Comisarul european Gunther Oettinger indeamna la unitate energetica
Uniunea Europeana ar trebui sa negocieze in bloc cu Rusia contractele pentru livrarea de gaze, intrucat anumite tari membre nu au influenta necesara pentru incheierea unei afaceri profitabile, a declarat, la Riga, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger. „Daca vom merge sa negociem impreuna un contract pentru livrarea gazelor pe piata europeana, ne vom situa pe o pozitie mai buna pentru fiecare stat membru, pentru fiecare societate si pentru fiecare consumator din interiorul Uniunii”, a declarat in fata ziaristilor Oettinger, aflat in vizita in Letonia. Pretul gazului natural in Letonia este cu 30 la suta mai mare decat in Germania, a subliniat Oettinger in cadrul unei reuniuni a Partidului Popular European desfasurate la Riga. El a pus aceasta discrepanta pe seama acordurilor bilaterale incheiate pentru achizitionarea de gaze, scrie presa internationala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. Tara baltica cu o populatie de 2,2 milioane de locuitori, Letonia, republica sovietica pana in 1991, depinde in totalitate de gazul rusesc. Societatea letona pentru distributia gazelor, Latvijas Gaze, detinuta in parte si de gigantul rus Gazprom, a semnat, in februarie, cu Moscova, un contract pe termen lung, care se intinde pana in anul 2030. Potrivit datelor de care dispune UE, letonii platesc in medie cu 24 la suta mai mult pentru gaze decat lituanienii, vecinii lor de la sud, si cu 32 la suta mai mult decat estonienii, vecinii din nord, desi cele trei tari sunt conectate la aceeasi retea. „Uniunea Europeana si statele sale membre au relatii bune de parteneriat cu Rusia. Dar parteneriatul semnifica un parteneriat, nu o dependenta”, a subliniat Oettinger.
Rusia spune ca nu pune piedici proiectului Nabbuco
Rusia nu intentioneaza sa impiedice proiectele la care nu participa, dar va continua sa demonstreze partenerilor sai beneficiile cooperarii energetice cu ea, a declarat presedintele rus Dmitri Medvedev, in timpul unei conferinte de presa, la Baku, capitala Azerbaidjanului, unde se afla intr-o vizita oficiala. „Pozitia rusa este ca nu putem si nu trebuie sa impiedicam niciun proiect alternativ. Acest lucru este inadmisibil. Trebuie sa aratam insa avantajele cooperarii cu noi”, a afirmat Medvedev, raspunzand la intrebarea adresata de un ziarist daca relatia de cooperare in domeniul energiei dintre Azerbaidjan cu Rusia este compatibila cu participarea Baku la proiectul de gazoduct european Nabucco de transport al gazelor naturale de la Marea Caspica, ocolind Rusia.
La randul sau, presedintele azer Ilham Aliev a afirmat ca tara poate furniza gaze timp de mai multe decenii: rezervele prospectate ale Azerbaidjanului se cifreaza la aproximativ 2.000 de miliarde metri cubi de gaze, iar rezervele estimate – la circa 5.000 de miliarde metri cubi. „Nu consideram activitatea noastra in sectorul gazier o ocazie de a acorda preferinta unui concurent in detrimentul altuia. Nu ne conducem dupa considerente politice, ci dupa practica economica existenta” , a adaugat Aliev.
Perceput ca un rival al conductei ruse South Stream, Nabucco a fost conceput pentru a livra gaze naturale din Marea Caspica spre Austria prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria, bucurandu-se de sprijinul UE si SUA. Este prevazut cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, circa 5 la suta din necesarul de gaze al UE in perspectiva anului 2020. Costurile proiectului sunt estimate la 7,9 miliarde de dolari.
