de Anatol Terzi | apr. 7, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut vineri, la Kiev, consultări cu Victor Mayko, adjunct al ministrului afacerilor externe al Ucrainei.
Un punct important pe agenda discuţiilor l-a reprezentat problematica minorităţilor naţionale din cele două ţări. Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea asigurării la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. În context, a reiterat propunerea de reluare a activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale în problemele minorităţilor naţionale, creată în baza Tratatului bilateral de bună-vecinătate din 1997.
Agenda consultărilor a cuprins, pe lângă aspectele relaţiilor bilaterale, tematica europeană şi evaluarea evoluţiilor regionale. În cadrul consultărilor au fost abordate aspecte ale relaţiilor Ucrainei cu UE, inclusiv parafarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător de Liber Schimb, realizarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni, precum şi elemente actuale ale problematicii privind securitatea energetică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul continuu şi activ al României pentru perspectiva europeană a Ucrainei. Ambele părţi şi-au exprimat interesul pentru aprofundarea discuţiilor bilaterale în domeniul energiei şi al securităţii energetice. Partea ucraineană a mulţumit pentru sprijinul constant al României pentru avansul Ucrainei spre UE, inclusiv pentru finalizarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător de Liber Schimb şi liberalizarea regimului de vize.
Soluţionarea conflictului transnistrean
Părţile au efectuat un schimb de opinii cu privire la perspectivele soluţionării conflictului transnistrean. Bogdan Aurescu a subliniat că partea română susţine realizarea de progrese în soluţionarea problematicii transnistrene cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute. Partea română a propus continuarea consultărilor privind dosarul transnistrean iniţiate anul trecut la Bucureşti.
În planul raporturilor româno-ucrainene, părţile au convenit să intensifice în perioada următoare agenda bilaterală, să impulsioneze dialogul şi colaborarea sectorială, prin consultări şi întâlniri de lucru la nivel de experţi, inclusiv pentru finalizarea pregătirii pentru semnare a unor documente juridice pe care părţile le consideră necesare. Bogdan Aurescu a menţionat că pentru partea română este prioritară finalizarea Acordului de mic trafic de frontieră, în parametri care să permită aplicarea sa în cele mai bune condiţii.
Partea română a subliniat necesitatea soluţionării cât mai rapide a dosarului recuperării investiţiei româneşti de la combinatul Krivoi-Rog. În egală măsură, Bogdan Aurescu a subliniat că trebuie găsite soluţii pentru reglementarea problemei canalului Bâstroe, în deplină conformitate cu standardele internaţionale de mediu.
În ce priveşte problematica securitară, partea română a exprimat disponibilitatea de a organiza consultări privind problematica apărării antirachetă, Bogdan Aurescu subliniind contextul dat de finalizarea Acordului bilateral România-SUA si de declararea capabilităţii interimare a NATO la Summit-ul de la Chicago.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Italia sprijina Romania in problema minoritatii romane din Serbia, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a discutat marţi, la Roma, cu omologul italian, Giulio Terzi, despre extinderea UE, abordând în acest context situaţia din Serbia, el precizând că şeful diplomaţiei de la Roma şi-a exprimat sprijinul pentru respectarea drepturilor minorităţilor.
„Am discutat aspecte care ţin de parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi, din acest punct de vedere, am avut un schimb de opinii în ceea ce priveşte lărgirea UE, cu accent special pe ţările din Balcani, situaţia din Serbia şi modul în care în acest moment acest stat candidat la UE îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Cristian Diaconescu, citat de Mediafax. El a precizat că, pe de o parte, „Italia este cunoscută în UE ca susţinător al procesului de extindere, dar şi ca un sprijinitor activ al prevederilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor naţionale”.
