de Razvan Iorga | feb. 24, 2015 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Klaus Iohannis a declarat marti, pe aeroportul Henri Coanda inainte de o vizita pe care o va efectua la Chisinau, ca Romania sprijina in continuare un parcurs politic european pentru Republica Moldova. „Mesajul cu care merg acolo este unul foarte clar: Romania sprijina Moldova. Noi ne dorim un parcurs european al Republicii Moldova. Este un mesaj pe care l-am dat si in campanie, dupa campanie si cu care voi continua. Sunt bucuros ca voi avea ocazia sa am toate aceste intalniri”, a spus Iohannis. El a explicat ca aceasta vizita survine abia acum deoarece a dorit sa astepte pana in momentul in care Republica Moldova are un guvern in functie. „Acest lucru este indeplinit acum si, in acest fel, vreau sa subliniez inca o data importanta pe care o acord relatiei cu Republica Moldova. intre Romania si Republica Moldova exista relatii foarte speciale, unice in felul lor in Europa zilei de astazi. Prin aceasta vizita vreau, daca e posibil, sa imbunatatesc aceste relatii”, a afirmat seful statului. Presedintele Klaus Iohannis efectueaza, marti si miercuri, o vizita oficiala in Republica Moldova. seful statului a precizat ca va avea, la Chisinau, intalniri cu presedintele Nicolae Timofti, cu prim-ministrul Chiril Gaburici, cu presedintele Parlamentului Republicii Moldova si cu liderii partidelor pro-europene. De asemenea, Klaus Iohannis a mentionat ca va avea o interventie la Universitatea de Stat din Republica Moldova.in calitate de presedinte ales, Klaus Iohannis a vizitat R. Moldova pe 28 noiembrie 2014, prima in afara Romaniei pe care a facut dupa alegerile din noiembrie. Patru alerte cu bomba au fost declansate marti la banci din Chisinau, a anuntat politia in urma unui apel primit de la angajatii serviciului de paza, in timp ce presedintele roman Klaus Iohannis este asteptat marti dupa amiaza in capitala de peste Prut.
de Razvan Iorga | ian. 16, 2015 | R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis, a semnat vineri in cartea de condoleante pusa la dispozitie de Ambadasa Ucrainei la Bucuresti ca urmare a uciderii celor 13 civili aflati intr-un vehicul lovit de o racheta, la Volnovaha, marti, in cel mai sangeros atac comis impotriva civililor ucraineni din estul tarii de la Acordurile de Pace de la Minsk din septembrie 2014. Imediat dupa sosirea sa de la Bruxelles, unde a facut o vizita joi si vineri, presedintele Klaus Iohannis a semnat in cartea de condoleante deschisa la Ambasada Ucrainei in Romania in memoria victimelor atentatelor la adresa populatiei civile comise de separatistii din estul Ucrainei, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.
Presedintele a transmis condoleante familiilor afectate de tragicul incident si si-a reafirmat solidaritatea cu natiunea ucraineana atat de greu incercata. „in aceste zile de grele incercari, doresc sa transmit familiilor indurerate, intregii natiuni ucrainene compasiunea mea si sentimentul de solidaritate al tuturor cetatenilor romani”, a scris Klaus Iohannis, in cartea de condoleante de la Ambasada Ucrainei. „Romania condamna ferm atacurile asupra civililor, victime inocente ale unui conflict sangeros. Reinnoim apelul la dialog si la gasirea unei solutii politice care sa evite grelele pierderi de vieti omenesti. Romania a sprijinit, sprijina si va sprijini intotdeauna Ucraina, vecina si prietena, independenta si suverana, aspiratiile sale europene si euroatlantice”, a mai scris seful statului in mesaj.
de Marcu Viadi | nov. 21, 2014 | Marea Neagra, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Klaus Iohannis, presedinte validat al Romaniei
Curtea Constituţională a adoptat, vineri, hotărârile de validare a rezultatului alegerilor prezidenţiale şi a alegerii lui Klaus Iohannis funcţia de preşedinte al României, iar la ceremonia solemnă de validare au participat preşedintele ales şi preşedintele în funcţie, Traian Băsescu. Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, actul de validare a rezultatului alegerilor fiindu-i înmânat preşedintelui ales.
Anterior, Curtea Constituţională a adoptat, în unanimitate, două hotărâri, una pentru validarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, iar cea de a doua pentru validarea alegerii în funcţia de preşedinte a lui Klaus Iohannis.
