatea bazinului Mării Negre

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a lansat marţi un apel la adoptarea unor măsuri de construire a încrederii pentru a limita tensiunile în regiunea Mării Negre.

Toate părţile trebuie să dea dovadă de cea mai mare transparenţă posibilă în legătură cu activităţile lor militare, a declarat secretarul general al OSCE, Helga Schmid.

Incident militar

Un incident între o navă militară britanică şi un avion de vânătoare rus în apropierea peninsulei Crimeea, săptămâna trecută, şi actualele manevre navale au atras atenţia internaţională asupra regiunii Mării Negre. ”Oricare dintre aceste incidente pot scăpa de sub control”, a adăugat reprezentanta OSCE.
Rusia şi-a testat gradul de pregătire de luptă a apărării sale aeriene în peninsula Crimeea, în contextul exerciţiilor navale desfăşurate în comun de SUA, alte ţări NATO şi Ucraina în Marea Neagră.

Evoluții îngrijorătoare

Ministrul suedez de externe Ann Linde, care deţine în prezent preşedinţia OSCE, şi-a exprimat îngrijorarea legată de conflictul din Ucraina.

”Asistăm la evoluţii îngrijorătoare în ultimele luni, cu un număr crescând de încălcări ale încetării focului, cu o retorică agresivă şi o activitate militară neobişnuită în Rusia, inclusiv restricţii ale accesului la părţi din Marea Neagră”, a afirmat Linde la Viena.

Potrivit datelor ONU, peste 13.000 de persoane au fost ucise în conflictul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014.

Statele membre ale OSCE, for ce include SUA şi Rusia, urmau să-şi înceapă marţi conferinţa lor anuală pe teme de securitate, dar reuniunea a trebuit să fie anulată din cauză că Armenia nu a fost de acord cu agenda. Erevanul vrea sprijinul OSCE pentru rezolvarea dioferendelor cu Baku. (K.P.)

Share our work
Ucraina, supărată pe NATO

Ucraina, supărată pe NATO

NATO, obiectiv pentru Ucraina

NATO, obiectiv pentru Ucraina

Ucraina a criticat NATO, reproşându-i că nu a făcut nimic pentru a accelera aderarea sa, în pofida puternicelor tensiuni cu Rusia. Kremlinul a masat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, trezind îngrijorări în capitalele NATO.

Exprimându-se la Kiev în cursul unei conferinţe de presă comune cu secretarul general al OSCE, Helga Schmid, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că ţara sa este recunoscătoare Alianței pentru „uşa deschisă” fostelor republici sovietice.
„Dar nu s-a luat nici o măsură pentru punerea în aplicare a acestei decizii”, şi-a exprimat el regretul, în contextul în care Ucraina şi-a exprimat încă din 2008 dorinţa de a adera la NATO.

Demers prezidențial

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut în aprilie Alianţei să accelereze procesul de aderare a ţării sale. Zelenski consideră că este singura modalitate de a pune capăt insurgenței din estul Ucrainei.

El a făcut această solicitare atunci când Moscova trimisese aproximativ 100.000 de soldaţi la frontiera şi în peninsula anexată Crimeea. Desfășurate sub pretextul unor manevre militare, aceste trupe au fost retrase de atunci.

Ţările membre NATO sunt însă reticente să accepte Ucraina în rândul lor. Se consideră că această aderare ar fi percepută de Rusia ca o ameninţare serioasă la frontierele sale.

Nemulțumiri diplomatice

Dmitro Kuleba a denunţat decizia NATO de a nu invita Ucraina la summitul din 14 iunie de la Bruxelles. La acest summit este așteptat și preşedintele american, Joe Biden.
„Nu înţelegem cum este posibil să nu inviţi Ucraina şi de ce nu este posibil să găseşti un format adecvat pentru participarea Ucrainei la summitul din acest an”, a spus şeful diplomaţiei de la Kiev.

El a spus că se aşteaptă ca Georgia să primească o invitaţie  în cadrul Planului de acţiune pentru aderare. Fosta republică sovietică va demara prima etapă oficială spre a deveni membru al Alianţei. (N.G.)

Share our work
Azerbaidjan, alegeri anticipate cu rezultat așteptat

Azerbaidjan, alegeri anticipate cu rezultat așteptat

Creșterea-economică-din-fosta-republică-sovietică-nu-a-fost-distribuită-egal-între-cetățeni.