Cristian Diaconescu a spus că din acest punct de vedere a avut o discuţie „sinceră şi deschisă cu privire la poziţia României în acest plan şi cu privire la aşteptările românilor din afara graniţelor”. „Italia se dovedeşte un partener pe ambele planuri, proces de extindere şi susţinere a românilor din afara graniţelor”, a spus ministrul. Întrebat dacă poate afirma că Italia a manifestat înţelegere pentru poziţia Bucureştiului în privinţa Serbiei el a spus: „Da, absolut, sigur că da”.
de Anatol Terzi | mart. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România a renunţat la opoziţia faţă de acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE pentru Serbia, în urma unui protocol semnat joi la Bruxelles de cele două părţi privind statutul minorităţilor din cele două ţări.
Bucureştiul a solicitat în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document. Potrivit unor surse europene, documentul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic. Informaţia a fost confirmată de eurodeputatul conservator german Elmar Brok, care a participat, joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor din Partidul Popular European, unde a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu.
“Traian Băsescu a anunţat că românii îşi vor da acordul” pentru Serbia, “întrucât cele două părţi s-au înţeles pentru semnarea unui document privind drepturile minorităţilor”, a spus Brok, citat de agenţiil de presă internaţionale. În cursul serii, chestiunea va fi discutată de preşedintele Traian Băsescu cu liderii celorlalte state membre ale UE, în condiţiile în care la Consiliul European se aşteaptă ca Serbia să primească statutul de candidat la aderarea la UE.
Băsescu: Serbia a trecut
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor de la Belgrad, că problema cu Serbia privind minorităţile s-a rezolvat şi, chestionat dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei, a răspuns: „Serbia a trecut deja”. Preşedintele României a făcut aceste declaraţii la sosirea la reuniunea Consiliului European. „Serbia a trecut deja”, a spus Băsescu, fiind întrebat de reporterul RTS dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei. De asemenea, întrebat dacă „problema cu minorităţile” s-a rezolvat, preşedintele român a spus „da”, zâmbind larg către jurnaliştii sârbi.
La reuniunea CAG din urmă cu două zile, România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele România şi Serbia, cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată.
Potrivit unor surse europene, în afara acordului bilateral dintre Bucureşti şi Belgrad, Comisia Europeană s-a angajat la rândul său să urmărească “îndeaproape” “punerea efectivă în practică” a respectării drepturilor minorităţii române din Serbia.
de Razvan Iorga | feb. 13, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia romana a cerut ieri Ungariei ca romanii din aceasta tara sa primeasca drept de vot in Parlamentul de la Budapesta si totodata s-a cerut stoparea fenomenului etno-business-ului prin care tot felul de alte minoritati se declara romani si primesc astfel fonduri de la guvernul ungar, fapt ce are consimtamantul tacit al autoritatilor ungare. Discutiile pe aceste subiecte au avut loc intre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu , in calitate de co-presedinte al partii romane al Comitetului romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, și sub-secretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil pentru relatiile cu minoritatile si organizatiile non-guvernamentale din Ministerul Administratiei si Justitiei al Ungariei. intrevederea a avut loc in contextul modificarilor legislative din statul vecin de la sfarsitul anului 2011, cu implicatii asupra situatiei minoritatilor nationale din aceasta tara. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a aratat ca partea romana a urmarit cu deosebita atentie procesul legislativ din Ungaria, subliniind imperativul ca modificarile aduse la legislatia ungara sa contribuie in mod real la imbunatatirea situatiei comunitatii romanesti, cu accent mai ales pe eliminarea fenomenului de etno-business, imbunatatirea accesului la educatie, asigurarea conditiilor corespunzatoare de functionare a mass-media in limba romana, potrivit MAE. In cadrul discutiilor, demnitarul ungar a prezentat succint modificarile legislative adoptate de catre guvernul ungar, aratand ca obiectivul acestora este de a elimina problemele evidentiate de reprezentantii minoritatilor de-a lungul timpului. in acest sens, a evidentiat schimbarile in sistemul de alegere a conducerii autoguvernarilor, preluarea administrarii institutiilor de invatamant la nivel central si posibilitatea ca acestea sa fie gestionate de catre autoguvernarile minoritare sau de Biserica, reprezentarea parlamentara a minoritatilor nationale, in lumina noilor prevederi ale Legii electorale.