Litera si spirit
Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a declarat, vineri, în faţa membrilor CCR, la ceremonia de validare a mandatului, la care a participat şi preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, că va fi un şef de stat care respectă Constituţia ”în litera şi spiritul ei”. ”Vreau să vă spun cu toată fermitatea azi, aici, că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Voi demonstra ce am vrut să spun când m-am prezent în faţa electoratului cu afirmaţia « Vreau să reconectez preşedintele României la Constituţie»”, a spus Iohannis.
El a susţinut că, în opinia sa, preşedintele trebuie să inspire naţiunea şi să devină un etalon al societăţii. ”Dincolo de aceste lucruri însă, cred că preşedintele României, prin viziunea cu care vine, trebuie să inspire naţiunea română iar prin comportamentul public pe care îl va avea – să devină un etalon al societăţii române. Vă mulţumesc tuturor”, a spus Iohannis în încheierea discursului său.
Stop si de la capat
Preşedintele ales Klaus Iohannis a declarat că după 25 de ani de la Revoluţie s-a încheiat, în acest moment, o etapă, iar românii, prin votul pe care l-au dat la alegerile prezidenţiale, un spus foarte clar: ”Stop şi de la capăt”. ”Este acesta, desigur, un moment festiv. Dar, în acelaşi timp, vreau să remarc că acum, după 25 de ani de la Revoluţie, se încheie o etapă şi iată românii prin votul lot au spus foarte clar: «Stop şi de la capăt»”, a sps Iohannis.
El a precizat că votul dat de români la alegerile prezidenţiale a fost unul ”puternic şi clar” şi a dat asigurări că a înţeles acest vot. ”Mulţumesc încă o dată aici tuturor cetăţenilor României care au votat pe 2 şi pe 16 noiembrie şi, evident, în mod deosebit, tuturor celor care m-au votat pe min. A fost un vot puternic şi foarte clar. Îi asigur pe toţi că l-am înţeles. Vizunea mea pe care am prezentat-o s-a întâlnit în mod fericit cu aşteptările românilor”, a adăugat preşedintele ales.
El a arătat că priveşte cu toată răspunderea drumul ”greu care ne aşteaptă şi la capătul căruia se află ”România prosperă şi puternică”. ”Le spun românilor încă o dată azi, aici, cu ocazia validării rezultatului alegerilor, că se poate, se poate construi o Românie prosperă şi puternică. Nu se poate nici de azi pe mâine, nici peste noapte. Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas”, a mai spus preşedintele ales, făcând astfel referire la sloganul cu care a câştigat alegerile şi la titlul cărţii autobiografice pe care a lansat-o în campanie.
Proiecte constitutionale
Iohannis a mai spus că România are o Constiuţie bună dar că e nevoie de o revizuire şi că se impun anumite modificări pentru a o aduce în acord cu diverse stări de fapt sau pentru a elimina unele incertitudini. ”În acest cadru festiv şi în faţa Curţii Constituţionale daţi-mi voie câteva cuvinte legate de Constituţia României şi preşedintele României: avem o Constituţie care e bună. Este sigur nevoie de o revizuire a Constituţiei din diferite motive pe care nu vreau să le enumăr acum, dar se impun anumite modificări şi pentru a o aduce în acord cu stări de fapt, dar şi pentru a elimina unele incertitudini”, a spus preşedintele ales.
Victorie detasata
BEC a finalizat joi procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votului din turul II al prezidenţialelor, potrivit căruia Klaus Iohannis este declarat câştigător al scrutinului. Potrivit documentului, Klaus Iohannis este candidatul care a îndeplinit condiţiile art. 81 din Constituţie. Articolul menţionat se referă la „alegerea Preşedintelui” şi prevede, la alineatul (3), că „în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea (în primul tur de scrutin – n.r.), se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”.
Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 11.719.344, dintre care 10.042.721 au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, pe listele electorale permanente, 1.569.668 au votat în altă localitate decât cea de domiciliu, iar 106.955 cu urna mobilă. Din totalul voturilor, 11.553.152 au fost valabil exprimate, iar 166.111 au fost nule. Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.280.994.