Creșterea-economică-din-fosta-republică-sovietică-nu-a-fost-distribuită-egal-între-cetățeni

Deputaţii azeri i-au cerut luni preşedintelui republicii, Ilham Aliev, să dizolve parlamentul şi să convoace alegeri legislative anticipate, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Aliev conduce, la fel ca tatăl său, cu o „mână de fier” destinele ţării din Caucazul de sud, iar legislativul este controlat de apropiaţii săi. Apelul la dizolvarea parlamentului a fost susţinut de 99 de deputaţi, doar unul votând împotrivă.

Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate trebuie convocate în termen de 60 de zile de la publicarea decretului prezidenţial de dizolvare a legislativului. Următorul scrutin legislativ era prevăzut în mod normal în octombrie 2021 în fosta republică sovietică. Analiștii politici consideră că alegerile sunt doar o farsă politică, câștigătorii fiind deja cunoscuți.

Rol limitat

Votul de luni survine după ce săptămâna trecută secretarul executiv al partidului Yeni Azerbaidjan, Ali Ahmedov, a declarat presei că „trebuie înnoită componenţa parlamentului” astfel ca acesta să se înscrie pe calea „reformelor iniţiate de preşedintele Aliev”.

În octombrie, Ilham Aliev l-a numit premier pe un aliat apropiat, consilierul economic Ali Asadov, după demisia lui Novruz Mammadov din postul de şef al executivului, acesta invocând atingerea vârstei de pensionare. Premierul Ali Asadov este originar din regiunea autonomă Nahicevan, similar familiei prezidențiale Aliev.

Şeful statului deţine cea mai mare parte a puterilor în Azerbaidjan, iar parlamentul joacă un rol limitat în sistemul politic al ţării. Aflat la preşedinţie din 2003, Ilham Aliev a fost reales din nou în aprilie 2018, în finalul unui scrutin prezidenţial marcat de lipsă de pluralism şi „nereguli grave”, a indicat Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE).

Regim dictatorial

În pofida boomului economic susţinut de rezervele sale ample de hidrocarburi, Azerbaidjanul continuă să fie afectat de sărăcie, inegalităţi şi corupţie, iar organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului reclamă nerespectarea libertăţilor publice în fosta republică sovietică.

Miercuri, Curtea Constituțională de la Baku va analiza conformitatea dizolvării parlamentului cu Constituția Azerbaidjanului.

Data alegerilor parlamentare anticipate, primele din istoria statului, ar trebui să fie anunțată de președinte. (N.G.)

Share our work
ANALIZĂ// Propunerea Moscovei de a-și evacua munițiile din Transnistria, privită cu suspiciune la Chișinău

ANALIZĂ// Propunerea Moscovei de a-și evacua munițiile din Transnistria, privită cu suspiciune la Chișinău

Transnistria-bombă-geopolitică-la-granița-NATO.Autoritățile de la Chișinău sunt de părere că orice tentantivă de retragere sau distrugere a stocului de muniție păzit de Rusia în regiunea separatistă transnistreană trebuie făcute sub monitorizare internațională, nu doar a Rusiei, se arată într-o analiză Balkan Insight.

O propunere rusească de a începe distrugerea stocului masiv de muniții din regiunea secesionistă transnistreană testează din nou stabilitatea unei alianțe guvernamentale vechi de circa trei luni la Chișinău, iar analiștii politici rămân sceptici referitor la sinceritatea Moscovei.

Muniția, depozitată de aproape 80 de ani în satul Cobasna din regiunea pro-rusă Transnistria, este unul dintre motivele invocate de Rusia pentru prezența permanentă a trupelor sale în regiunea rebelă, cealaltă fiind nevoia de a păstra pacea dintre Chișinău și Tiraspol  în urma războiului ce a urmat prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor ’90.

Rusia s-a angajat anterior să scape de stocurile din depozite și până în 2001, dar nu a făcut-o niciodată. Apoi, pe 23 august, ministrul apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat Chișinăul pentru a lua parte la comemorarea ostașilor Armatei Roșii căzuți în timpul celui de-al doilea război mondial și a purtat discuții cu Igor Dodon, președintele pro-rus al Republicii Moldova.

Dodon a scris mai târziu pe contul său de Facebook: „Partea rusă propune să înceapă procesul de distrugere a muniției în depozitul de lângă satul Cobasna, în regiunea transnistreană a Moldovei și este gata să ofere echipamentele necesare în acest scop.”

Președintele a continuat să promoveze ideea această la Bruxelles, cu oficialii Uniunii Europene și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU în septembrie la New York.

Dodon este, de facto, liderul Partidului Socialist pro-rus, care de la mijlocul lunii iunie se află în coaliție de guvernare cu adversarii ideologici din blocul pro-occidental ACUM, condus de prim-ministrul Maia Sandu.