Romania si Nabucco
Recent, referindu-se la de efortul diplomatic pentru realizarea proiectului Nabucco, Traian Basescu a declarat ca acesta este “un proiect in care au fost momente in care Romania pur si simplu s-a singularizat, ramanand singurul sustinator al proiectului, dupa ce foarte multi se repezeau pe South Stream, pe tot soiul de alte proiecte. Am fost cea mai consecventa tara in sustinerea proiectului Nabucco si, din acest punct de vedere, Ministerul de Externe a avut un rol extraordinar. Au fost momente in care Nabucco parea un proiect ratat, probabil si consecventa extraordinara a Romaniei a fost un pilon al realizarii acestui proiect, s-a trecut deja de faza la care parlamentele nationale sa ratifice acordul, suntem in stadiul in care ne pregatim de implementarea proiectului”. “Am dezvoltat o politica de constructie a unor relatii cu statele din zona Caspica si din Asia Centrala si se mentine prioritatea de a dezvolta aceste relatii in mod deosebit cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul. Sigur, Georgia este in zona Caspica, dar in aceste trei tari am avut intalniri, si la Bucuresti, si in capitalele celor trei tari cu sefii de stat, cu guvernele, exista disponibilitatea cooperarii, proiectul AGRI este un astfel de proiect care arata disponibilitatea unor tari din zona Caspica sa coopereze cu Romania si cu Uniunea Europeana, exista aceeasi disponibilitate si in tari precum Turkmenistanul sau Kazahstanul si trebuie sa valorificam pozitia noastra geografica. Deci, se mentine prioritatea consolidarii relatiilor cu tari ca Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul”, a continuat Traian Basescu.
SUA vs. Federatia Rusa
“Daca discutam de relatia cu SUA, stim foarte bine si va trebui sa mentinem suportul SUA pentru proiectele alternative de energie si stim foarte bine ca pozitia Romaniei este sustinuta atat in ceea ce priveste proiectul Nabucco, cat si in ceea ce priveste terminalul LNG, terminalul de gaze lichefiate de la Constanta. Eu sper ca studiul pe care Statele Unite il fac legat de amplasarea terminalului de gaze lichefiate in portul Constanta sa ne fie pus la dispozitie pana la sfarsitul acestui an, el fiind finantat de Agentia de Dezvoltare a Statelor Unite. Perspectiva noua care se deschide, si aici trebuie facut un efort diplomatic din nou la Uniunea Europeana, este cea legata de proiectul AGRI, unde diplomatia romaneasca trebuie sa fie extrem de vivace. Pe 14, la Baku, vom semna o declaratie comuna a presedintelui azer, georgian, roman – si, in ultima clipa, noi am dat o solutie de invitare si a Ungariei in acest proiect si o sa va dau explicatia de ce -, pe 14, deci, vom semna declaratia comuna de realizare a proiectului AGRI intre cele patru state. In urma discutiilor pe care le-am avut cu premierul Viktor Orban, i-am propus si Ungariei sa fie fondator al acestui proiect. Celelalte doua state au acceptat, Ungaria a acceptat si ea. Stiti foarte bine ca terminam interconectarea intre sistemul de transport gaze romanesc si cel al Ungariei pana la sfarsitul anului. Aceasta interconectare permite tranzitul de gaze de la Constanta, prin Ungaria, catre Europa, Ungaria fiind cuplata cu sistemul austriac. De la semnarea declaratiei la nivelul sefilor de stat si de guvern, la Baku, pana la punerea in aplicare a proiectului este o cale lunga si ea nu poate deveni o realitate fara un efort diplomatic consistent. Ce trebuie inteles este ca acesta nu este un proiect concurent cu proiectul Nabucco; dimpotriva, este o noua alternativa la solutia existenta si aceasta este abordarea pe care noi o avem din acest punct de vedere”, a mai spsu seful statului roman.