Stop etno-bussines-ului
Aurescu a apreciat modificarile la Legea nationalitatilor, aratand ca acestea ar putea contribui la reducerea fenomenului de etno-business, testul real al eficacitatii acestora urmand sa aiba loc cu prilejul viitoarelor alegeri locale din 2014. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat pozitia partii romane fata de solutia identificata de partea ungara pentru asigurarea reprezentarii parlamentare a nationalitatilor. Astfel, a aratat ca, in lumina noilor prevederi, comunitatile reduse numeric, asa cum este cazul celei romanesti, nu vor beneficia de reprezentare parlamentara adecvata, fiind necesar in opinia partii romane ca reprezentantul minoritatii in Parlamentul ungar sa aiba inclusiv drept de vot. Sub-secretarul de stat Latorcai Csaba a indicat ca sunt inca in discutie, in Ungaria, competentele, printre care si dreptul de vot, pe care le va avea „purtatorul de cuvant” din Parlamentul ungar al minoritatii care nu reuseste sa obtina un numar suficient de voturi pentru a avea un deputat.
Eforturi pentru presa de limba romana
in ceea ce priveste preluarea institutiilor de invatamant de catre autoguvernarile minoritare, partea romana a aratat ca impactul unui astfel de proces trebuie evaluat din perspectiva imperativului asigurarii unui proces educational de calitate. Pe de alta parte, a subliniat necesitatea cresterii numarului de angajati ai redactiilor in limba romana ai sectiilor de radio si TV din Ungaria, asa cum prevede Protocolul sesiunii a saptea, semnat in 2009, al Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, in conditiile in care aceste redactii au fost afectate de comasarea si reducerea personalului in urma intrarii in vigoare a legii ungare a presei.
Biserici ortodoxe mai multe
Secretarul de stat roman a multumit partii ungare pentru recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria prin noua lege a cultelor, precum si pentru disponibilitatea primariei Budapesta de a oferi un spatiu pentru construirea unei biserici ortodoxe. A subliniat totodata problemele cu care se confrunta Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria si a exprimat speranta ca cele doua parti vor gasi solutiile cele mai potrivite. Bogdan Aurescu a mai mentionat si necesitatea punerii in aplicare a deciziilor anterioare ale sedintelor comune de guvern privind, printre altele, itinerariul cultural al romanilor din Budapesta si amplasarea statuii mitropolitului Andrei saguna la Jula. Demnitarul roman a reiterat interesul partii romane pentru organizarea, cat mai rapida, a unei noi reuniuni a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor si pentru finalizarea si semnarea Protocolului acestuia. A aratat ca acest instrument este, in continuare, cea mai buna modalitate de evaluare a progreselor si de stabilire de noi prioritati in domeniul protectiei drepturilor minoritatii romanesti din Ungaria.
de Anatol Terzi | oct. 7, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
România va desemna doi consuli onorifici în Macedonia care să îi reprezinte pe aromânii din statul balcanic. De asemenea, Traian Băsescu a mulţumit preşedintelui Gjorge Ivanov pentru tratamentul şi recunoaştere minorităţii aromâne. “Am mulţumit domnului Preşedinte pentru recunoaşterea minorităţii aromâne, vlahii din Macedonia, şi tratamentul corect pe care minoritatea de etnie română îl primeşte în Macedonia”, a spus Traian Băsescu. “De asemenea, am luat notă de acordul comunicat, urmând să fie materializat legal pentru desemnarea a doi consuli onorifici ai României în Macedonia, având ca principal obiectiv reprezentarea vlahilor, aromânilor în relaţia cu autorităţile de stat şi locale macedonene”, a declarat preşedintele României, după întâlnirea cu omologul său din Macedonia..