Felicitari americane
Guvernul SUA îl felicită pe preşedintele ales Klaus Iohannis pentru alegerea în funcţie, dar si pe ”români, care au mers la vot în număr mare, atât în ţară, cât şi în străinătate, într-o demonstraţie exemplară de participare civică”, se spune într-un comunicat remis, joi, de Ambasada SUA la Bucureşti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”România este un partener strategic important al Statelor Unite şi ne bucurăm să continuăm cooperarea strânsă cu România şi noul său preşedinte. Relaţiile dintre ţările noastre vor rămâne puternice, întemeiate fiind pe valorile şi obiectivele noastre comune”, se mai spune în comunicatul reprezentanţei diplomatice americane.
de Vitalie Goncearov | nov. 20, 2014 | Federatia Rusa, Minoritați, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Kremlinul vrea resetarea relatiilor bilaterale cu Romania
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, a exprimat azi prima poziţie oficiala a autoritatilor de la Moscova după alegerile prezidenţiale din România. Oficialul rus şi-a exprimat speranţa că după alegerea noului preşedinte al României, Klaus Iohannis, cele două state vor înregistra o ”schimbare majoră’‘ în relaţiile lor după pauza cauzată de ”criticile Bucureştiului faţă de politica Moscovei” legată de conflictul ucrainean, dar şi de alte probleme internaţionale.
”Sperăm că se va ajunge la o schimbare majoră şi se va depăşi pauza provocată de atitudinea pe care au avut-o autorităţile române, criticând poziţia Rusiei nu numai în contextul crizei ucrainene, dar şi al altor probleme internaţionale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, citat de agenţia de presă rusă TASS, preluat de mass-media de la Bucuresti.
Alegere respectata
Diplomatul rus consideră că procentul de peste 54% obţinut în alegeri de Klaus Iohannis demonstrează că acesta se bucură de un sprijin destul de mare din partea electoratului. ”Respectăm această alegere şi sperăm foarte mult că noul preşedinte şi noua componenţă a Guvernului vor promova o politică menită să asigure dezvoltarea în continuare a cooperării noastre bilaterale într-o serie de domenii”, a mai declarat Aleksandr Lukaşevici.
Potrivit acestuia, Rusia ”este întotdeauna deschisă pentru discuţii sincere şi pentru colaborare cu ţările vecine, dacă aceasta este construită pe principii de respect reciproc şi neamestec în afacerile interne”.
Laude occidentale
Victoria lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din România oferă speranţa unui viitor mai tolerant şi ar putea contribui la o poziţie mai coerentă, mai unită a Uniunii Europene în faţa Rusiei, comentează Financial Times în ediţia electronică de miercuri, citat de mass-media de la Bucuresti. Rezultatul alegerilor prezidenţiale din România s-ar putea dovedi cel mai bun eveniment politic din Europa anul acesta, fiind încurajator pentru cele trei lucruri pe care le arată despre Europa centrală şi de est: politica etnică problematică, lupta continuă împotriva corupţiei şi competiţia între alianţa euro-atlantică şi Rusia.
Victoria lui Klaus Iohannis este specială tocmai pentru că el face parte din minoritatea germană, care reprezintă mai puţin de un procent din populaţia României, în condiţiile în care naţionalismul s-a infiltrat adesea în politica românească, după cum pot mărturisi etnicii maghiari şi evrei, comentează Financial Times. Românii au dat dovadă de o maturitate excepţională duminică, alegând un candidat din cadrul unei minorităţi etnice pentru postul de preşedinte. Pentru mulţi români, programele electorale şi atracţia personală a celor doi candidaţi au contat, în mod evident, mai mult decât originea lor etnică.
Exemplu pentru Europa
Puţine ţări europene, din est sau vest, pot spune acelaşi lucru, adaugă FT, care se întreabă dacă Bulgaria a avut un preşedinte etnic turc, sau Italia şi-a ales un premier din regiunea etnică germană Tirolul de Sud şi chiar dacă Marea Britanie a avut vreun premier de origine afro-caraibiană. Într-o regiune a cărei istorie este plină de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România oferă speranţa unui viitor al toleranţei.
Faptul că Iohannis a fost ales pe baza unui program anticorupţie, probabil cel mai explicit al unui candidat din România postcomunistă, arată că alegătorii români sunt la fel de sătui ca aliaţii occidentali ai ţării de corupţia din politica românească, din mediul de afaceri şi administraţia publică. FT subliniază că Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, dar ascensiunea sa la preşedinţie este un semn că politicienii nu vor scăpa probabil nepedepsiţi pentru abuzul de putere.