In cee ce priveste relatia cu Federatia Rusa, acesta afirmat ca “este o relatie cu suisuri si coborasuri, cu momente bune si momente mai putin bune. Dar trebuie sa ramanem consecventi in doua aspecte. Primul si cel mai important este acela ca trebuie sa gasim formulele de cooperare cu Federatia Rusa. Al doilea aspect este acela ca trebuie sa gasim formulele de cooperare cu Federatia Rusa in conditii de respect reciproc si de intelegere a intereselor ambelor parti. Aici avem uneori interese divergente. Interesul nostru, spre exemplu, dau un exemplu, este ca Nabucco sa devina o realitate, ca proiectul AGRI sa devina si el o realitate. Sigur ca nu este acelasi interes cu al Federatiei Ruse, care ar vrea South Stream-ul sa devina o realitate. Dar pentru asta nu trebuie sa ne suparam unii pe altii”.
Trei institutii financiare internationale au semnat un acord pentru o finantare potentiala a gazoductului. Din totalul de 4000 de km cat va avea intreaga conducta, 469 vor tranzita teritoriul Romaniei. La Bruxelles s-a semnat o scrisoare de mandat intre Compania care coordoneaza proiectul Nabucco si trei institutii financiare: Banca Europeana pentru Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Divizia de Investitii a Bancii Mondiale. Este vorba de un potential pachet de finantare in valoare totala de 4 miliarde de euro, transmite Radio Romania Actualitati, citat de KARADENIZ PRESS.
Semnarea scrisorii de mandat este inceputul procesului de analiza a intregului proiect, a explicat pentru Radio Romania directorul general adjunct al Transgaz, membru al comitetului director Nabucco, Liviu Pintican. „Este un prim pas concret in actiunea de abordare si de discutii cu organisemele finaciare internationale privind posibilitatea finantarii acestei mari investitii. Pasii urmatori in aceasta directie presupun, in primul rand o analiza foarte profunda pe care aceste institutii urmeaza sa o faca din punct de vedere comercial, social si al protectiei mediului, dar nu in ultimul rand si din punctul de vedere al riscurilor, mai mari sau mai mici pe care acest proiect le ridica” a declarat Liviu Pintican. „Aceasta analiza va sta la baza deciziilor pe care institutiile financiare le vor lua in vederea acordarii unor credite pentru finantare. Este vorba de aproximativ 4 miliarde de euro,” a mai spus Liviu Pintican, director general adjunct al Transgaz, una dintre cele 6 companii actionare ale proiectului Nabucco. Pana la sfarsitul anului va fi scoasa la licitatie capacitatea de transport a conductei, asa numitul sezon deschis, care va identifica viitorii clienti ai proiectului. „Sezonul deschis va incepe atunci cand va fi semnat si primul contract cu o sursa de gaz. Iar acest lucru se poate intampla pana la sfarsitul anului sau in prima parte a lui 2011. Dar cine va fi primul, aceasta este intrebarea. O data primul contract semnat vor urma si altele. Nabucco nu este insa decat un transportator, obligatia asigurarii surselor de gaz revenind direct clientilor.” a declarat Directorul general Nabucco, Reinhard Mitschek.
Nabucco, pe scurt
Lungimea totala 4000 de km, dintre care 2730 in Turcia, 412 in Bulgaria, 469 Romania, 384 Ungaria si 47 Austria.Investitia totala va ajunge la aproape 8 miliarde de euro, dintre care 30% trebuie sa asigure actionarii, iar 70% din imprumuturi si investitii. Acordul politic interguvernamental (tarile de tranzit) a fost semnat pe 13 iulie 2009 si are o valabilitate de 50 de ani. Din totalul de 4000 de km cat va avea intreaga conducta, 469 vor tranzita teritoriul Romaniei. inceperea lucrarilor ar putea fi intarziata de procesul greoi al identificarii proprietarilor pentru obtinerea drepturilor de acces in teren, spune seful biroului de relatii internationale Transgaz, Sorin Keszeg. „Dintr-o analiza preliminara se anticipeaza ca pe teritoriul Romaniei vor exista aproximativ 100.000 de proprietari de terenuri in zona care va fi tranzitata de conducta Nabucco. Acestia trebuie in primul rand identificati. Nu exista peste tot documentele care sa ateste dreptul lor de proprietate”, a spus Sorin Keszag. „Trebuie apoi obtinut acceptul lor pentru intrarea in teren, va urma faza de despagubiri pentru terenuri, si asa mai departe. Din punctul meu de vedere aceasta va fi una dintre marile provocari cu care ne vom confrunta in Romania si vrem sa gasim o solutie care sa duca la o rezolvare cat mai rapida si mai eleganta a situatiei”, a adaugat Sorin Keszeg, seful biroului de relatii internationale Transgaz. Constructia conductei Nabucoo ar trebui sa inceapa in 2012, primul flux de gaz fiind estimat pentru 2015. Din capacitatea totala a conductei de 30 miliarde de metri cubi, Romaniei i-ar putea reveni 3 miliarde de metri cubi; aceasta repartizare nefiind insa definitiva.