Bucuresti, perceptie negativa
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a declarat, joi, că macedonenii au o percepţie negativă asupra Bucureştiului şi României, unde s-a decis „soarta popoarelor mici”, dar a mărturisit că bunicul său şi-a „câştigat existenţa” în România. Premierul Emil Boc a avut, joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu preşedintele Republici Macedonia, Gjorge Ivanov. „În toate întâlnirile încercăm să schimbăm percepţia care este prezentă în Macedonia în privinţa Bucureştiului şi României, nu din vina dumneavoastră sau a poporului, dar Bucureştiul nouă ne trezeşte sentimente negative. La Bucureşti s-au întâmplat întâlniri unde se decidea soarta popoarelor mici. Aşadar, prin această apropiere, încercăm să schimbăm această percepţie, mai ales că minoritatea macedoneană are şi reprezentant în Parlamentul României, care primeşte sprijin din partea Guvernului şi mai ales buget, care provine tot din bugetul României”, i-a spus Ivanov lui Boc, conform traducerii oficiale. La Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 Macedoniei i-a fost respinsă includerea în Membership Action Plan privind aderarea la Alianţă, ca urmare a opoziţiei exercitate de Grecia, care are un diferend cu statul ex-iugoslav pe seama denumirii acestei ţări, care coincide cu numele vechii regiuni elene.
Romania, colac de salvare pentru macedoneni
În schimb, premierul Emil Boc a afirmat sprijinul României pentru aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană. „Macedonia poate conta întotdeauna pe sprijinul României pentru tot ceea ce înseamnă susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a ţării dumneavoastră”, a spus premierul. Gjorge Ivanov a menţionat, însă, că multe dintre cântecele populare din Macedonia fac referire la România, pentru că aici macedonenii şi-au găsit libertatea în perioada ocupaţiei otomane de la Skopje. „România mult timp a fost un spaţiu unde macedonenii şi-au găsit libertatea, pentru că noi am fost sub jugul otoman, iar România a fost liberă. Datorită acestui fapt, în multe cântece populare din Macedonia România este cuprinsă. Bunicul meu şi bunicul ambasadorului nostru au fost în România să-şi câştige existenţa”, a mărturisit preşedintele Republicii Macedonia.
Aromanii, recunoscuti ca minoritate etnica
În context, Gjorge Ivanov a subliniat că încurajează minoritatea aromână din Macedonia să se declare ca atare, în condiţiile în care acest stat este singurul din Europa în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate etnică, prin constituţie, şi se bucură de toate drepturile politice. „Mai ales că preşedintele (Traian Băsescu – n.r.) a chemat toţi macedonenii la recensământul care urmează să se declare macedoneni, la fel şi noi încercăm să facem acelaşi lucru cu minoritatea aromână în Macedonia. Noi suntem singurii din Balcani şi din Europa unde prin constituţie este recunoscută comunitatea aromână. Aromânii în Macedonia îşi exercită toate drepturile, au dreptul la televiziune, la radio, editează în limba maternă, au asociaţii culturale şi partide politce”, a mai spus oficialul de la Skopje. Totodată, el a mulţumit părţii române pentru drepturile conferite minorităţii macedonene din România.
Reciprocitate in problema minoritatilor nationale
La rândul său, premierul Emil Boc l-a felicitat pe preşedintele macedonean pentru drepturile conferite comunităţii româneşti din această ţară. „Vă mulţumesc şi vă felicit pentru faptul că şi dumneavoastră recunoaşteţi la nivel politc comunitatea română – vlahi, aromâni şi sunt bunuri câştigate pe care să le consolidăm”, a spus Boc. Premierul a amintit că şi România acordă o importanţă majoră minorităţilor naţionale. „Există şi în Constituţia noastră un text care dă posibilitatea de a reprezenta în Parlamentul României minorităţile naţionale, inclusiv minoritatea macedoneană, chiar dacă nu obţin numărul de voturi necesar pentru alegerea unui deputat. În temeiul acestui articol constituţional, 18 minorităţi naţionale sunt reprezentate în Parlamentul României şi România a acordat şi va acorda în continuare un suport prezervării şi consolidării relaţiei cu minorităţile naţionale, pentru că fac parte din istoria noastră şi reprezintă şi viitorul convieţuirii între noi şi minorităţile naţionale. Soluţia a fost şi rămâne întotdeauna cooperarea, integrarea şi nu izolarea, iar recunoaşterea la nivel politic a minorităţilor este un semn al democraţiei şi al consolidării statului de drept”, a subliniat Boc.