Relatii germano-germane
Victoria sa electorală ar trebui de asemenea să sporească determinarea NATO şi a Uniunii Europene de a rămâne ferme în faţa eforturilor Rusiei de a-şi extinde influenţa politică, militară şi economică în Balcani şi zona Mării Negre. În unele privinţe, sunt şanse mai mici ca România să cedeze în faţa presiunilor Rusiei, întrucât depinde mai puţin de energia rusească şi, ca o ţară care a pierdut din teritoriu în faţa Uniunii Sovietice, nu îşi face iluzii despre felul în care Kremlinul foloseşte puterea. Totuşi, din când în când, se aude că politicieni de rang înalt au evocat în privat ideea de a încheia un acord cu Vladimir Putin, care ar permite Rusiei să domine permanent sud-estul Ucrainei.
Este improbabil însă ca Iohannis să se joace cu astfel de noţiuni. Ca un politician de centru-dreapta de etnie germană, el are relaţii excelente cu cancelarul german Angela Merkel. El împărtăşeşte opinia acesteia privind pericolul reprezentat de intervenţia rusă în Ucraina şi sprijinul acordat Transnistriei. Sub conducerea lui Iohannis, România ar putea contribui la o poziţie mai coerentă, mai unită a UE în faţa Rusiei, conchide Financial Times.
Felicitari occidentale
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale, într-o scrisoare care i-a fost înmânată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul. Iohannis a avut în cursul dimineţii de miercuri o întrevedere cu ambasadorul Franţei la Bucureşti, care i-a înmânat mesajul de felicitare al preşedintelui Franţei.
”Cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcţia de Preşedinte al României, sunt bucuros să vă adresez sincerele mele felicitări şi urările mele de succes în îndeplinirea înaltei dumneavoastră misiuni. România şi Franţa sunt legate de o prietenie veche şi puternică, pe care doresc să o dezvolt şi mai mult. Prin apartenenţa sa la francofonie, România împărtăşeşte cu Franţa ataşamentul pentru o lume care respectă diversitatea, în special cea culturală şi lingvistică, al cărei simbol este şi victoria dumneavoastră, pe care o salut”, se arată în scrisoarea semnată de Francois Hollande, publicata in mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca si cancelarul german Angela Merjel l-a felicitat pe noul presedinte al Romaniei.
Intrevedere prezidentiala
Preşedintele Ungariei, Janos Ader, i-a transmis felicitări lui Klaus Iohannis pentru victoria în scrutinul prezidenţial, relatează MTI, citata de mass-media de la Bucuresti. Într-o scrisoare trimisă lui Iohannis, Janos Ader a declarat că ar fi necesară o întrevedere între cei doi lideri pentru discutarea unor subiecte de interes comun şi pentru analizarea direcţiilor de cooperare bilaterală. „Pentru Ungaria, România nu este doar un vecin, ci şi un aliat, un partener strategic, cu care vrem să dezvoltăm relaţii pe baza încrederii reciproce”, i-a scris Janos Ader lui Klaus Iohannis.
Preşedintele Ungariei a exprimat convingerea că dialogul cu omologul său român va contribui la rezolvarea problemelor bilaterale şi la aprofundarea relaţiilor dintre cele două ţări.
de Isac Mihai | nov. 17, 2014 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Klaus Iohannis, noul presedinte al Romaniei
Biroul Electoral Central (BEC) a anuntat recent primele rezultate oficiale partiale, dupa centralizarea voturilor din aproape 33% din sectiile de votare. Conform datelor furnizate de BEC agentiei de presa KARADENIZ PRESS, Klaus Iohannis a obtinut 55,79% din voturi, iar Victor Ponta – 44,20%., premierul roman recunoscand victoria primarului de Sibiu. Din totalul de 18.847 de sectii de votare, pana la ora 00.00, s-au centralizat procesele verbale din 6.215 (32,97%), a anuntat purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, iar dintre acestea, 1,48% au fost voturi nule.
Guvernul ramane
In timpul declaratiilor de presa ale liderilor ACL, acestia au cerut demisia guvernului condus de premierul Victor Ponta, scenariu respins categoric de catre liderul PSD.
Scandari impotriva guvernului au fost auzite si in timpul manifestarilor din Bucuresti si alte orase din Romania. Aproximativ zece mii de oameni l-au aclamat pe Klaus Iohannis in Piata Universitatii din centrul Bucurestiului, candidatul ACL venind in piata cu putin timp inainte de miezul noptii. Protestatarii, care au incercat la un moment dat sa ajunga si la sediul PSD, fiind impiedicati de jandarmi, au scandat impotriva lui Victor Ponta si a guvernului, nemultumiti de modul in care a fost organizat votul in diaspora.