Ucraina nu vrea South Stream
La Soci, premierul rus, Vladimir Putin, a declarat ca gazoductul South Stream va fi construit la fel de rapid ca si conducta Nord Stream. Referindu-se la proiectul rival Nabucco, Putin a apreciat ca principala problema este absenta volumelor garantate de gaze, deoarece nu exista surse pentru aprovizionarea sistemului. De asemenea, Ucraina incearca sa convinga Rusia sa renunte la planurile privind constructia noului gazoduct South Stream, in cadrul negocierilor dintre autoritatile de la Kiev si monopolul rus pentru exporturile de gaze naturale Gazprom, a declarat luni ministrul ucrainean de Externe, Kostyantyn Gryshchenko. Gazoductul South Stream, prevazut sa transporte anual 31 miliarde de metri cubi de gaze naturale, va pleca din Rusia si, via Marea Neagra, va ajunge in Bulgaria, de unde se va imparti in doua ramificatii: una spre Grecia si Italia, si a doua spre Serbia, Ungaria si Austria. Gazoductul, prin intermediul caruia Rusia spera sa isi reduca dependenta de tarile de tranzit, ar urma sa fie finalizat pana in 2015. Kostyantyn Gryshchenko a spus ca Ucraina propune ca alternativa la South Stream modernizarea retelelor sale de gazoducte, aceasta fiind cea mai scurta cale pentru transportul gazelor naturale rusesti spre Europa, scrie presa internationala, citata de agentia KARADENIZ PRESS.
Gazprom a anuntat luna trecuta ca a demarat o noua runda de negocieri cu compania energetica de stat din Ucraina, Naftogaz, in vederea crearii unei societati mixte, care, in opinia grupului rus, ar putea fi un prim pas spre o fuziune completa a celor doua societati. O fuziune a Gazprom cu Naftogaz ar da Moscovei controlul asupra principalelor conducte de gaz care traverseaza Ucraina si fac legatura intre Rusia si Europa. Gryshchenko a apreciat ca Ucraina trebuie sa ajunga la un acord cu Moscova, care sa garanteze Rusiei ca nu vor exista intreruperi in livrari si ca gazoductele din Ucraina „vor fi modernizate si vor putea fi utilizate in viitor ca fiind cea mai eficienta modalitate pentru transportul gazului rusesc spre Europa”. Gryshchenko a recunoscut ca aceste negocieri au si o componenta politica, dar a tinut sa precizeze ca Ucraina nu va semna un acord injust si inechitabil cu Gazprom.
Nabucco, gazoduct strategic pentru Uniunea Europeana
Daca despre South Stream se spune ca are gaz dar n-are bani de finantare, cu Nabucco ar fi invers: are bani, dar n-are gaz. Unei tevi goale nu-i spui conducta, glumea acru, la un moment dat, premierul Putin.
Daca republicile –stan din fosta URSS raman reticente ori fara posibilitati reale de cooperare cu proiectul Nabucco, Iranul, cel de-al doilea mare producator de gaz al lumii, e dispus sa livreze oricui. In acest caz, reticenta e a participantilor vesteuropeni la proiect, atenti la susceptibilitatea crescanda a SUA fata de orice relatie cu Teheranul, mai ales dupa inasprirea sanctiunilor aplicate, prin ONU sau nu, Iranului.