Sandu a salutat cu suspiciune trâmbiarea inițiativei ruse de către Dodon, în timp ce ministrul său de Externe, Nicu Popescu, a subliniat necesitatea unui sprijin internațional pentru orice astfel de operațiune.

Între timp, analiștii sunt împărțiți în raport cu intențiile Rusiei. Unii văd un truc politic cinic.

„Rusia a avut posibilitatea să caseze armamentul din Transnistria de aproape 30 de ani și nu a făcut acest lucru”, a declarat analistul politic de la Chișinău, Anatol Tăranu.

Ultima sa propunere, a spus el pentru BIRN, vizează „creșterea ratingului electoral al domnului Dodon și al socialiștilor, forțele politice care promovează interesele Rusiei în Moldova”.

„Problema este reală”

Se crede că Rusia are aproximativ 20.000 de tone de muniție în depozitul Transnistriei. Conform unui studiu susținut de OSCE din 2007, bazat pe măsurători efectuate de Academia de Științe din Moldova, o explozie la depozit ar fi resimțită la 40-50 de kilometri de sit și ar provoca distrugeri comparabile cu un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pr scara Richter.

Rusia are aproximativ 1.500 de soldați în regiune, unii pe post de pacificatori și alții ca forțe regulate ce  păzesc muniție.

În 1998, Rusia s-a angajat să elimine stocul până în 2001, dar nu a acționat. În 2001-2002, s-a făcut un alt efort atunci când, cu banii OSCE, s-au furnizat echipamente americane pentru a distruge obuzele din depozit, dar partea rusă a refuzat ajutorul.

Apoi, în 2003, când Chișinăul a refuzat un plan rusesc de a rezolva disputa transnistreană prin federalizarea eficientă a Moldovei – Memorandumul Kozak – această chestiune a fost înghețată.

„Am fost acolo în 1997 și am văzut ce este păstrat în Cobasna și cum este păstrat”, a declarat pentru BIRN fostul ministru al Apărării din Moldova, Viorel Cibotaru. „Problema muniției există una reală. Cum se va rezolva este o altă problemă”.

Cibotaru a sugerat că actualul guvern de la Chișinău s-ar putea plasa mai bine decât administrațiile anterioare pentru a rezolva definitiv problema.

„Oferta rusă este în regulă”, a spus el. „Este mai bine să ne întoarcem la discutarea acestor elemente, decât să nu o facem, iar problema rămâne aceeași ca acum 10 ani. Analizând perspectivele și contextul din Moldova, astăzi le consider favorabile. Acest guvern poate aborda anumite probleme. ”

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur la Nistru

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur la Nistru

Moldova vrea rolul OSCE

Dar, în timp ce Dodon, la New York, a salutat inițiativa rusă ca fiind „crucială pentru atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a litigiului transnistrean, Sandu l-a apostrofat pentru că nu a solicitat Rusiei să-și retragă trupele.

„Dodon nu a avut suficientă bărbăție să ceară la ONU ceea ce au cerut alți lideri ai țării, și anume retragerea trupelor ruse”, a declarat Maia Sandu, pe 27 septembrie, la RTR Moldova. „Interesul nostru este de a face militarii ruși să părăsească Moldova”, a spus ea.

Dodon s-a arătat surprins, criticând-o pe Maia Sandu pentru „limbajul care nu-i face cinste”.

Clinciul a apărut la doar câteva zile după ce partidele de coaliție au semnat o nouă înțelegere care se angajează să lase deoparte problemele geopolitice pe care le despart ideologic și să se concentreze mai degrabă pe îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor.

Nicu Popescu, în urma discuțiilor cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la 11 septembrie, la Moscova, a subliniat că o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc doar prin monitorizarea OSCE și a subliniat că ajutorul internațional a fost disponibil pentru o astfel de inițiativă de ceva timp.

„Există un fond special, există resurse financiare alocate pentru a finanța acest proces de distrugere și retragerea acestor muniții”, a declarat la 12 septembrie TVR Moldova.

„Am amintit partenerilor din Rusia că avem acces la aceste fonduri și că nu există niciun motiv de întârziere.”

Totuși, Rusia spune că ar folosi echipament și expertiză proprie pentru a se asigura că procesul de distrugere respectă standardele de securitate rusești.

Putin-îngerul-geopolitic-al-președintelui-Igor-Dodon

Posibil tranzit prin Ucraina

În Tiraspol, analistul politic Anatoli Durin a respins orice încercare de a lega posibila îndepărtare a muniției cu o eventuală retragere a trupelor ruse.