Blocaj evident sau aparent pentru Nabucco? Teheranul si Ankara nu-si pun problema in termeni shakespeareani, ci pragmatic. La jumatatea lui iulie 2010, ministrul iranian al petrolului a fost la Ankara, a negociat si a anuntat ca a incheiat o intelegere cu o companie private turca de energie pentru constructia unui gazoduct din Iran in Turcia. Conducta, in lungime de 660 km, va fi gata in trei ani, va transporta zilnic 50-60 milioane mc de gaz si va cosata 1,3 miliarde dolari.
Ministrul turc al energiei s-a grabit sa precizeze ca nici guvernul turc, nici compania de stat BOTAS nu sunt parte la acest accord. Dar nu a negat ca firmele turcesti private manifesta interes pentru acest tip de acorduri cu Iranul. De altfel, in 2008, Teheranul si Iranul au demarat, chiar la nivel oficial, un proiect de exploatare a zacamintelor de gaz din South Pars, dar, sub presiunea SUA, proiectul a fost temporizat, nu insa si abandonat.
Proiectul anuntat in iulie 2010 deschide o noua perspectiva, cu deschidere spre Europa. O varianta ar fi prin traseul iraniano-turco-elvetian perfectat in 2008, care s-ar putea racorda cu Nabucco. Oricum, Nabucco ramane un proiect tenace.
Consiliul Judeţean Mehedinţi a eliberat certificatul de urbanism necesar obţinerii autorizaţiei de construcţie a unui tronson al gazoductului Nabucco pe teritoriul judeţului, a declarat, preşedintele instituţiei, Marius Bãlu.
Potrivit sursei citate, conducta de transport de gaze naturale din zona Mãrii Caspice va tranzita perimetrul a 13 comune mehedinţene, pe un traseu de 105 kilometri, lungimea totalã a gazoductului pe teritoriul României – judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad – fiind de 460 de kilometri.
România nu renunţă la Nabucco, spune preşedintele Băsescu
România nu va balansa între Southstream şi Nabucco, a declarat preşedintele Traian Băsescu, prezent la un seminar al Universităţii de Vară ‘Tusvanyos’, de la Băile Tuşnad. Potrivit Agerpres, Traian Băsescu a adăugat că securitatea energetică este un proiect la care statele din centrul Europei pot lucra împreună. De precizat că, în urmă cu câteva săptămâni, a avut loc o întâlnire a ministrului Economiei, Adriean Videanu, cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, în urma căreia gigantul rus declara că părţile au deschis problema posibilei participări a României la gazoductul South Stream. Gazprom sublinia că părţile au convenit ca, în curs de câteva luni, să fie realizate un calcul tehnico-economic privind construirea pe teritoriul României a unei magistrale de tranzit a conductei South Stream, precum şi un studiu de fezabilitate privind crearea unui depozit subteran pe teritorul României, în cadrul proiectului.
Presedintele roman Traian Basescu intinde o mana Turkmenistanului
Presedintele roman Traian Basescu a declarat saptamana trecuta, in cadrul intalnirii cu noul ambasador al Turkmenistanului, Sohrat Jumaev, ca spera ca aceasta tara va fi un partener al Romaniei si al Europei in ceea ce priveste proiectele de diversificare a surselor de hidrocarburi, informeaza Administratia Prezidentiala de la Bucuresti, preluata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Ambasadorul turkmen, care si-a prezentat scrisorile de acreditare, a evidentiat relatiile politice bilaterale foarte bune si si-a exprimat increderea ca va contribui la dezvoltarea relatiilor economice la un nivel similar. Diplomatul a multumit din partea Guvernului turkmen pentru bursele oferite de statul roman in vederea pregatirii de specialisti in diverse domenii.