„Grupul Operativ al Trupelor Ruse situat în Transnistria îndeplinește două sarcini: prima este protecția depozitelor, a doua este participarea la operațiunea de menținere a păcii, care a asigurat pacea dintre Chișinău și Tiraspol timp de 27 de ani”, a declarat Durin pentru BIRN.

„În această etapă a privind distrugerea muniției, Rusia însăși trebuie să efectueze toate lucrările pregătitoare”, a spus el. „Moscova se va coordona în primul rând cu guvernul Moldovei și cu conducerea Transnistriei, acolo unde se află aceste depozite.”

O complicație suplimentară poate apărea dacă Moscova optează pentru a transporta muniția înapoi în Rusia prin Ucraina, operațiune care ar necesita acordul Kievului. Ucraina este în conflict cu Kremlinul privind anexarea Crimeei și sprijinul pe care Moscova îl oferă separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

În ciuda tensiunii, analistul politic ucrainean, Serghei Gherasimciuc, a declarat că, atunci când Rusia a vorbit ultima dată, în 2016, despre posibilitatea evacuării munițiilor sale din Transnistria, Ucraina nu a adus obiecții și chiar a încheiat un acord preliminar cu Moldova.

Cu toate acestea, el a spus: „Rusia a tresărit din nou în această privință și când a observat că Ucraina nu va obiecta, a decis să nu înainteze cu acest plan.”

„În principiu, poziția ucraineană nu s-a schimbat și presupun că Kievul este pregătit pentru un astfel de tranzit dacă sunt oferite garanțiile de securitate acceptabile”, a declarat Gherasimciuc pentru BIRN.

„Dar în zilele noastre, OSCE nu are acces la stocurile din Transnistria și nu există dovezi rezonabile cum că Rusia va demonstra bună voință în acest sens”.

Materialul a fost tradus după o analiză realizată de portalul Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Nikol Pashinyan, premier desemnat al Armeniei

Nikol Pashinyan, premier desemnat al Armeniei

Liderul rus, Vladimir Putin, a acceptat preluarea puterii la Erevan de catre Nikol_Pashinyan

Liderul rus, Vladimir Putin, a acceptat preluarea puterii la Erevan de catre Nikol_Pashinyan

Preşedintele armean Armen Sarkissian l-a desemnat pe reformatorul Nikol Pashinyan în funcţia de prim-ministru, cu ocazia primei sesiuni a parlamentului rezultat din alegerile legislative anticipate convocate de liderul mişcării din mai pentru a-şi consolida puterea, relatează mass-media de la Erevan, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În faţa Parlamentului nou-ales din această fostă republică din Caucaz, preşedintele armean Armen Sarkissian a salutat „gradul înalt de legitimitate” al noii majorităţi conduse de Nikol Pashinyan, un fost jurnalist în vârstă de 43 de ani.

Luptă politică

La mijlocul lunii decembrie 2018, coaliţia condusă de partidul ‘Contract civil’ al lui Pashinyan a obţinut o mare victorie, adunând 70,43% din voturi. Conform Constituţiei armene, el dispune acum de 15 zile pentru a forma un guvern.
Pashinyan devenise deja prim-ministru în mai 2018 după ce a condus timp de mai multe săptămâni manifestaţii masive împotriva guvernului. Însă el nu controla şi Parlamentul, care era dominat de Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan, motiv pentru care, blocat în reformele sale, el a convocat alegeri anticipate.
El a lansat de la venirea la putere o campanie puternică împotriva corupţiei – din armată sau vamă şi până la şcoli – şi a promis o ‘revoluţie economică’, într-o ţară unde circa 30% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei, conform statisticilor oficiale.

Întărirea alianţei cu Rusia

Pe partea politică, liderul ‘revoluţiei de catifea’ armene promite atât „întărirea alianţei strategice cu Rusia”, cât şi „consolidarea cooperării cu SUA şi Uniunea Europeană”, echilibrând o diplomaţie dominată de relaţiile bune cu Moscova.
La alegerile anticipate, Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan nu a obţinut decât 4,7% din sufragii, nereuşind să depăşească pragul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a salutat scrutinul, spunând că a fost organizat ‘prin respectarea libertăţilor fundamentale’ şi că s-a bucurat ‘de o mare încredere din partea publicului’.

Democrație îmbunătățită

În Armenia, Estonia și Macedonia există „îmbunătăţiri substanţiale” în domeniul democrației, se arată în ‘Indexul democraţiei’ pe 2018, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Euronews. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, iar ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia.

Rusia, cel mai puțin democrată

Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe. Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)

Share our work