Presedintele Romaniei si-a exprimat satisfactia pentru faptul ca aspectele convenite cu prilejul vizitei sale oficiale in Turkmenistan au fost aduse la indeplinire, inclusiv in ceea ce priveste bursele pentru tinerii turkmeni.
Gaz turkmen pentru Nabucco
Proiectul Nabucco face un pas inainte prin gazoductul Est-Vest, in lungime de 1000 km, din Turkmenistan in Europa, al carui santier a fost inaugurat la 30 mai, relata anterior agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Europa castiga astfel o runda in competitia cu Rusia penbtru gazul turkmen, dupa ce Gazprom nu a reusit sa antreneze Turkmenistanul intr-un proiect similar prin Marea Caspica spre Rusia” considera reputatul analist Corneliu Vlad, intr-un editorial publicat de KARADENIZ-PRESS.
Gazoductul spre Europa, propus de Uniunea Europeana si SUA in legatura cu proiectul Nabucco, va fi alimentat de uriasul zacamant Yolotan-Osman din sudul Turkmenistanului. Zacamantul, unul dintre cele mai mari din lume, detine, dupa evaluari, 16 trilioane mc de gaz. Capacitatea anuala a conductei proiectate va fi, la incheierea lucrarilor, in 2015, de 30 miliarde mc de gaz.
Presedintele turkmen Gurbengali Berdimuhamedov apreciaza ca gazoductul Est-Vest “este avantajos nu numai sub raport economic, ci si politic”. In ultimii ani, rezervele de gaz ale republicii central-asiatice (o cincime din rezervele mondiale) au fost terenul unei rivalitati intense intre Rusia, China si Occident. Rusia detinea partea leului din livrari pana in decembrie 2009, cand a intrat in functiune o magistrala gaziera spre China. Relatiile energetice ruso-turkmene au cunoscut o deteriorare grava in aprilie 2009, cand explozia unei conducte, pentru care autoritatile turkmene au facut responsabila partea rusa, a intrerupt exportul catre Rusia. In ultimul an, exportul de gaz turkmen in Rusia a fost cu 80 la suta mai mic fata de cele 12 luni precedente.
Fluxul spre Europa al gazului turkmen intampina dificultati si din cauza disputelor dintre statele riverane ale Marii Caspice privitoare la delimitarea zonelor de exploatare in acest areal.
Element cheie
“Turkmenistanul este un element-cheie pentru proiectul Nabucco – aprecia de curand Michael Laubsch, expert al Eurasian Transition Group. Atata timp cat politica din Iran nu se schimba, Nabucco trebuie sa se concentreze pe gazul turkmen, caci altfel proiectul nu are sens economic”. Acelasi expert crede ca rivalul real al Rusiei, indelungat si unic partener traditional, in Turkmenistan este China, nu Uniunea Europeana. Expertul se hazarda si in previziuni: “Prevad ca in viitorul deceniu influenta chineza in Asia Centrala va creste, cea rusa va scadea, iar planurile UE trebuie ignorate, caci n-au sanse de succes”. Lansarea proiectului de gazoduct Est-Vest i-au infirmat, peste numai cateva zile, previziunile.
Cursa turkmena
La randul sau, presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov, declara recent, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.
Rusia non-grata
Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve.
In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.
Nabucco, sub semnul intrebarii
Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.
Deturnarea gazului turkmen
Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.
Geopolitica gazoductelor
Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.
Rezerve limitate
Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, citat anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.
Ucraina cere acces la gazele din Asia
Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.
Parteneriat energetic la Marea Neagra
Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere şi portuare din porturile româneşti, respectiv georgiene.
Nabucco la butelie
Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce preşedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.
Nabucco vs. South Stream
Proiectele Nabucco si South Stream sunt complementare, ele nu se exclud, iar zona Marii Negre este esentiala, intrucat uneste zona Caspica de Europa, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni, prezent la Black Sea Energy and Economic Forum, la Bucuresti, citat de agentiile de presa. “In timp ce South Stream este proiectata a fi aprovizionata cu gaz rusesc, de cealalta parte, gazoductul Nabucco intentioneaza sa aprovizioneze Europa cu gaze din alte surse. Daca proiectul South Stream prevede transportul anual a maxim 63 miliarde metri cubi de gaz, capacitatea Nabucco ar fi de cel mult 31 miliarde metric cubi gaze anual. Deci oricum nu e suficient”, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni. Acesta considera ca exista un apetit crescut pentru gaz in Europa Centrala si de Vest, iar consumul este in continua crestere. “Trebuie sa gasim rute care sa uneasca Europa de regiunea Caspica. Este loc pentru o conducta aditionala in nord. Pentru a ne implica efectiv, trebuie sa fim atenti la toate provocarile si oportunitatile din zona Marii Negre. Marea Neagra este foarte importanta pentru Eni. Cu Romania si Bulgaria acum membre ale UE, granita este la Marea Neagra. Vorbim de o zona care reuneste zona Caspica cu pietele europene”, a mai subliniat Scaroni.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, prezent la eveniment, a spus ca “este convins ca Nabucco si South Stream sunt doua proiecte in competitie. Suntem capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de podul dintre Est si Vest, care este deasupra acestei mari. Democratia trebuie sa treaca spre Caucaz”.
Reamintim ca ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, a declarat ca South Stream va fi gata inainte de proiectul european rival Nabucco. “Consider ca South Stream are toate sansele sa fie realizat inainte de Nabucco. Nabucco se confrunta cu mai multe probleme, care trebuie rezolvate”, a declarat Smatko. “Nu cred ca partenerii care vor furniza resursele pentru Nabucco vor fi liberali cu privire la pret”, a adaugat el.
Baku lasa Nabucco fara gaz
Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.
Rezerve strategice
Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.
Termen provizoriu
Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger.
Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.
Conferinta internationala
Reamintim ca Uniunea Europeana a deblocat recent 200 de milioane de euro pentru acest proiect al carui deviz initial este estimat la 8 miliarde de euro. Comisarul european conteaza pe o conferinta internationala, programata pentru luna iulie 2010 la Ankara, pentru a fi rezolvate ultimele neintelegeri. Conferinta va reuni tarile furnizoare, tarile de tranzit, bancile si companiile implicate in construirea gazoductului, OMV din Austria, RWE din Germania, MOL din Ungaria, Transgaz din Romania, Bulgargaz din Bulgaria si BOTAS din Turcia. “Raman de depasit numeroase probleme, dar sansele de reusita sunt in prezent de peste 60%”, estimeaza Günther Oettinger.
Deocamdata, Comisia se concentreaza asupra altor proiecte de gazoducte, toate depinzand de Rusia. Prioritar este gazoductul baltic Nord Stream, care ar urma sa fie terminat in doi ani, potrivit lui Günther Oettinger. Cel de-al doilea este reconditionarea gazoductului central care, din timpul perioadei sovietice, leaga Rusia de Austria, prin Ucraina. Lucrararile ar trebui sa se incheie in 2013. Urmeaza apoi South Stream, proiect caruia “Europa nu are niciun motiv sa se impotriveasca”, dupa cum spune comisarul german.
Declaratii confuze
Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa şi va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite şi constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc, şi treptat vor creşte pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se ştie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia şi Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul şi-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.
Comisar anti-Nabucco
Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.
Triunghi energetic amoros
Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.
Independenta spre ratare
Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.
Mitul „Nabucco” contestat
Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.
Austria, anexata la South Stream
Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenţa premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate.
Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco.
La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investiţiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.
Diplomatie energetica
Inaintea semnarii inţelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consorţiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Divizia South Stream
Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Consiliul Judeţean Mehedinţi a eliberat certificatul de urbanism necesar obţinerii autorizaţiei de construcţie a unui tronson al gazoductului Nabucco pe teritoriul judeţului, a declarat, preşedintele instituţiei, Marius Bãlu.
